Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO10_Siret_2023.pdf

i fină în colinele joase şi câmpie), tipurile de sol ce se regăsesc în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret sunt astfel: - în zona montană predomină cambisolurile la altitudini mijlocii şi mici şi spodosolurile pe culmile cele mai înalte. În depresiunile din partea centrală şi sudică se întâlnesc şi argiloiluvisoluri; - în zona subcarpatică predomină soluri mai evoluate ca profil şi compoziţie, care aparţin în principal de tipurile argiloiluviale (cele mai extinse), pseudorendzinice (tipice sau cu erodisoluri şi regosoluri – pe roci cu gips şi pante mari) şi aluviale (în luncile râurilor); - zona de deal și de podiș este reprezentată prin soluri argiloiluviale brune-luvice şi albice care, în general, au o permeabilitate mai mică. Pe terasele mai joase şi către Câmpia Siretului inferior, aceste soluri trec spre tipuri cernoziomice; Pagina 13 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 15 - zona de câmpie cuprinde soluri cernoziomoide, bine evoluate, cu permeabilităţi diferite. Aici, ca şi în podişuri, mărimea scugerii este condiţionată şi de pantele mai reduse. Clima, ca de altfel toate celelalte componente ale peisajului geografic este supusă în principal zonalităţii altitudinale (pe fondul coborârii în trepte a reliefului de la vest către est) şi celei latitudinale (pe o diferenţa de cca. 3 grade). Clima este continentală, cu excepţia regiunii de munte unde predomină climatul specific de munte, şi al zonei de câmpie unde este influenţată de climatul de stepă. Clima bazinului este individualizată pe marile unităţi de relief, de la cea umedă şi rece în zona montană, la cea de tranziţie în Subcarpaţi şi la cea continentală în Podişul Central Moldovenesc şi Lunca Siretului. Precipitaţiile medii multianuale descresc din zona montană înaltă spre zona de câmpie. Zonalitatea climatică altitudinală se caracterizează astfel: - climat de munte: Tmed. 2 – 6 0C; Precipitaţii 800-1.000 l/mp; - climat de deal şi podiş: Tmed. 7 – 9 0C; Precipitaţii 500-700 l/ mp; - climat de câmpie: Tmed. 10 0C; Precipitaţii 450-550 l/ mp. Rețeaua cursurilor de apa din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret (reprezentată în Anexa 2) este bine dezvoltată și cuprinde o lungime codificata de 15,836 km ce corespunde unui număr de 735 cursuri de apă cadastrate. Densitatea acesteia este mai mare în zona montană, înaltă (1-2 km/km2) și mult mai redusă în zonele de podiș (0,8 – 1,5 km/km2 si de câmpie (0,2-0,5 km/km2). Din punct de vedere hidrografic, teritoriul ocupat de spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret prezintă o asimetrie evidentă. Principalii săi afluenți (cu exceptia Bârladului) se dispun pe partea dreaptă (Suceava, Somuzurile, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat și Buzău). În suprafață totală, ponderea afluenților de dreapta este de peste 70%. Râurile principale sunt: Suceava (L=173 km, S=2298 km²), Moldova (L=213 km, S= 4299 km²), Bistrița (L=283 km, S=7039 km²), Trotuș (L=162 km, S=4456 km²), Putna (L= 153 km, S=2480 km²) și Râmnicu Sărat (L=137 km, S=1063 km2). În tabelul 1 se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici. Tabelul 1. Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret Parametri hidrologici F H Nr. crt. Râul Stația hidrometrică Qmma Qmax 1% R (km2) (m) (m3/s) (m3/s) (kg/s) 1 Siret Lespezi 5874 513 34,1 2166 47,0 2 Siret Drăgeşti 11811 525 74,1 3170 107 3 Siret Lungoci 36030 539 216 4430 227 4 Suceava Iţcani 2330 629 15,5 1860 15,6 5 Moldova Roman 4285 678 33,1 1946 19,3 6 Bistriţa Frumosu 2816 1172 37,7 1210 9,90 7 Trotuş Vranceni 4077 734 36,0 3200 43,4 8 Putna Botarlau 2518 554 15,1 1629 85,1 Nota: Qmmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural Qmax 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual Pe teritoriul aferent spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret se afla 8 lacuri naturale: lacul Lala pe pârâul Lala, Lacul Cuejdel pe pârâul Cuejdel, Lacul Roşu pe pârâul Oii, lacurile Bolătău, Vintileasca şi Cărpănoaia, lacul Patruati și lacul Balcu. Nici unul dintre aceste lacuri nu au suprafaţă mai mare de 50 ha. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret se găsesc un număr de 21 lacuri de acumulare importante, cu caracter permanent, cu folosință complexa și însumează un volum util de 1.206,121 mil.m3. Dintre cele mai importante acumulări amintim: Izvorul Muntelui, Poiana Uzului, Rogojești etc. Resursa de apă de suprafață a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret însumează 6.868 mil.m3/an (din care resursele utilizabile sunt cca. 2.655 mil.m 3/an), iar resursa totală de apă din apele subterane este estimată la 700 mil.m3 (resursă utilizabilă) din care 578 mil.m 3 din freatic și 122 mil.m3 din adâncime. Pagina 14 | I N U N D A T I I . R O 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Siret, al III-lea ciclu de planificare 2022 – 2027 au fost identificate 362 corpuri de apă de suprafață (328 corpuri de apă naturală din care 326 râuri și 2 lacuri naturale, 32 corpuri puternic modificate (din care 19 râuri, 13 lacuri de acumulare) și 2 corpuri de apa artificiale) și 6 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic și stării chimice iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice / potențialului ecologic aferente celor 362 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Siret a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună și în stare calitativă (chimică) bună. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice / potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret se regăsește în capitolul 6 Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administrației Naționale “Apele Române”, la rowater.ro. Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret Numărul Starea ecologică / potențial ecologic Starea chimică corpurilor Nu ating starea Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Bună de apă chimică bună 362 0 288 74 0 0 356 6 Vegetaţia în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret se caracterizează printr-o extindere mare a pădurilor de răşinoase, mai ales în zona Carpaţilor Orientali. Pe munţii mai înalţi de 1.700 m apar pajişti alpine. În zona subcarpatică vegetaţia este de tip central - europeană alcătuită din foioase şi pajişti naturale. În zona munţilor puţin înalţi, pe dealuri şi podişuri, în covorul vegetal se întâlnesc păduri de foioase dispuse în subetaje, în funcţie de scăderea altitudinii (amestecate cu conifere, de fag şi de stejar). Aceste păduri cu extinderi diferite (areale tot mai reduse către exterior) exercită influenţe regularizatoare diferenţiate asupra scurgerii. La extremitatea estică şi sud-estică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret şi în Câmpia Siretului inferior (parte a Câmpiei Române) vegetaţia capătă treptat caractere de silvostepă şi de stepă. Precipitaţiile, deşi mai reduse, se grupează în nuclee torenţiale şi produc pe râurile mici din zonă viituri frecvente şi de amploare mare. Aici pădurile ocupă numai petice izolate, fără semnificaţe în regularizarea scurgerii, iar terenurile arabile sunt predominante. Fauna joacă un rol deosebit de important în conturarea şi evoluţia peisajelor geografice. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret, fauna este strâns legată de climă şi de vegetaţie, fapt ce-i conferă o repartiţie zonală altitudinală etajată, dar animalele au o mobilitate şi o putere de adaptare mai mare. Dintre răpitoarele de noapte menţionăm: cucuveaua, bufniţa, hurezul de pădure, alături de mamifere şi păsări trăiesc numeroşi fluturi şi multe specii de insecte; in silvostepă se întâlnesc animale mari (vulpea, lupul, mistreţul), iepurele şi numeroase rozătoare (şobolanul, hârciogul, şoarecele) precum şi reptile (şopârle, şerpi). Dintre păsări, în plus trăiesc privighetori, sticleţi, prepeliţe, ciocârlia, cristeiul (pe lângă bălţi). În apele curgătoare şi lacuri trăiesc 52 specii de peşti în funcţie de zona geografică în care sunt amplasate: păstrăv, lostriţă (în apele de munte), apoi numeroase specii de alţi peşti specifice zonelor de deal şi de câmpie precum: crapul, ştiuca, mreana, carasul, bibanul, linul, somnul, zvârluga, porcuşorul, etc., batricieni, şerpi de apă, mamifere de apă, etc. Conform Registrului zonelor protejate1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Siret situația zonelor protejate este următoarea: - Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 353 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat: 1 Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională „Apele Române” și este întocmit art. 6 a Directivei Cadru Apă. Acest registru include următoarele categorii de zone protejate: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitraţi și zone sensibile la nutrienţi, zone pentru îmbăiere. Pagina 15 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 17 - 26 captări de apă din sursele de suprafaţă pentru potabilizare (din care 26 pentru alimentarea cu apă a populației și niciuna pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare); - 327 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 306 pentru alimentarea cu apă a populației și 21 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafaţă a fost de 64,514 mil.m3, iar cel din sursele subterane a fost de 95,636 mil.m3. - Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: zonele în care se practică pescuitul comercial (pe râuri şi lacuri) pentru speciile de peşti de apă dulce (plătică, sânger, scobar, babușcă, morunaș, caras, novac, crap, știucă, somn, șalău etc.) raportate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în anul 2019 sunt Călimănești, Movileni, Berești și Răcăciuni; - Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 78 zone pentru protecţia habitatelor şi speciilor dependente de apă. Suprafaţa acestora este aproximativ 4687,12 km2. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 5 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 5 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 7 situri de importanță comunitară. Totodată au fost aprobate 5 noi situri de importanță comunitară. - Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarant întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți - Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. Caracteristici sociale și economice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret Din punct de vedere administrativ, teritoriul administrat de către A.B.A. Siret este ocupat de 12 județe, după cum urmează: 3 județe aproape integral – Suceava, Vrancea și Neamț; 9 judete parțial – Bacău, Harghita, Iași și Buzău, Botoșani, Maramureș, Bistrița-Năsăud și Galați. Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret se situează în regiunile de dezvoltare: Sud- Est (15,30%) Nord Est (58,12%) și Centru (2,69%). La nivelul anului 2011 populația totală existentă pe teritoriul administrat de A.B.A. Siret era de 2.245.390 locuitori, dintre care în mediul urban 892.125 locuitori iar în mediul rural 1.353.265 locuitori. Numărul total de persoane din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret variază între 634.810 locuitori în judetul Suceava și 4.345 locuitori în județul Brăila. Dintre aglomerările urbane importante enumerăm orașele: Suceava, Bacău, Roman, Piatra- Neamț, Focșani, Râmnicu – Sărat. Modul de utilizare a terenului în cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret (reprezentat în Anexa 3) este influenţat de condiţiile fizico-geografice existente, cât și de principalele activităţi economice dezvoltate pe această suprafaţă. Agricultura cuprinde creşterea animalelor, piscicultura şi cultivarea terenurilor arabile, în principal cu grâu, porumb, orz, orzoaică, ovaz, cartof, floarea soarelui, sfecla de zahăr. Terenurile arabile sunt predominante în județele Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea și Botoșani. Suprafaţa agricolă reprezintă 22,7% din suprafața administrată de A.B.A Siret. Gradul de împădurire la nivelul întregului spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret este de 58,29 %, cel mai împădurit județ fiind Botoșani – 70,2% urmat de județul Suceava – 50,9%. Terenurile ocupate de construcții sunt în procent de 6,17% iar zonele umede se întind pe 0,67% din suprafața administrată de A.B.A Siret. Gradul de industrializare al spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret este reprezentat de toate ramurile industriale, astfel: industria extractivă, industria prelucrătoare, construcƫii, transport, comunicaƫii, industria chimică, industria alimentară și băuturi, mașini și echipamente, textile și produse textile, prelucrare lemn, a produselor din metal, echipamente electrice, producerea, transportul și distribuția de energie electrică, termică, gaze și apă. Teritoriul administrat de A.B.A. Siret este străbătut de magistrale de cale ferată, ca de exemplu: București – Bacău - Suceava, București – Bacău - Piatra- Neamț – Vatra – Dornei, și de o serie de drumuri naționale, județene și comunale. Rețeaua de transporturi cuprinde cca. 2.117 km de drumuri naționale, cca. 6.418 km de drumuri judeţene, cca. 339 km drumuri europene, (E85), și cca. 1.239 km căi ferate. În ceea ce priveste transportul aerian se menționează existența aeroportului de la Bacău. Pagina 16 | I N U N D A T I I . R O 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 Potențialul turistic balnear ridica