Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO9_Somes_Tisa_2023.pdf

i automate cu senzori pentru masurarea stratului de zapada, pentru masurarea debitelor pe afluenti, a debitelor la folosinte, a debitelor la prize și derivatii – 20 buc. - statii automatizate pentru monitorizarea calitatii apei – 6 buc. - centre de interventie rapida – 2 buc. - centre de comanda – 1 buc - Sistemul de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afecerilor Interne - sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017. - acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc.) - DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - proiectul DAREFFORT analizează stadiului actual al sistemelor naționale de prognoză hidrologică și propuneri de îmbunătățire ale acestor sisteme precum și a colaborării între centrele naționale de prognoză, în vederea atingerii scopurilor comune ale partenerilor în ceea ce privește managementul riscului la inundații - obiectivele atinse prin proiect sunt: îmbunătățirea colaborării între Centrele de Prognoză Hidrologică la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării; crearea unor aplicații software și metodologii modern bazate pe standardele actuale pentru îmbunătățirea și standardizarea modului de realizarea a schimbului de date hidrologice operative la nivel international, respective crearea bazelor de date necesare pentru implementarea de către ICPDR a Sistemului Informațional Hidrologic al Bazinului Dunării; relizarea unui studiu pilot pentru proiectarea, testara și evaluarea unui mod inovativ de utilizarea în comun a modelelor de prognoză operativă; realizarea unei platforme E-learning în domeniul prognozelor hidrologice. - Dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii și a bunurilor materiale - cod SMIS 2014+ 127994, proiect implementat de Administrația Națională de Meteorologie - obiectivul general al proiectului este imbunătăţirea sistemului naţional de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii și a bunurilor materiale; - prin dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii și a bunurilor materiale, obiectiv propus prin proiectul de faţă, întreaga populaţie a României va beneficia de un sistem modernizat de monitorizare și prevenţie a precipitaţiilor abundente generatoare de viituri locale şi inundații. Totodată, autorităţile centrale şi locale cu rol în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă vor putea lua în timp util măsurile care se impun în baza informaţiilor furnizate de sistemul de prognoză şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, inclusiv precipitaţiile abundente generatoare de viituri rapide sau inundaţii la nivel regional/local.  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 31 - Infrastructură pentru reţeaua europeană de modelare a sistemului Pamânt - IS-ENES2, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - obiectivele generale ale proiectului sunt: să dezvolte integrarea şi colaborarea între comunităţile de modelare ale Sistemului Pământ şi cea de modelare climatică la nivel European; să contribuie la dezvoltarea modelelor pentru Sistemul Pământ pentru o mai bună înţelegere a variabilităţilor şi schimbărilor climatice; să suporte realizarea de simulări climatice pentru o mai bună cunoaştere a posibilităţilor de variabilitate și schimbări climatice; să faciliteze utilizarea şi aplicarea simulărilor şi scenariilor realizate pe baza modelelor climatice pentru o mai bună predicţie şi înţelegere a impactului potenţial al schimbărilor climatice asupra societăţii; - prin proiect s-a analizat impactul factorilor climatici asupra regimului hidrologic din bazinul Dunării inferioare cu un accent pe extreme și evenimente hidro-meteorologice. - Federatie de sisteme SCADA, instrument colaborativ pentru managementul resursei de apa, Aplicatie Pilot pe bazinul Somes - F2S, proiect implementat de Iinstitutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - scopul principal al proiectului a fost dezvoltarea şi testarea in conditii reale de functionare a unei arhitecturi inovative, colaborative și a instrumentelor asociate pentru integrarea sistemelor SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition) dintr-un bazin hidrografic asigurând gestiunea integrata a resursei de apa – IWRM. - în cadrul proiectului a fost realizat modelul de prognoză hidrologică pentru bazinul hidrografic din aplicația pilot, utilizȃnd sistemul de modelare RS-Minerve. Au fost implementate interfețele de transfer de prognoze meteorologice, hidrologice, respectiv integrarea pe suport GIS a avertizărilor hidrologice, urmărindu-se selecția și prezentarea informațiilor care sunt relevante pentru evaluarea evenimentelor complexe şi/sau concură la realizarea sistemului de suport decisional. Sistemul informaţional hidrometeorologic Conform prevederilor art. 60 din Regulamentul aprobat prin Ordinul Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, sistemul informaţional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, informărilor, atenționărilor și avertizărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență generate de riscurile specifice, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare. Schema sistemului informaţional hidrometeorologic pe ansamblul, conţine informații cu privire la autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații: - Administrația Națională de Meteorologie, inclusiv Centrele de Meteorologie Regională, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice; - Instituțiile/autoritățile publice centrale de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; - Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R./A.B.A./S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; - Comitetele Județene pentru Situații de Urgență; - Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene; - Comitetele Locale pentru Situații de Urgență precum și alte obiective situate în zonele de risc. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în schemelea fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național și regional figura 8 și figura 9. 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 Figura 8. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național Figura 9. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel regional  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 33 Structura și funcţiile sistemului informaţional La nivelul A.N.A.R., sistemul informaţional este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizatorice : - Nivelul 4 – nivelul local care include unităţi de producere a datelor (staţii hidrometrice sub jurisdicţia staţiilor hidrologice de colectare judeţene); - Nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial/judeţean şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (Sisteme de Gospodărire a Apelor şi staţii hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă; - Nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă; - Nivelul 1 – nivelul naţional cuprinde Centrul Naţional de Prognoză din cadrul Institutului Național de Gospodărire a Apelor și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naţionale „Apele Române”, şi Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. În figura 10 este redată schema fluxului informațional – operativ – decizional. Figura 10. Schema fluxului informațional-operativ-decizional Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informaţii operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcţiile hidrotehnice, etc) cât și informaţii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.). 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 Concentrarea maximă de informaţii (ca substanţă) este la nivelul (1), nivelul de coordonare şi control permiţând acestuia să funcţioneze ca un sistem integrat, capabil să realizeze și să implementeze strategii la nivel naţional. La nivelurile (2) și (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide și corecte în cazul desfăşurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc. Ca regulă generală, la nivelurile 2 și 3, centrul pentru concentrarea informaţiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și situații de urgență unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. Deasemenea, în afara rolului de cunoaştere a evenimentelor în derulare din jurisdicţia lor, au rolul de a coordona acţiunile de răspuns în concordanţă cu deciziile respectivei Administraţii Bazinale de Apă. Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie 2 (Administrațiile Bazinale de Apă) și 1 (Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. La nivel general, sistemul informaţional al Administrației Naționale “Apele Române” asigură următoarele funcţii: - Colectarea datelor și informaţiilor; - Transmiterea datelor şi informaţiilor; - Procesarea datelor și informaţiilor; - Stocarea datelor și informaţiilor; - Diseminarea datelor şi informaţiilor; - De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenţie. Colectarea datelor se face printr-o reţea de monitorizare de la: - staţii hidrometrice și posturi pluviometrice; - acumulări permanente şi nepermanente; - posturi pluviometrice din reţeaua proprie Administraţia Naţională „Apele Române” - prize de apă, aducţiuni, etc; la care se adaugă: - date furnizate din rețeaua A.N.M.: - de la staţii meteorologice și posturi pluviometrice; - prognoze și avertizări meteorologice; - hărţi sinoptice și radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; - date obţinute din activitatea de prognoză hidrologică: - prognoze hidrologice realizate la Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; - detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. Informaƫiile de bază necesare sistemului informaƫional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaƫa administrată de A.B.A. Someș-Tisa, provin de la: - 5 radare meteorologice: Vf. Ignis (de lângă Baia Mare), Tarnaveni / Bobohalma, Oradea, Timișoara, Iași; Timișoara și Iași acoperă foarte puțin bazinul; Informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații potențiale se primesc de la sistemul național integrat SIMIN; - 101 stații hidrometrice ale A.B.A. Someș-Tisa; - 49 stații pluviometrice ale A.B.A. Someș-Tisa; - 14 stații meteorologice ale C.M.R. Transilvania Nord / A.N.M.; Pagina 31  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 35 - 6 stații pluviometrice ale C.M.R. Transilvania Nord / A.N.M.; La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor și se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Someș-Tisa și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situația pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: - S.G.A. Cluj realizeaza monitorizarea prin: - 17 staţii hidrometrice din care 12 sunt automatizate; - 16 staţii pluviometrice din care 12 sunt automatizate; - 5 staţii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.; - 1 staţie pluviometrica a C.M.R. / A.N.M.; - S.G.A. Bistriţa - Năsăud realizeaza monitorizarea prin: - 26 staţii hidrometrice din care 15 sunt automatizate; - 9 staţii pluviometrice din care 5 sunt automatizate; - 1 staţie meteorologică a C.M.R. / A.N.M.; - 2 staţii pluviometrice ale C.M.R. / A.N.M.; - S.G.A. Maramureș realizeaza monitorizarea prin: - 31 staţii hidrometrice din care 28 sunt automatizate; - 6 staţii pluviometrice din care 4 sunt automatizate; - 5 staţii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.; - S.G.A. Salaj realizeaza monitorizarea prin: - 8 staţii hidrometrice din care 7 sunt automatizate; - 13 staţii pluviometrice din care 9 sunt automatizate; - 1 staţie meteorologică a C.M.R. / A.N.M.; - 2 staţii pluviometrice ale C.M.R. / A.N.M.; - S.G.A. Satu Mare realizează monitorizarea prin: - 19 staţii hidrometrice din care 16 sunt automatizate; - 5 staţii pluviometrice din care 2 sunt automatizate; - 2 staţii meteorologice ale C.M.R. / A.N.M.; - 1 staţie pluviometrică a C.M.R. / A.N.M. De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Someș-Tisa concentrarea informațiilor făcându-se la nivelul 2 de decizie. Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administraţii bazinale, reprezentată prin: - reţeaua de radiocomunicație; - reţeaua de telefonie fixă și mobilă, scanner și fax; - reţeaua de calculatoare existentă şi legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui judeţ din bazin; - reţeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administraţia Naţională „Apele Române”. Procesarea datelor și informaţiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul A.B.A. Someș-Tisa). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile