Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO11_Prut_Barlad_2023.pdf

a ţării, Podişul Moldovei are un climat temperat-continental cu unele particularităţi. În zonele joase predomină un climat de stepă, iar în cele mai înalte un climat specific zonelor împădurite. În bazinul hidrografic Prut temperatura medie multianuală este de 9° C şi în bazinul hidrografic Bârlad este de 9,5° C. Pagina 14  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 17 În spaţiul hidrografic Prut - Bârlad precipitaţiile medii multianuale variază între 400 mm şi 600 mm pe an. Media multianuală a precipitaţiilor în bazinul hidrografic Prut este de 550 mm. În bazinul hidrografic Bârlad precipitaţiile medii multianuale scad de la nord, unde se înregistrează aproximativ 600 mm, la sud unde cantităţile ajung la aproximativ 400 mm, media pe bazin ajungând la cca. 520 mm. O caracteristică a regimului climatic al acestui spaţiu este şi pătrunderea frecventă a aerului arctic dinspre nord – vest şi nord spre Câmpia Română, însoţită de cele mai multe ori de vânturi puternice, generând o vreme relativ rece şi umedă, cu căderi abundente de zăpadă. Lungimea totală a rețelei hidrografice aferente spațiului administrat de către A.B.A. Prut – Bârlad (Anexa 2) este de 10280 km. Râul Prut (cod cadastral XIII - 1) îşi are izvoarele în Munţii Carpaţii Păduroşi situaţi în Ucraina. Bazinul hidrografic al râului Prut are în România o suprafaţă de recepţie de 10990 km 2 (cca. 4,6 % din suprafaţa ţării), lungimea totală a reţelei hidrografice codificată măsoară 4551 km pe teritoriul României şi are o densitate de 0,413 km/km2. Râul Prut este ultimul afluent de ordinul I al Dunării şi confluează cu aceasta la 150 km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră. O caracteristică a bazinului hidrografic Prut este formă alungită cu o lăţime medie de cca. 30 km. Bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi păstrează acelaşi grad mare de alungire şi orientare paralelă cu Munţii Carpaţi. Pe partea dreaptă, râul Prut primeşte 27 afluenţi dintre care se menționează: Volovăţ (L= 43 km, F = 214 km2), Bașeu (L = 118 km, F = 965 km2), Jijia (L = 275 km, F = 5757 km2), Elan (L = 73 km, F = 606 km2) şi Chineja (L = 79 km, F = 780 km2). Pe partea stângă râul Prut primeşte 32 afluenţi din care menţionăm: Telenaia, Larga, Vilia, Lopatnic, Racovețul, Ciugurul, Kamenka, Gârla Mare, Frasinul, Mirnova (în Ucraina şi în Republica Moldova). Râul Bârlad (cod cadastral XII - 1.78) cel mai mare afluent de stânga al Siretului, are un bazin de recepţie cu o suprafaţă de 7220 km2, cu o lungime a reţelei hidrografice codificate de 2565 km. Râul Bârlad are 42 de afluenţi, din care cei mai importanţi sunt: Racova (L = 49 km, F = 329 km2), Vaslui (L = 81km, F = 692 km2), Crasna (L = 61 km, F = 527 km2), Tutova (L = 86 km, F = 687 km2) şi Berheci (L = 92 km, F = 1021 km2). În Tabelul 1 se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametrii hidrologici caracteristici. Tabelul 1. Principalele staţii hidrometrice şi parametrii hidrologici caracteristici din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad Parametri hidrologici Nr. F H Râul Stația hidrometrică 2 Qmma Qmax 1% R crt. (km ) (m) (m3/s) (m3/s) (kg/s) 1 Prut Rădăuţi 9074 529 78,8 3894 42,7 2 Prut Ungheni 15620 361 89,3 934* 23,2 3 Jijia Victoria 3463 159 6,84 335 3,93 4 Bahlui IAȘI 1717 150 3.02 480 5 Bahlui Holboca 1922 155 5,12 480 - 6 Elan Murgeni 410 168 0,253 253 - 7 Prut Oancea 26874 279 94,3 721 18,1 8 Bârlad Vaslui 1550 236 2,80 450 6,85 9 Bârlad Tecuci 6778 220 9,394 495 19,6 10 Racova Puşcaşi 313 257 0,366 270 0,011 11 Vaslui Solești 429 245 0,657 335 0,003 Pagina 15 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 Nota: Qmmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural Qmax 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual În Anexa 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad. Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică importantă în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad. În tot arealul sunt 9 lacuri naturale, dintre care 7 sunt în judeţul Galați situate pe Prutul inferior. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există 72 de acumulări importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km 2), dintre care 42 au folosinţă complexă şi însumează un volum util de 614,85 mil. mc. Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad însumează circa 3661 mil. mc/an, dintre care utilizabile sunt circa 960 mil. mc/an. Stocul de 3661 mil. mc/an, reprezintă circa 94% din totalul resurselor şi este format în principal de râurile Prut, Bârlad şi afluenţi ai acestora. Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Prut – Bârlad, al III-lea ciclu de planificare 2022 – 2027, au fost identificate 329 corpuri de apă de suprafață și 7 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/ potențialului ecologic și stării chimice iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În Tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice / potențialului ecologic aferente celor 329 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad a rezultat faptul că 7 sunt în stare cantitativă bună, 4 dintre corpuri fiind în stare chimică bună si 3 în stare chimică slabă. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice / potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad se regăsește în Capitolul 6 - Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale “Apele Române”, rowater.ro. Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul spațiului hi- drografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad Starea ecologică / potențial ecologic Starea chimică Numărul Foarte Nu ating starea corpurilor Bună Moderată Slabă Proastă Bună bună chimică bună de apă 329 0 143 136 49 1 327 2 În spaţiul hidrografic Prut - Bârlad, elementele specifice zonelor împădurite central - europene se întrepătrund cu cele est - europene, care sunt specifice silvostepei continentale şi stepei. Condiţiile climatice din centrul Europei sunt favorabile dezvoltării pădurilor de stejar şi fag. Zona poate fi caracterizată prin trei clase mai importante de habitat natural: păduri cu Quercus petraea şi Fagus silvatica pe dealuri; stepa şi silvostepa în zona văilor; vegetaţie hidrofilă în zonele umede şi în cele de luncă din văile râurilor şi a iazurilor piscicole. - Prima clasă poate fi considerată ca fiind împărţită în două subzone: - păduri cu Fagus la altitudini mari în zona de dealuri (cca. 400 m); - păduri la altitudini mici (sub 400 m). - Clasa silvostepei se poate împărţi în: Pagina 16  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 19 - zona silvostepică cu vegetaţie specifică: Festuca vallesiaca (păiuș), F. pratense (păiușul de livadă), Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactilon (pirul gros), Agrpyron cristatu (pir), Stipa ca- pillata, S. joannis. - zona de stepă. - Zone umede şi de luncă: - copaci: Populus alba (plopul alb), P. nigra (negru), Salix fragilis (salcia), Alnus glutinos (arin negu). - ierburi. Fauna joacă un rol deosebit de important în conturarea şi evoluţia peisajelor geografice. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad, fauna este strâns legată de climă şi de vegetaţie. Fauna se caracterizează prin: peşti, reptile şi mamifere. Dintre răpitoarele de noapte menţionăm: cucuveaua, bufniţa, hurezul de pădure, alături de mamifere şi păsări trăiesc numeroşi fluturi şi multe specii de insecte; in silvostepă se întâlnesc animale mari (vulpea, lupul, mistreţul), iepurele şi numeroase rozătoare (şobolanul, hârciogul, şoarecele) precum şi reptile (şopârle, şerpi). Dintre păsări, se întâlnesc privighetori, sticleţi, prepeliţe, ciocârlia, cristeiul (pe lângă bălţi). În apele curgătoare şi lacuri trăiesc specii de peşti în funcţie de zona geografică în care sunt amplasate: păstrăv, lostriţă (în apele de munte), apoi numeroase specii de alţi peşti specifice zonelor de deal şi de câmpie precum: crapul, ştiuca, mreana, carasul, bibanul, linul, somnul, zvârluga, porcuşorul, etc., batricieni, şerpi de apă, mamifere de apă, etc. Conform Registrului zonelor protejate 1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Prut - Bârlad situația zonelor protejate este următoarea: - Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 468 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat: - 17 captări de apă din sursele de suprafaţă pentru potabilizare (din care 17 pentru alimentarea cu apă a populației și niciuna pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare); - 451 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 392 pentru alimentarea cu apă a populației și 59 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafaţă a fost de 25.660 mil. m3, iar cel din sursele subterane a fost de 19,524 mil.m3. - Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: zonele în care se practică pescuitul comercial au fost identificate pe baza informațiilor privind capturile semnificative pentru speciile de pești importante din punct de vedere economic care se regăsesc în zona ciprinicolă, raportate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în anul 2019, fiind reprezentate de: râul Prut -confluență Dunăre - râul Elan, lacul de acumulare Stânca-Costești. - Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 34 zone pentru protecţia habitatelor şi speciilor dependente de apă. Suprafaţa acestora este aproximativ 2479,35 km2. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 6 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 5 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 19 situri de importanță comunitară. - Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziţionării României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarant întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți; - Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. 1 Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională „Apele Române” reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitraţi și zone sensibile la nutrienţi, zone pentru îmbăiere. Pagina 17 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 Caracteristici sociale și economice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Prut - Bârlad ocupă aproape integral judeţele: Botoșani, Iaşi, Vaslui şi Galați, şi parţial judeţele: Neamţ, Bacău şi Vrancea. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spaţiul hidrografic Prut – Bârlad include teritorii administrative din două regiuni de dezvoltare: Regiunea de Nord – Est: judeţele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui (41,88%), şi Regiunea de Sud – Est: judeţele Vrancea şi Galați (12,61%). Populaţia totală este de circa 2,196 milioane locuitori, densitatea populaţiei fiind de cca. 112 loc./km 2. Principalele aglomerări urbane sunt Botoșani, Dorohoi, Darabani , Săveni, IAȘI, Hârlău, Târgu Frumos, Huşi, Galați, Bereşti, Târgul Bujor, Vaslui, Bârlad, Negreşti şi Tecuci. Modul de utilizare a terenului din spațiul hidrografic Prut – Bârlad (Anexa 3) este influenţat de condiţiile fizico- geografice, cât şi de factorii antropici, și prezintă următoarea distribuţie: 14,3% păduri, 13,9% pășuni, 62,9% terenuri arabile, 1,88% luciu de apă, 7,01% construcții. Gradul de împădurire la nivelul întregului spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad este de 14,3 %. Principalele activităţi industriale care se desfăşoară la nivelul judeţelor cuprinse în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad sunt: industria alimentară, echipamente industriale, textile, confecţii, siderurgie, încălţăminte, fibre şi fire sintetice, sticlărie, cărămizi şi blocuri ceramice, pompe, industria cărnii şi preparate, lapte şi derivate, zahăr, produse agricole (grâu, secară, orz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, ceapă). Teritoriul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad este străbătut de magistrale de cale ferată şi de o serie de drumuri naţionale, judeţene şi comunale. Reţeaua de transporturi cuprinde cca. 1016 km de drumuri naţionale, cca. 5508 km de drumuri judeţene şi cca. 774 km căi ferate. În ceea ce priveşte transportul aerian se menţionează existența Aeroportului Internațional Iași. Pe teritoriul spaţiului hidrografic aferent A.B.A. Prut - Bârlad există un singur lac de acumulare ce deţine infrastructură specifică pentru turism: Acumularea Ezăreni cu suprafaţa de 47 ha. De asemenea, se găsesc rezervaţii şi monumente ale naturii, cum ar fi: Lacul Pruteţ Bălătău S = 24,89 ha (judeţul Iași); Balta Potcoavă - 49 ha, Lacul Pochina - 74,8 ha şi Lacul Vlascuța – 41,80 ha (judeţul Galați). Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad se caracterizează printr-un bogat patrimoniu cultural şi istoric reprezentat prin: rezervaţii şi monumente ale naturii, vestigii istorice, edificii religioase, edificii culturale, monumente şi statui: - rezervaţii / monumente ale naturii: Rezervaţia geologică şi paleontologică “Locul Fosilier Dealul Repedea” (Bârnova - Iaşi), Grădina Botanică “Anastasie Fătu” (prima gradină botanică din ţară); - vestigii istorice: Situl arheologic Cucuteni (Cucuteni - Iași) cu vestigii neolitice din mileniul IV - III î.Hr., ce face parte din Cultura Cucuteni – Tripolia, extinsă pe teritoriul a trei state: România, R. Moldova și Ucraina, Vestigiile Curţii Domneşti, Ruinele Curţii Domneşti Hârlău, Ruinele Curţii Domneşti Cotnari;