Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO11_Prut_Barlad_2023.pdf

er Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor: - proiectul DAREFFORT analizează stadiului actual al sistemelor naționale de prognoză hidrologică și propuneri de îmbunătățire ale acestor sisteme precum și a colaborării între centrele naționale de prognoză, în vederea atingerii scopurilor comune ale partenerilor în ceea ce privește managementul riscului la inundații. - obiectivele atinse prin proiect sunt: îmbunătățirea colaborării între Centrele de Prognoză Hidrologică la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării; crearea unor aplicații software și metodologii modern bazate pe standardele actuale pentru îmbunătățirea și standardizarea modului de realizarea a schimbului de date hidrologice operative la nivel internațional, respective crearea bazelor de date necesare pentru implementarea de către ICPDR a Sistemului Informațional Hidrologic al Bazinului Dunării; realizarea unui studiu pilot pentru proiectarea, testarea și evaluarea unui mod inovativ de utilizarea în comun a modelelor de prognoză operativă; realizarea unei platforme E-learning în domeniul prognozelor hidrologice. - Dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieții şi a bunurilor materiale - cod SMIS 2014+ 127994, proiect implementat de Administrația Națională de Meteorologie: - obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieții şi a bunurilor materiale. - prin dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale, obiectiv propus prin proiectul de faţă, întreaga populaţie a României va beneficia de un sistem modernizat de monitorizare şi prevenţie a precipitaţiilor abundente generatoare de viituri locale şi inundaţii. Totodată, autorităţile centrale şi locale cu rol în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă vor putea lua în timp util măsurile care se impun în baza informaţiilor furnizate de sistemul de prognoză şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, inclusiv precipitaţiile abundente generatoare de viituri rapide sau inundaţii la nivel regional/local. - Infrastructură pentru reţeaua europeană de modelare a sistemului Pământ - IS-ENES2, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor: - obiectivele generale ale proiectului sunt: să dezvolte integrarea şi colaborarea între comunitățile de modelare ale Sistemului Pământ şi cea de modelare climatică la nivel European; să contribuie la dezvoltarea modelelor pentru Sistemul Pământ pentru o mai bună înțelegere a variabilităților şi schimbărilor climatice; să suporte realizarea de simulări climatice pentru o mai bună cunoaştere a posibilităţilor de variabilitate şi schimbări climatice; să faciliteze utilizarea şi aplicarea simulărilor şi scenariilor realizate pe baza modelelor climatice pentru o mai bună predicţie şi înţelegere a impactului potenţial al schimbărilor climatice asupra societăţii. - prin proiect s-a analizat impactul factorilor climatici asupra regimului hidrologic din bazinul Dunării inferioare cu un accent pe extreme şi evenimente hidro-meteorologice. Sistemul informaţional hidrometeorologic Conform prevederilor art. 60 din Regulamentul aprobat prin Ordinul Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, informărilor, atenționărilor și avertizărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență generate de riscurile specifice, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare. Schema sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul, conține informații cu privire la autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații: Pagina 26  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 29 - Administrația Națională de Meteorologie, inclusiv Centrele de Meteorologie Regională, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice; - Instituțiile/autoritățile publice centrale de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; - Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R./A.B.A./S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; - Comitetele Județene pentru Situații de Urgență; - Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene; - Comitetele Locale pentru Situații de Urgență precum și alte obiective situate în zonele de risc. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în Figura 4 și Figura 5 - schemele fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național și regional. Figura 4. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național Pagina 27 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 Figura 5. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel regional Structura și funcţiile sistemului informaţional La nivelul A.N.A.R., sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizatorice: - Nivelul 4 – nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene); - Nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial/județean şi sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (Sisteme de Gospodărire a Apelor şi stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă; - Nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă; - Nivelul 1 – nivelul național cuprinde Centrul Naţional de Prognoză din cadrul Institutului Național de Gospodărire a Apelor și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. În Figura 6 este redată schema fluxului informațional – operativ – decizional. Pagina 28  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 31 Figura 6. Schema fluxului informațional-operativ-decizional Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât şi informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc). Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul (1), nivelul de coordonare şi control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile (2) şi (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfășurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc. Ca regulă generală, la nivelurile (2) și (3), centrul pentru concentrarea informațiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și situații de urgență unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei Administrații Bazinale de Apă. Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie (2) - Administrațiile Bazinale de Apă și (1) - Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A. există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. La nivel general, sistemul informațional al Administrației Naționale “Apele Române” asigură următoarele funcții: - Colectarea datelor şi informațiilor; Pagina 29 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 - Transmiterea datelor şi informațiilor; - Procesarea datelor şi informațiilor; - Stocarea datelor şi informațiilor; - Diseminarea datelor şi informațiilor; - De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenție. Colectarea datelor se face printr-o rețea de monitorizare de la: - stații hidrometrice şi posturi pluviometrice; - acumulări permanente şi nepermanente; - posturi pluviometrice din rețeaua proprie Administrației Națională „Apele Române” - prize de apă, aducțiuni, etc; la care se adaugă: - date furnizate din rețeaua A.N.M.: - de la stații meteorologice şi posturi pluviometrice; - prognoze şi avertizări meteorologice; - hărți sinoptice şi radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; - date obținute din activitatea de prognoză hidrologică: - prognoze hidrologice realizate la Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; - detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafața spațiului hidrografic Prut - Bârlad, provin de la: - 1 radar meteorologic (informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații po- tențiale se primesc de la sistemul național integrat S.I.M.I.N.); - 82 stații hidrometrice ale A.B.A. Prut - Bârlad; - 37 stații pluviometrice ale A.B.A. Prut - Bârlad; - 10 stații meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.; - 20 stații pluviometrice ale C.M.R. / A.N.M; La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor și se centralizează la nivelul serviciului P.B.H.H. și a dispeceratului A.B.A. Prut - Bârlad și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situația pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: - S.G.A. Botoșani realizează monitorizarea prin: - 13 stații hidrometrice, din care 11 sunt automatizate; - 10 stații pluviometrice, din care 4 sunt automatizate; - 3 stații meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.; - 5 stații pluviometrice ale C.M.R. / A.N.M.; - S.G.A. Iași realizează monitorizarea prin: - 24 stații hidrometrice, din care 16 sunt automatizate; - 8 stații pluviometrice, din care 8 sunt automatizate; - 2 stații meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.; - 5 stații pluviometrice ale C.M.R. / A.N.M.; - S.G.A. Vaslui realizează monitorizarea prin: - 33 stații hidrometrice, din care 23 sunt automatizate; - 11 stații pluviometrice, din care 10 sunt automatizate; - 3 stații meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.; - 5 stații pluviometrice ale C.M.R. / A.N.M.; - S.G.A. Galați realizează monitorizarea prin: - 12 stații hidrometrice, din care 8 sunt automatizate; - 8 stații pluviometrice, din care 4 sunt automatizate; - 2 stații meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.; Pagina 30  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 33 - 5 stații pluviometrice ale C.M.R. / A.N.M. De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Prut - Bârlad concentrarea informațiilor făcându-se la nivelul ( 2 ) de decizie. Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații bazinale, reprezentată prin: - rețeaua de radiocomunicație; - rețeaua de telefonie fixă şi mobilă, scanner şi fax; - rețeaua de calculatoare existentă şi legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui județ din bazin; - rețeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administrația Națională „Apele Române”. Procesarea datelor și informațiilor este realizată în prima fază la Nivelul (3) de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul (2) de decizie (sediul A.B.A. Prut - Bârlad). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potențiale ce se pot produce în localitățile riverane. Stocarea datelor şi informaţiilor –se face la nivelurile de decizie (3) - Stații hidrologice și (2) - A.B.A. Prut - Bârlad, aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și A.B.A. Prut - Bârlad. Toate informațiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale A.B.A. Prut - Bârlad sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. Structurile de intervenție, sunt compuse din: - Sistemele de Gospodărire a Apelor/Sistemele Hidrotehnice Independente, care au fost constituite, la nivel de județe, formații de intervenție operativă (forțe și mijloace de intervenție); - Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene cu personal specializat în intervenții pe perioada situațiilor de urgență generate de inundații; - Comitetele Locale pentru Situații de Urgență la nivelul cărora s-au constituit Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (forțe și mijloace de intervenție din dotarea proprie). În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 - „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”, activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Sistemele de Gospodărire a Apelor coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații. Pagina 31 34 MO