Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO11_Prut_Barlad_2023.pdf

- edificii religioase: Biserica Sf. Nicolae (Dorohoi - Botoșani), Sf. Gheorghe (Hârlău - Iaşi), Sf. Cuvioasă Parascheva (Cotnari - Iași), Sf. Voievozi (Cucuteni - Iași), Mănăstirea Dobrovăţ (Dobrovăț - Iași); Catedrala Mitropolitană (cu pictura realizată de Gheorghe Tătărăscu – Iași), Biserica Sf. Nicolae Domnesc (ctitorie a voievodului Ștefan cel Mare, an 1492) - Iași, Biserica Trei Ierarhi (ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, an 1639) - Iași. Pagina 18  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 21 - edificii culturale: Palatul Culturii, Universitatea Al. I. Cuza (Iași), Biblioteca Centrală Mihai Eminescu, Casele memoriale Mihail Kogălniceanu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Mihail Sadoveanu - Iași, Casa memorială Nicolae Iorga - Botoșani, Casa memorială George Enescu - Dorohoi. - monumente şi statui: Podul de piatră al lui Ștefan cel Mare (comuna Ștefan cel Mare - Vaslui), Monumentul Legilor Constituţionale - Obeliscul cu Lei (Grădina Copou - Iași), realizat de Mihail Singurov în 1834, după un proiect al lui Gh. Asachi, Podul Doamnei (construit în 1841) - localitatea Chițcani, județul Vaslui. Pagina 19 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 2. Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad 2.1. Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundaţiilor existente În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad există lucrări de apărare împotriva inundațiilor aflate în funcțiune, care constau în regularizări de râuri, îndiguiri, consolidări de maluri, noduri hidrotehnice, precum și în acumulări complexe, permanente și nepermanente. Administrația Bazinală de Apă Prut – Bârlad are în patrimoniu 259 sectoare de dig, în lungime totală de 1090,48 km, 41 acumulări permanente, 22 acumulări nepermanente și 10 poldere. Dintre aceste lucrări, 1 acumulare este încadrată în categoria de importanță A, 21 acumulări permanente sunt încadrate în categoria de impor- tanță B, iar 51 acumulări permanente sunt încadrate în categoriile de importanță C și D. Registrul actualizat al barajelor și lacurilor de acumulare încadrate în categoriile de importanță C și D aflate în Spațiul hidrografic Prut – Bârlad (REBAR) cuprinde 455 obiective hidrotehnice (indiferent de deținător) care îndeplinesc condițiile de autorizare din punct de vedere al siguranței în exploatare, conform prevederilor O.U.G. 244/2000 privind siguranța barajelor, aprobată prin Legea 466/2001. În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad se regăsesc în Anexele 4 - 8. Schemele de gospodărire a apelor existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad, respectiv în bazinul hidrografic Prut și în bazinele hidrografice Bârlad și Siret inferior sunt reprezentate în Figurile 2 și 3. Pagina 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 23 Figura 2. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Prut Pagina 21 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 Figura 3. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinele hidrografice Bârlad și Siret inferior Pagina 22  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 25 2.2.Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente Sistemul de avertizare – alarmare Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministrului Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea documentului „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt următoarele: - previziunea şi prevenirea; - prioritatea potecţiei şi salvării vieţii omeneşti; - respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; - asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice; - cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare; - transparenţa activităţilor desfăşurate pentru situaţii de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; - continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administrative publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi intensitatea acestora; - operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, se întreprind măsuri şi acţiuni pentru: - avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; - declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţări sau producerii situaţiei de urgenţă; - punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată; - intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; - acordarea de ajutoare de urgenţă; - instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată; - solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; - acordarea de despăgubiri persoanelor fizice şi juridice; - alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu prevederile art.8 din “Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră”, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne Pagina 23 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 nr. 459/78/2019, deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio-economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizarea, întreținerea și exploatarea acestora. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administrației Naționale „Apele Române”, cât și cel actual al Hidroelectrica S.A., cu cel al I.S.U.J. este necesară modernizarea acestuia şi completarea lui în zonele în care nu satisface pe deplin cerințele. Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea , înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare. În acest sens, conform prevederilor Ordinului Comun M.A.P./M.A.I. nr. 459/78/2019 se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului spațiu hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare". De asemenea, se mai întocmesc planuri de către: Sucursalele Hidrocentrale din cadrul Hidroelectrica SA, Sistemele de desecare din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, alte sisteme organizate pe construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum și de către deținătorii de acumulări din categoriile de importanță C și D. Planurile de apărare conțin toate informațiile necesare managementului riscului la inundații: autorități responsabile, forțe și mijloace de intervenție, informații cu privire la sursele de risc la inundații (cursuri de apă cadastrate, torenți, infrastructură de gospodărire a apelor) precum și obiectivele aflate în zona de risc la inundații și accidente la construcții hidrotehnice, punctele critice identificate pe cursurile de apă amenajate/neamenajate în vederea monitorizării permanente, sistemele de avertizare-alarmare, măsurile preventive și operative ce se întreprind atât la nivel local cât și județean. Totodată planurile conțin Schema fluxului informațional -operativ-decizional, planuri de situație cu delimitarea zonelor inundabile (cu probabilitatea de depășire conform prevederilor HG nr.846/2010) sau a zonelor inundate la viiturile istorice semnificative din revărsări ale cursurilor de apă și localizarea aproximativă a zonei inundabile din scurgeri de pe versanți. Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase, având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă constituie documentaţii tehnice care se întocmesc de către unităţile care deţin obiective potenţial a fi afectate, de către Comitetele Judeţene şi Comitetele locale, cu consultarea tehnică şi coordonarea Sistemelor de Gospodărire a Apelor, şi de către Administraţiile Bazinale de Apă din cadrul Pagina 24  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 27 Administraţiei Naţionale „Apele Române”, pentru bazinele hidrografice aferente. Aceste planuri se revizuiesc şi se aprobă o dată la 4 ani şi se actualizează anual sau ori de căte ori apar modificări în ceea ce priveşte: - componenţa schemei de organizare în cazul situaṭiilor de urgenţă; - adresele, numerele de telefon, fax; - modificările în situaţiile cu necesarul de resurse umane şi materiale; - modificări ale cotelor de apărare. Scopul principal al planurilor de apărare este asigurarea aplicării în mod unitar a măsurilor operative de apărare prin identificarea şi monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc. În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Prut-Bârlad are 1 Plan Bazinal de apărare împotriva inundațiilor, 4 planuri județene, 7 planuri de sistem hidrotehnic și 327 planuri locale, din care 78 pentru județul Botoșani, 98 pentru județul Iași, 86 pentru județul Vaslui și 65 pentru județul Galați). Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finanțat diverse proiecte naționale și internaționale a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundații, descrise în continuare: - WATMAN – Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor – Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române" - proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările Uniunii Europene, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România. - în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: stații pentru măsurarea precipitațiilor solide şi lichide, stații hidrometrice pe afluenți, stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație şi industrie), stații automate pentru măsurarea debitelor pe derivații, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai vulnerabile, asigurarea echipamentelor necesare pentru a interveni în caz de inundații și poluări accidentale, software și hardware pentru controlul și coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice. - la nivelul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad investițiile realizate s-au concretizat în următoarele: - stații automate cu senzori pentru creșterea gradului de sigurață a barajelor – 23 buc. - stații automate cu senzori pentru măsurarea stratului de zăpadă, pentru măsurarea debitelor pe afluenți, a debitelor la folosințe, a debitelor la prize și derivații – 18 buc. - stații automatizate pentru monitorizarea calității apei – 7 buc. - centre de intervenție rapidă – 2 buc. - centre de comandă – 1 buc. - Sistemul de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne - sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017. - acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc). Pagina 25 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 - DAREFFORT – Danube Riv