Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO10_Siret_2023.pdf

aulică 2.5.2.4. Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice 2.6. Hărți de risc la inundații 2.6.1. Introducere 2.6.2. Evaluarea riscului la inundații 2.6.2.1. Date de intrare 2.6.2.2. Modelarea riscului la inundații 2.6.2.3. Integrarea schimbărilor climatice în hărțile de risc la inundații 2.7 Clasificarea și identificarea posibilelor A.P.S.F.R. tranzitorii 2.8 Indicatori statistici 3. Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării 3.1 Sinteza măsurilor din Ciclul I 3.2 Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I 3.3 Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I conform Art.7(2) 4. Ciclul II – Obiectivele de management al riscului la inundații 4.1 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații 4.2 Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații 5. Ciclul II – Programul de Măsuri 5.1 Cadrul metodologic general 5.1.1 Prezentare generală 5.1.2 Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție 5.1.3 Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură 5.1.4 Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri 5.2 Măsuri de reducere al riscului la inundaţii dezvoltate la nivel naţional (categoria A) 5.3 Măsuri de prevenire şi protecţie pentru reducerea riscului la inundaţii la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret (categoria B) 5.4 Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență – Categoria C 5.5 Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere al riscului la inundații şi atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Siret 5.6 Descrierea măsurilor de reducere al riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene 5.6.1 Coordonarea cu Directiva Cadru Apă 5.6.2 Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice Pagina 7 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 9 5.6.3 Coordonarea şi conformarea cu alte directive 5.6.4 Coordonare internațională 6. Planul de acțiune pentru implementare 6.1 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsurile naționale) 6.2 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție): 6.3 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență) 7. Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații 8. Implicarea părților interesate și consultării publice 8.1 Strategia de implicare a părților interesate (SHE) 8.1.1 Informare și comunicare 8.1.2 Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național 8.1.3 Implicarea părților interesate la nivel regional 8.1.4 Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații 8.2 Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile rome 8.3 Procedura de Evaluare Strategică de Mediu 9. Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații ANEXE Pagina 8 | I N U N D A T I I . R O 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 ABREVIERI A.A.P.- Asociația Administratorilor de Păduri A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă ACB – Analiză Cost – Beneficiu A.C.N. – Administrația Canalelor Navigabile A.F.D.J. – Administrația Fluvială a Dunării de Jos AMC – Analiză Multi-criterială A.N.A.N.P. – Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate A.N.A.R. – Administrația Națională „Apele Române” A.N.C.P.I. – Agenția Națională de Cadastru ți Publicitate Imobiliară A.N.I.F. – Agenția Naționala de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. – Administrația Națională de Meteorologie A.N.P.M. – Agenția Națională pentru Protecția Mediului BEI - Banca Europeană de Investiții B.H. – Bazin Hidrografic BM - Banca Mondială CBRN – Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare C.E. – Comisia Europeană C.E.E. – Comunitatea Economică Europeană CESTRIN – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CFR – Compania Națională de Căi Ferate C.I.R. – Centre de Intervenție Rapidă C.J.S.U. – Comitetul Județean / Municipiului București pentru Situații de Urgență C.L.S.U. – Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. – Centrul Meteorologic Regional C.N. -Compania Națională C.N.A.I.R. – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere D.C.A. – Directiva Cadru Apă D.I. – Directiva Inundații EMP – Platforma de Management a Urgențelor E.P.R.I. – Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională F.I.R. – Formație de intervenție Rapidă F.S.E. – Fondul Social European GLERN – Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național G.N.M.- Garda Națională de Mediu GTL – Grupuri Tehnice de Lucru H.G. – Hotărâre de Guvern HH – Hărți de Hazard la inundații HR – Hărți de Risc la inundații I.C.P.D.R.- Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea IDF – Intensitate – Durată - Frecvență I.G.S.U. – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.C.D.S. “Marin Drăcea” – Institutul Național de Cercetare în Silvicultură “Marin Drăcea” I.N.H.G.A. – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor I.S.C. – Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență I.S.U.J. – Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean M.A.D.R. – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I.- Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naționale M.C.I.D. – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării M.D.L.P.A. – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației M.E.A.T. – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului M.Edu. – Ministerul Educației M. E. – Ministerul Energiei M.F. – Ministerul Finanțelor M.I.P.E. – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Pagina 9 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 11 M.M.A.P. – Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor MNRA – Măsuri Naturale de Retenție a Apei MRD – Managementul Riscului la Dezastre MRI – Managementul Riscului la Inundații M.T.I. – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii O.C.P.I. – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ONG – Organizaţie Neguvernamentală OSC – Organizațiile Societății Civile P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie P.E.B. – Potențial Ecologic Bun PIM – Proiect Integrat Major PM – Program de Măsuri P.N.A.S.C. – Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice P.N.P.H. – Platforma Națională de Prognoză Hidrologică P.N.R.R. – Planul Național de Redresare și Reziliență POCA – Programul Operațional Capacitate Administrativă PODD – Programul Operațional Dezvoltare Durabilă POIM - Programul Operaţional Infrastructură Mare REBAR – Registrul Național al Barajelor din România REDIG – Registrul Național al Digurilor din România SBN – Soluții Bazate pe Natură S.A. – Societate pe Acțiuni S.C.I. – Situri de importanță comunitară S.E.B. – Stare Ecologică Bună S.E.I.C.A. – Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă S.G.A. – Sistem de Gospodărire a Apelor S.H. – Spațiu Hidrografic SIMIN – Sistemul Meteorologic Integrat Național SIV - Soluții privind Infrastructura Verde SNASC – Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice SNMRI – Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații S.P.A. – Arii de protecție specială avifaunistică SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre STS – Serviciul de Telecomunicații Speciale TVA – Taxa pe Valoarea Adăugată U.A.T. – Unitate Administrativ Teritorială U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice UoM – Unitate de Management AED – Annual Expected Damage AFU – Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații A.P.S.F.R. – Areas with Potential Significant Flood Risk – Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații AST - Appraisal Summary Tool BRIGAID – Bridging the gap for innovations in disaster resilience CAMA Flood – Catchment-based Macro-scale Floodplain CAP – Common Alerting Protocol CFPA – Confederation of Fire Protection Associations DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation DSS - Decision Support System DTM – Digital Terrain Models DQS – Data Quality Score EFAS - European Flood Awareness System EMP – Emergency management program -Platforma de Management a Urgențelor FFG – Flash Flood Guidance – Ghidul pentru Inundații Rapide FFGS – Flash Flood Guidance System FP-EG – Flood Protection Expert Group GSM - Global System for Mobile Communications I.E.D. - Industrial Emissions Directive IMGIS–EG – Information Management and Geographical Information System Expert Group Pagina 10 | I N U N D A T I I . R O 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 IPPC – Integrated Pollution Prevention and Control LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging RBM-EG – River Basin Management Expert Group RO-ALERT – Sistem de avertizare a populației în situații de urgență RO-FLOODS – Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații RTC – Real Time Control SEA – Strategic Environmental Assessment -Evaluare Strategică de Mediu SHE – Stakeholder Engagement – Strategia de implicare a părților interesate SuDS – Sisteme Sustenabile de Drenaj TAG – Grupul Tehnic Consultativ TETRA – TErrestrial Trunked RAdio UoM – Unit of Management VPN – Virtual Private Network WWF – World Wildlife Fund Pagina 11 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 13 1. Prezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret Caracteristici fizice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret (figura 1) este situat în partea de est-nord-est a ţării reprezentând cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul României. Suprafaţa totală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A Siret este de 28.651 km2 din cei 42.890 km2 aflați pe teritoriul României. Malul stâng al Siretului și bazinul hidrografic al râului Bârlad (afluent de stânga al râului Siret) sunt administrate de A.B.A. Prut-Bârlad. Din totalul României, spațiul hidrografic administrat de A.B.A Siret reprezintă un procent de 11,8 %. Râul Siret izvorăște din Munții Carpații Păduroși aflați în regiunea Cernăuți, Ucraina, la o altitudine de 1.238 m. Izvoarele sale se află în apropiere de localitatea Șipotele pe Siret. Siretul parcurge 647 km (dintre care 559 km pe teritoriul României și 88 km pe teritoriul Ucrainei) și se varsă în Dunăre, lângă orașul Galați. Dintre râurile interioare, este cel mai important afluent al fluviului Dunărea, având debitul de apă la vărsare de cca. 240 m 3/s, el colectând circa 17% din volumul total al resurselor de apă ale României. Bazinul hidrografic Siret se învecinează la vest cu spațiile hidrografice administrate de A.B.A. Someş - Tisa, A.B.A. Mureş şi A.B.A. Olt, la sud cu spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Ialomiţa – Buzău, iar la est cu bazinul hidrografic al râului Prut (figura 1.1). Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret are formă alungită și se încadrează între meridianele: 24⁰ E şi 28⁰ E şi paralele: 45⁰ N şi 48⁰ N. Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel national a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret Suprafaţa întinsă a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret presupune o mare varietate a tuturor elementelor cadrului fizico - geografic. Prezintă importanţă, mai ales, zonele străbătute de principalii afluenţi de dreapta ai Siretului Pagina 12 | I N U N D A T I I . R O 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.11 bis/00.X.2023 (Siretul Mic, Suceava, Şomuzurile, Moldova, Valea Neagră, Bistriţa, Trotuş, Putna şi Râmnicu Sărat) care drenează în principal regiunea montană, căreia îi este caracteristică o scurgere bogată. La rândul său, zona de podiş este importantă pentru caracterul puternic torenţial al scurgerii şi prin prezenţa fenomenelor de secetă. Relieful spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret (reprezentat în Anexa 1) este caracterizat prin următoarele forme: - Lanțul muntos al Carpaţilor Orientali, care cuprinde: - zona vulcanică a masivului Călimani (vf. Pietrosu 2100 m); - zona cristalino-mezozoică (munţii Maramureşului, Rodnei - Vf. Pietrosu Rodnei 2305 m, vf. Ineu 2279 m, munţii Suhardului - vf. Omul Suhard 1931 m, munţii Bistriţei cu vf. Giumalău 1856 m, vf. Pietrosu Bistriţei 1794 m, vf. Budacul 1891 m, munţii Hăghimaş); - zona de fliş (Obcinile Mestecăniş şi Feredeu, Culmea Stânişoarei, Masivul Ceahlău – vf. Toaca 1908 m, Munţii Tarcău, Nemira, Oituz, Vrancei, etc.). - Zona subcarpatică se întinde la est de zona flişului, începând cu valea râului Râşca şi până la limita de sud a bazinului hidrografic Siret, fiind formată din roci relativ moi dispuse într-o structură cutată şi reprezentată prin depresiuni largi (Depresiunea Neamţului, Cracău- Bistriţa, Tazlău – Caşin). - Podişul Central Moldovenesc este una din unităţile tipice de platformă, acoperind tot spaţiul din faţa Carpaţilor Orientali şi subcarpaţilor, până la râul Prut. - Zona de câmpie cuprinde marginea sudică mai coborâtă a Podişului Central Moldovenesc și partea de nord-nord- est a Câmpiei Române. Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Siret se suprapune peste 3 unităţi geologice distincte: una aparţine domeniului geosinclinalului Carpaţilor Orientali cu structura cutată până la pânze de şariaj şi roci dure (respectiv Carpaţii şi Subcarpaţii), iar celelalte, domeniului de platformă (Platforma Moldovenească şi Depresiunea Bârladului) cu o structură în monoclin sau orizontală şi cu roci moi, friabile. În alcătuirea şi structura geologică a geosinclinalului Carpaţilor Orientali se disting mai multe unităţi cu caracteristici diferite, drenate parţial sau integral de afluenţii de pe dreapta ai râului Siret. - unitatea munţilor vulcanici este reprezentată prin roci vulcanice dure (granite, andezite, bazalte, etc), rezistente la eroziune, care apar în relief prin forme masive şi înalte; - unitatea cristalino-mezozoică reprezintă o fâşie continuă, situată la est de zona vulcanică. Şisturile cristaline rezultate din rocile metamorfice cu intensităţi diferite (amfibolite, gabrouri, sericitoşisturi, micaşisturi, cloritoşisturi, cuartite, calcare cristaline, etc.) sunt de asemenea roci dure şi au impus în relief forme înalte şi greoaie; - unitatea de fliş reprezintă extinderea cea mai mare din cadrul zonei muntoase a bazinului hidrografic Siret. În relief, se pune în evidenţă prin aliniamente de culmi prelungi, formate, în principal, pe gresii şi marne dispuse într- o structură puternic cutată şi şariată; - subcarpaţii sunt alcătuiţi din roci "de molasă" mai puţin dure (nisipuri, argile, gresii), dispuse într-o structură cutată şi şariată peste bordura de vest a Platformei Moldoveneşti; - podişul Moldovei, se dezvoltă pe o structură monoclinală mascată la contactul vestic cu depozite deltaice, în mare parte înlăturate de eroziunea ulterioară. Rocile sunt în general friabile: argile, nisipuri, marne, uneori gresii calcaroase slab - potrivit cimentate. Ca element natural care, împreună cu vegetaţia, suferă primul impact al precipitaţiilor asupra scoarţei terestre solurile prezintă importanţă prin tipuri, grosime, grad de afânare şi arabilitate. Pe lângă solurile aluviale din luncile marilor râuri cu un comportament hidrologic dependent de granulometria aluviunilor (grosieră la principalele râuri carpatice şi ma