Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO9_Somes_Tisa_2023.pdf

i E - 418 km), de cea feroviară având liniile ne-electrificate în jur de 90% iar liniile electrificate și liniile duble reprezentând diferența din rețeaua regională și de transportul aerian prin Aeroportului Internațional Avram Iancu din județul Cluj, Aeroportul Internațional Satu Mare din județul Satu Mare și Aeroportul Internațional Baia Mare din județul Maramureș. Zona spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa deține un potențial turistic ridicat printre care se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate și anume: Parcul Național Rodna ce se află pe teritoriul județelor Maramureș și Bistrița - Năsăud fiind încadrată rezervație a biosferei în cadrul programului "Omul și Biosfera" U.N.E.S.C.O., Parcul Natural Apuseni pe cursurile de apă Someș Cald și Belis, Parcul Natural Munții Maramureșului și Rezervația Științifică Pietrosul Mare din județul Maramureș, Stațiunea balneară Ocna Șugatag, județul Maramureș, Grădina Botanică ”Alexandru Borza” etc. În Parcul Național Munții Rodnei se află mai multe arii naturale de un deosebit interes științific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic și speologic, dintre care: Pietrosu Mare, Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Ineu - Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei. Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul spațiului hidrografic Someș-Tisa sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu: Casa memorială ”George Coșbuc” și Casa memorială ”Liviu Rebreanu” din județul Bistrița-Năsăud, Cimitirul Vesel din Săpânța, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare, Cetatea Baia Mare, Muzeul de Etnografie Sighetu Marmației și Mânăstirea Bârsana din județul Maramureș, Bisericile de lemn din Rogoz - Țara Lapușului; Poienile Izei; Surdești; Plopiș; Ieud; Budești - monumente U.N.E.S.C.O. din județul Maramureș, Castrul roman Porolissum de la Moigrad și Castrul roman de la Buciumi din județul Sălaj, Cetatea Ardud din județul Satu Mare etc.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 21 2. Riscul la inundații in spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa 2.1. Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundaţiilor existente Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând mai multe derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul. Dintre lucrările hidrotehnice se pot enumera: - baraje care realizează acumulări permanente: Fântânele, Tarnița, Someșul Cald pe râul Someșul Cald; Florești II, Gilău, Mănăștur pe râul Someș Mic; Catina, Geaca I, Geaca II, Geaca III, Rosieni, Sfântu Florian pe Valea Fizeș; Strâmtori – Firiza, Berdu pe râul Firiza; Baraj Vârșolț pe râul Crasna; Colibița pe râul Bistrița etc.; - baraje care realizează acumulări nepermanente: Valea Vinului pe pârâul Rodina; Crucișor III pe Valea Vinului; Turț Hodoș pe pârâul Turț-Hodoș; Tamașeni pe Pârâul Hodoș; Bucovita pe Valea Bucovita; Faget pe râul Faget; Prilog pe Valea Prilog; Ac. nep. Cuceu pe pârâul Apa Sărată; - lucrări de îndiguire - pe r. Crasna (70,7 km îndiguire mal stang r. Crasna și 60,85 îndiguire mal drept r. Crasna), îndiguire mal drept r. Someș amonte frontieră (47,61 km), îndiguire mal stang r. Tur amonte de frontieră (40,60 km), Indiguire r. Somes mal stang amonte frontiera (39,64 km), indiguire mal drept r. Tur amonte frontiera (36,6 km) și indiguire mal stang p. Homorodul Nou (29,4 km). În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa există un număr de 89 acumulări permanente şi 24 acumulări nepermanente. Dintre acestea, 17 acumulări sunt in administrarea Administraţia Naţională „Apele Române”, 6 acumulări deținute în concesiune de către Hidroelectrica S.A - Sucursala Hidrocentrale Cluj, iar restul acumulărilor sunt administrate sau deţinute de ANIF, RNP Romsilva, Societăţi Piscicole, primării, agenţi economici, persoane fizice. Se face precizarea că pe teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa se află în exploatare un număr de 6 baraje de categorie A şi B, respectiv un numar de 11 baraje de categorie C şi D. În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș- Tisa. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Someș- Tisa se regăsesc în Anexele 4 - 8. Ca şi în cazul barajelor, a fost elaborată o metodologie pentru evaluarea stării de siguranţă în exploatare a digurilor de apărare bazată pe 5 criterii, constând în: starea tehnică şi funcţională, importanţa socio-economică, conformitatea cu legislaţia în vigoare, evenimente/incidente/accidente şi modul de refacere/remediere a digurilor, aprecieri privind siguranţa globală a digului de tip expert judgement. Pentru a realiza o prioritizare a digurilor din punct de vedere al exploatării în siguranţă, s-a calculat un indice global de siguranţă, cu valori posibile situate între 0 si 100, rezultat prin însumarea produselor dintre punctajul corespunzător fiecărui criteriu de evaluare (valori cuprinse între 0 si 100) ponderat cu un anumit factor. Schema de gospodărire a apelor existente în spațiul hidrografic Someș-Tisa este prezentată în figurile 2-7. Spațiul hidrografic Someș-Tisa deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând mai multe derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul.  22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 Figura 2. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crasna Figura 3. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someșul Inferior MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 23  24 Figura 4. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someșul Mare MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 Figura 5. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someșul Mic MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 25  26 Figura 6. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tisa Superioară MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 Figura 7. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tur MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 27 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 2.2. Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente Sistemul de avertizare – alarmare Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgentă, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgentă, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministrului Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea documentului „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică,precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”. Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt următoarele: - previziunea și prevenirea; - prioritatea potecţiei și salvării vieţii omeneşti; - respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; - asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice; - cooperarea la nivel naţional, regional și internaţional cu organisme și organizaţii similare; - transparenţa activităţilor desfăşurate pentru situaţii de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; - continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administrative publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea și intensitatea acestora; - operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, se întreprind măsuri și acţiuni pentru: - avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; - declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţări sau producerii situaţiei de urgenţă; - punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată; - intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; - acordarea de ajutoare de urgenţă; - instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată; - solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; - acordarea de despăgubiri persoanelor fizice și juridice; - alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu prevederile art.8 din “Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră”, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, deținătorii, cu orice titlu, de  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 29 baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio-economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizare, întreținerea și exploatarea acestora. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcţiile hidrotehnice permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, cât și cel actual al Hidroelectrica S.A. cu cel al I.S.U.J. este necesară modernizarea acestuia şi completarea lui în zonele în care nu satisface pe deplin cerințele. Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeoroloice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea , înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau cotracararea efecelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare În acest sens, conform prevederilor Ordinului Comun MAP/MAI nr. 459/78/2019 se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului spațiu hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare". Planurile de apărare conțin toate informațiile necesare managementului riscului la inundații: autorități responsabile, forțe și mijloace de intervenție, informații cu privire la sursele de risc la inundații (cursuri de apă cadastrate, torenți, infrastructură de gospodărire a apelor) precum și obiectivele aflate în zona de risc la inundații și accidente la construcții hidrotehnice, punctele critice identificate pe cursurile de apă amenajate/neamenajate in vederea monitorizării permanente, sistemele de avertizare-alarmare, măsurile preventive și operative ce se întreprind atât la nivel local cât și județean. Totodată planurile conțin Schema fluxului informațional -operativ-decizional , planuri de situație cu delimitarea zonelor inundabile (cu probabilitatea de depășire conform prevederilor HG nr.846/2010) sau a zonelor inundate la viiturile istorice semnificative din revărsări ale cursurilor de apă și localizarea aproximativă a zonei inundabile din scurgeri de pe versanți. În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Someș-Tisa are 1 plan bazinal de apărare împotriva inundațiilor, 5 planuri județene, 10 planuri de sisteme hidrotehnice și 292 planuri locale (57 județul Bistrița Năsăud, 52 județul Cluj, 76 județul Maramureș, 53 județul Sălai, 54 județul Satu Mare). Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finanţat diverse proiecte naționale și internaționale a căror a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundații, descise în continuare: - WATMAN – Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor – Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române" - proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările Uniunii Europene, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România. - în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: staţii pentru măsurarea precipitaţiilor solide și lichide, staţii hidrometrice pe afluenţi, staţii automate pentru măsurarea debitelor folosinţelor (populaţie şi industrie), staţii automate pentru măsurarea debitelor pe derivaţii, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai vulnerabile, asigurarea echipamentelor necesare pentru a interveni în caz de inundații și poluări accidentale, software și hardware pentru controlul și coordonarea exploatării construcţiilor hidrotehnice. - la nivelul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa investițiile realizate s-au concretizat în următoarele: - statii automate cu senzori pentru cresterea gradului de siguranta a barajelor – 4 buc. - stati