Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO11_Prut_Barlad_2023.pdf

e 2.3.2. Evenimente semnificative 2.4. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații 2.5. Hărți de Hazard la Inundații 2.5.1. Introducere 2.5.2. Modelarea hazardului 2.5.2.1. Date topografice și batimetrice 2.5.2.2. Date hidrologice 2.5.2.3. Modelarea hidraulică 2.5.2.4. Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice 2.6. Hărți de Risc la Inundații 2.6.1. Introducere 2.6.2. Evaluarea Riscului la Inundații 2.6.2.1. Date de intrare 2.6.2.2. Modelarea riscului la inundații 2.6.2.3. Integrarea Schimbărilor Climatice în Hărțile de Risc la Inundații 2.7 Clasificarea și identificarea posibilelor A.P.S.F.R.-uri tranzitorii 2.8 Indicatori statistici 3. Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării 3.1 Sinteza măsurilor din Ciclul I 3.2 Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I 3.3 Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor conform Art.7(2) 4. Ciclul II - Obiectivele de management al riscului la Inundații 4.1 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații 4.2 Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații 5. Ciclul II – Programul de Măsuri 5.1 Cadrul metodologic general 5.1.1 Prezentare generală 5.1.2 Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție 5.1.3 Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură 5.1.4 Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri 5.2 Măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel național (Categoria A) 5.3 Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut – Bârlad (categoria B) 5.4 Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență – Categoria C 5.5 Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere a riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Prut – Bârlad 5.6 Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene Pagina 8  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 11 5.6.1 Coordonarea cu Directiva Cadru Apă 5.6.2 Coordonarea / integrarea cu politicile de schimbări climatice 5.6.3 Coordonarea şi conformarea cu alte directive 5.6.4 Coordonare internațională 6. Plan de Acțiune pentru Implementare 6.1 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsuri naționale) 6.2. Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție) 6.3 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență) 7. Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații 8. Implicarea părților interesate și consultările publice 8.1 Strategia de implicare a părților interesate (SHE) 8.1.1 Informare și comunicare 8.1.2 Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național 8.1.3 Implicarea părților interesate la nivel regional 8.1.4 Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRI 8.2 Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile rome 8.3 Procedura de Evaluare Strategică de Mediu 9. Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații ANEXE Pagina 9 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 ABREVIERI A.A.P.- Asociația Administratorilor de Păduri A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă ACB – Analiză Cost – Beneficiu A.C.N. – Administrația Canalelor Navigabile A.F.D.J. – Administrația Fluvială a Dunării de Jos AMC – Analiză Multi-criterială A.N.A.N.P. – Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate A.N.A.R. – Administrația Națională „Apele Române” A.N.C.P.I. – Agenția Națională de Cadastru ți Publicitate Imobiliară A.N.I.F. – Agenția Naționala de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. – Administrația Națională de Meteorologie A.N.P.M. – Agenția Națională pentru Protecția Mediului BEI - Banca Europeană de Investiții B.H. – Bazin Hidrografic BM - Banca Mondială CBRN – Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare C.E. – Comisia Europeană C.E.E. – Comunitatea Economică Europeană CESTRIN – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CFR – Compania Națională de Căi Ferate C.I.R. – Centre de Intervenție Rapidă C.J.S.U. – Comitetul Județean / Municipiului București pentru Situații de Urgență C.L.S.U. – Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. – Centrul Meteorologic Regional C.N. -Compania Națională C.N.A.I.R. – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere D.C.A. – Directiva Cadru Apă D.I. – Directiva Inundații Directiva EIM -Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului EMP – Platforma de Management a Urgențelor E.P.R.I. – Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională F.I.R. – Formație de intervenție Rapidă F.S.E. – Fondul Social European GLERN – Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național G.N.M.- Garda Națională de Mediu GTL – Grupuri Tehnice de Lucru H.G. – Hotărâre de Guvern HH – Hărți de Hazard la inundații HR – Hărți de Risc la inundații I.C.P.D.R.- Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea IDF – Intensitate – Durată - Frecvență I.G.S.U. – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.C.D.S. “Marin Drăcea” – Institutul Național de Cercetare în Silvicultură “Marin Drăcea” I.N.H.G.A. – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor I.S.C. – Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență I.S.U.J. – Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean M.A.D.R. – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I.- Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naționale Pagina 10  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 13 M.C.I.D. – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării M.D.L.P.A. – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației M.E.A.T. – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului M.Edu. – Ministerul Educației M.E. – Ministerul Energiei M.F. – Ministerul Finanțelor M.I.P.E. – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene M.M.A.P. – Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor MNRA – Măsuri Naturale de Retenție a Apei MRD – Managementul Riscului la Dezastre MRI – Managementul Riscului la Inundații M.T.I. – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii O.C.P.I. – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ONG – Organizație Neguvernamentală OSC – Organizațiile Societății Civile P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie P.E.B. – Potențial Ecologic Bun PIM – Proiect Integrat Major PM – Program de Măsuri P.N.A.S.C. – Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice P.N.P.H. – Platforma Națională de Prognoză Hidrologică P.N.R.R. – Planul Național de Redresare și Reziliență POCA – Programul Operațional Capacitate Administrativă PODD – Programul Operațional Dezvoltare Durabilă POIM - Programul Operațional Infrastructură Mare REBAR – Registrul Național al Barajelor din România REDIG – Registrul Național al Digurilor din România SBN – Soluții Bazate pe Natură S.A. – Societate pe Acțiuni S.C.I. – Situri de importanță comunitară S.E.B. – Stare Ecologică Bună S.E.I.C.A. – Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă S.G.A. – Sistem de Gospodărire a Apelor S.H. – Spațiu Hidrografic SIMIN – Sistemul Meteorologic Integrat Național SIV - Soluții privind Infrastructura Verde SNASC – Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice SNMRI – Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații S.P.A. – Arii de protecție specială avifaunistică SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre STS – Serviciul de Telecomunicații Speciale TVA – Taxa pe Valoarea Adăugată U.A.T. – Unitate Administrativ Teritorială U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice UoM – Unitate de Management AED – Annual Expected Damage AFU – Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații A.P.S.F.R. – Areas with Potential Significant Flood Risk – Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații AST - Appraisal Summary Tool -– Instrument centralizator al evaluării BRIGAID – Bridging the gap for innovations in disaster resilience CAMA Flood – Catchment-based Macro-scale Floodplain CAP – Common Alerting Protocol Pagina 11 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 CFPA – Confederation of Fire Protection Associations DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation DSS - Decision Support System DTM – Digital Terrain Models DQS – Data Quality Score EFAS - European Flood Awareness System EMP – Emergency management program -Platforma de Management a Urgențelor FFG – Flash Flood Guidance – Ghidul pentru Inundații Rapide FFGS – Flash Flood Guidance System FP-EG – Flood Protection Expert Group GSM - Global System for Mobile Communications I.E.D. - Industrial Emissions Directive IMGIS–EG – Information Management and Geographical Information System Expert Group IPPC – Integrated Pollution Prevention and Control LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging RBM-EG – River Basin Management Expert Group RO-ALERT – Sistem de avertizare a populației în situații de urgență RO-FLOODS – Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații RTC – Real Time Control SEA – Strategic Environmental Assessment -Evaluare Strategică de Mediu SHE – Stakeholder Engagement – Strategia de implicare a părților interesate SuDS – Sisteme Sustenabile de Drenaj TAG – Grupul Tehnic Consultativ TETRA – TErrestrial Trunked RAdio UoM – Unit of Management VPN – Virtual Private Network WWF – World Wildlife Fund Pagina 12  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 15 1. Prezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad Caracteristici fizice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut-Bârlad Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad este situat în extremitatea nord-estică a bazinului Dunării şi se învecinează cu bazinele Tisa la nord-vest, Siret la vest şi Nistru la nord şi est. Suprafaţa totală a bazinului Prut (28396 km 2) se desfăşoară pe teritoriul a trei state Ucraina (8241 km2), România (10990 km2) şi Republica Moldova (9165 km2). Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad, este format din bazinul mijlociu şi inferior al râului Prut, bazinul hidrografic al râului Bârlad şi afluenţi de stânga ai râului Siret din judeţele Botoșani şi Galați. Suprafaţa totală a spațiului hidrografic Prut – Bârlad este de 20.569,04 km2 reprezentând o pondere de 8,63% din suprafaţa ţării. Al doilea afluent ca lungime al Dunării, râul Prut (952,9 km) formează graniţa între România şi Ucraina pe 31 km şi între România şi Republica Moldova pe 711 km. Râul Bârlad, afluent de stânga al Siretului, este delimitat în partea de nord-est şi est de bazinul râului Prut. Spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad (Figura 1) se învecinează la vest cu bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Siret iar la sud cu spațiile hidrografice administrate de A.B.A. Ialomiţa – Buzău și A.B.A. Dobrogea – Litoral Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad are formă alungită și se încadrează între coordonatele: nord - 48º26’57”, sud - 45º23’19, est - 28º12’31”, vest - 26 º07’19”. Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Prut - Bârlad Pagina 13 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.9 bis/00.X.2023 Relieful spaţiului hidrografic Prut - Bârlad (reprezentat în Anexa 1) aparţine Podişului Moldovei şi părţii de nord- est a Câmpiei Române. Unităţile de relief cuprinse în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad sunt următoarele: - Câmpia Moldovei, situată în totalitate în bazinul râului Prut, având înălţimea medie de cca. 150 m. - Podişul Sucevei, limita vestică a bazinului Prut, unde se regăseşte şi altitudinea maximă de 587 m (Dealul Mare - Tudora); - Podişul Central Moldovenesc, alcătuit din suprafeţe structurale cu o înălţime medie de cca. 400 m, fragmentate de văi adânci (150 - 200 m); - Dealurile pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Dealurile Covurluiului) cu altitudini de peste 400 m în nord şi cca. 250 m în sud, separate de văi consecvente, adânci de 100 - 150 m, cu versanţi afectaţi puternic de fenomene de eroziune a solului; - Câmpia Tecuciului şi Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar, cu lăţimi de cca. 20 km în partea de sud şi înălţimi cuprinse între 60 - 200 m; Pe teritoriul bazinului hidrografic Prut sunt predominante rocile de tip silicios, cele calcaroase fiind pe suprafeţe mici la partea superioară a platourilor din cadrul Podişului Central Moldovenesc, a Podişului Sucevei şi în valea Prutului. Depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocena, pliocenă şi cuaternară. Spaţiul hidrografic Prut - Bârlad se încadrează în formele geomorfologice ale Podişului Moldovei, care sunt reprezentate prin următoarele unităţi de platformă: în zona nordică de Câmpia deluroasă a Moldovei, asimilată aici cu Depresiunea Jijiei, urmată în zona centrală de Podişul Bârladului, iar în zona de sud de Câmpia Covurlui. Podişul Central Moldovenesc cuprinde bazinul superior al Bârladului şi este dezvoltat pe formaţiuni sarmaţiene, iar sub aspect geomorfologic este caracterizat printr-o alternanţă de mici depresiuni de eroziune pe bazine hidrografice (Băceşti, Plopana, Codăeşti etc.) tăiate în placă dură şi în masive deluroase structurale ca resturi ale acestei plăci (Averești, Ipatele, Scheia, Dobrovăţ, Păun etc.). Stratele acvifere freatice din luncile şi terasele Prutului şi ale afluenţilor săi (Jijia, Bahlui, Elan şi Covurlui) sunt slab dezvoltate atât ca extindere, cât şi granulometric. Orizontul acvifer freatic este constituit din nisipuri fine şi medii, mai rar elemente de pietriş, cu grosimi de 2 - 10 m, semnalându-se grosimi mai mari în lunca Prutului la Cârniceni, Cristoreşti, Costuleni, Grozești, Lunca Banului şi Măstăcani. În lunca şi terasele Bârladului şi ale afluenţilor săi, depozitele purtătoare de ape freatice sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietriş (grosimi de 2 - 8 m) şi cu frecvenţe intercalaţii argiloase (10 – 13 m). Bazinul râului Prut prezintă soluri deosebit de variate: aluviuni crude, carbonate, soluri aluvionare şi soluri aluvio – coluviale carbonatate, soluri sărăturate, cernoziomuri de luncă şi soluri silvestre, ultimele fiind întâlnite pe terasa superioară. - Soluri sărăturate de tip soloneţ sunt soluri sărace în calciu şi cu reacţie alcalină datorită conţinutului de sulfaţi de sodiu (valea râului Jijia în regiunea Vlădeni şi în aval de confluența cu râul Bahlui). - Cernoziomurile caracterizează stepa şi silvostepa fiind formate pe substraturi lutoase, luto-argiloase, argiloase şi marnoase. Pe interfluviile Prutului sunt prezente cernoziomuri levigate, iar pe versanţi cernoziomuri propriu - zise. - Soluri cenuşii (silvestre) apar pe versanţi şi sunt formate pe depozite loessoide, nisipuri sau marne. - Podzolurile sunt cernoziomuri degradate şi ocupă suprafeţe reduse pe versanţi şi pe interfluviul Pru- tului. Lacoviştile de luncă şi soloneţul de luncă se întâlnesc pe conurile de dejecţie ale afluenţilor cu aport de săruri aduse din substratul de marne salifere. Prin aşezarea în partea de est