Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO10_Siret_2023.pdf

t se datorează condiţiilor specifice mediului alpin, abundenței de păduri și pajiști naturale, pe suprafețe întinse. Turismul balnear poate fi practicat în stațiuni (de exemplu Slănic Moldova, Târgu Ocna, Vatra Dornei) în toate sezoanele, fiind indicate ozono-terapia, salino-terapia și curele cu ape minerale, iar potențialul turistic antropic se compune din mănăstiri medievale, muzee, cladiri istorice şi case memoriale, rezervații și monumente ale naturii (tufuri, cinerite, codrii seculari, chei, cascade, rezervații faunistice, de zimbrii, etc), foarte multe monumente istorice. Teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret găzduiește nenumărate clădiri de patrimoniu: cetăți domnești (Cetatea de scaun a Sucevei, Cetatea Neamțului); ansambluri mănăstirești, (Pătrăuți, Voroneţ, Arbore, Biserica “Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”, Probota, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Putna, Dragomirna, Neamt, Secu, Bistrita, Agapia, Brâncoveni, etc., dintre care primele 7 sunt în patrimoniul UNESCO - jud Suceava); biserici din lemn; biserici rupeste (Biserica lui Daniil Sihastru); așezări și fortificații antice (dacice, cultura Cucuteni); clădiri medievale (vestigii ale Curților domnești din Suceava și Piatra-Neamț). Pagina 17 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 19 2. Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret 2.1. Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundaţiilor existente În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret există un număr de 121 acumulări permanente şi 3 acumulări nepermanente. Dintre acestea, 11 acumulări sunt în administrarea Administraţia Naţională „Apele Române” (3 nepermanente-poldere Horodnic), 15 acumulări deținute în concesiune de către Hidroelectrica S.A. - Sucursala Hidrocentrale Bistrița, iar restul acumulărilor sunt administrate sau deţinute de S.N.I.F., Societăţi Piscicole, primării, agenţi economici, persoane fizice. Se face precizarea că pe teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret se află în exploatare un număr de 18 baraje de categorie A şi B, respectiv un numar de 120 baraje de categorie C şi D. Principale lucrări existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret sunt prezentate schemat în figura 2. În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Siret se regăsesc în Anexele 4 - 8. Pagina 18 | I N U N D A T I I . R O 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 Figura 2. Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic administra de ABA Siret Pagina 19 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 21 2.2. Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente Sistemul de avertizare – alarmare Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgentă, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministrului Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea documentului „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică,precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt următoarele: - previziunea şi prevenirea; - prioritatea potecţiei şi salvării vieţii omeneşti; - respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; - asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice; - cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare; - transparenţa activităţilor desfăşurate pentru situaţii de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; - continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administrative publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi intensitatea acestora; - operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, se întreprind măsuri şi acţiuni pentru: - avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; - declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţări sau producerii situaţiei de urgenţă; - punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată; - intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; - acordarea de ajutoare de urgenţă; - instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată; - solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; - acordarea de despăgubiri persoanelor fizice şi juridice; - alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu prevederile art.8 din “Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră”, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol Pagina 20 | I N U N D A T I I . R O 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio-economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizare, întreținerea și exploatarea acestora. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcţiile hidrotehnice permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, cât și cel actual al Hidroelectrica S.A. cu cel al I.S.U.J. este necesar modernizarea acestuia şi completarea lui în zonele în care nu satisface pe deplin cerințele. Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeoroloice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea , înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau cotracararea efecelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare În acest sens, conform prevederilor Ordinului Comun MAP/MAI nr. 459/78/2019 se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului spațiu hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare". Conform Ordinului Nr.459/78/2019, pentru o bună gestionare a situațiilor de urgență generate de fenemone hidrometeorologice periculoase, având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, pecum și incidente/accidente la construcții hodrotehnice, poluări accidentale, pe cursurile de apă se întocmesc următoarele planuri: - planurile comitetelor locale pentru situații de urgentă; - planurile județene; - planurile S.G.A.-urilor și S.H-urilor (realizat pe bazinul hidrografic Siret aflat în administrarea A.B.A Siret); - planul de restricții/ secetă; - plan de acţiune în caz de accident la baraj (pentru localitățile aval de acumulări); - planurile bazinale; - planul de poluări accidentale. De asemenea, se mai întocmesc planuri de către: Sucursalele Hidrocentrale din cadrul Hidroelectrica S.A., Sistemele de desecare din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, alte sisteme organizate pe construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi de către deţinătorii de acumulări din categoriile de importanṭă C şi D. Scopul intocmirii acestor planuri de apărare îl constituie crearea cadrului normativ de gestionare de către structurile implicate în gestionarea situațiilor de urgență, generate de tipurile de risc. Planurile de apărare prezintă acțiuni pentru desfășurarea în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acesteia și identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele excepţionale respective. Obiectivele planurilor de apărare pentru situații de urgență specifice tipurilor de risc, vizează: a. stabilirea atribuţiilor entităţilor implicate în acţiunile de prevenire și pregătire, răspuns, evaluare/investigare posteveniment, refacere/reabilitare pentru restabilirea stării de normalitate în situațiile de urgență care fac obiectul prezenului regulament; Pagina 21 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 23 b. stabilirea în comun cu structurile care asigură funcţii de sprijin în situaţia manifestării tipului de risc, a responsabilităților ce le revin conform domeniilor de acţiune specifice; c. pregătirea personalului entităţilor participante la gestionarea riscului precum și a mijloacelor de intervenție, conform atribuţiilor stabilite pe tip de risc și domenii de acţiune; d. asigurarea unei capacităţi optime de acţiune şi intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; e. prevenirea populaţiei şi menţinerea încrederii acesteia în instituțiile cu rol de gestionare a situațiilor de urgență ; f. salvarea şi protejarea vieţilor omeneşti; g. protejarea proprietăţii şi a mediului înconjurător în măsura în care este posibil; h. revenirea la starea de normalitate prin aplicarea măsurilor de refacere-reabilitare. Din 4 în 4 ani Administrația Bazinală de Apă Siret reactualizează planurile județene, planurile sistemelor și planul bazinal, iar Planurile Comitetelor Locale de Urgență se reactualizează de către Comitetul Local pentru Situații de Urgență sub îndrumarea personalului de la S.G.A.-ul județean. În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Siret are 1 plan bazinal de apărare împotriva inundațiilor, 4 planuri județene, 2 planuri de sisteme hidrotehnice și 363 planuri locale (114 județul Suceava, 83 județul Neamț,93 județul Bacău, 73 județul Vrancea). Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finalizat / finanţat diverse proiecte naționale și internaționale a căror a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundaţii, descrise în continuare: - WATMAN – Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor – Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române" - proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările Uniunii Europene, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România. - în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: staţii pentru măsurarea precipitaţiilor solide şi lichide, staţii hidrometrice pe afluenţi, staţii automate pentru măsurarea debitelor folosinţelor (populaţie şi industrie), staţii automate pentru măsurarea debitelor pe derivaţii, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai vulnerabile, asigurarea echipamentelor necesare pentru a interveni în caz de inundații și poluări accidentale, software și hardware pentru controlul si coordonarea exploatării construcţiilor hidrotehnice. - la nivelul Administrației Bazinale de Apă Siret investițiile realizate s-au concretizat în următoarele: - statii automate cu senzori pentru cresterea gradului de siguranta a barajelor – 5 buc. - statii automate cu senzori pentru masurarea stratului de zapada, pentru masurarea debitelor pe afluenti, a debitelor la folosinte, a debitelor la prize si derivatii – 33 buc. - statii automatizate pentru monitorizarea calitatii apei – 6 buc. - centre de interventie rapida – 2 buc. - centre de comanda – 1 buc. - Sistemul de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afecerilor Interne - sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017. - acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de Pagina 22 | I N U N D A T I I . R O 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc.) - DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - proiectul DAREFFORT analize