Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO9_Somes_Tisa_2023.pdf

l hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa prezintă un climat temperat continental moderat cu nuanțe oceanice, fără variații exagerate de temperatură și precipitații. Precipitațiile înregistrează valori cuprinse între 1.000 - 1.400 mm pe culmile munților înalți (Masivul Rodnei, Munții Gutâi, Munții Tibleș, Munții Suhard, Bîrgău și Călimani); între 800 - 1.200 mm în zona Munților Apuseni de la vest la est; mai mari de 800 mm în culmile Codru, Prișnel, Preluca și Breaza; și între 600 - 700 mm în regiunea de deal, podiș și câmpie (Câmpia Transilvaniei, Podișul Someșan, Câmpia Someșului). Temperatura medie anuală variază de la 0°C în zona montană până la peste 9°C în zona de câmpie. În reţeaua hidrografică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa (reprezentată în Anexa 2) se identifică un număr de 580 cursuri de apă cadastrate totalizând o lungime de 8387 km, densitatea medie de 0,37 km/km 2. Râul Tisa (cod cadastral I-1) având lungimea de 966 km își are izvoarele în Carpaţii Păduroşi pe teritoriul de vest al Ucrainei și se varsă în Dunăre. Pe teritoriul românesc, bazinul Tisa are o suprafaţă de 4.540 km 2, cu panta medie de 2 ‰, adunând apele unui număr de 123 cursuri de apă cadastrate. Afluenţii de stânga ai Tisei care drenează Depresiunea Maramureşului sunt Vişeu (L = 82 km; S = 1.581 km 2), Iza (L = 80 km; S = 1.293 km2), Săpânţa, Baia, Valea lui Francisc şi râurile care intră în Tisa peste graniţă sunt Batarci cu Tarna Mare, Egher cu Hodoş și Turul. Râul Tur (S = 1.008 km2; L = 66 km) se consideră că aparține cursului mijlociu al Tisei, ca dealtfel și Someșul, însă pe teritoriul țării noastre el intră în grupa râurilor nordice, drenând versanții vestici ai grupului vulcanic Oaș - Gutâi. Izvoraște de la o altitudine de cca. 950 m, panta cursului de apă în sectorul montan atinge 20 m/km, scăzând la valorile de 2 - 8 ‰ în fundul depresiunii și sub 1 ‰ în sectorul de câmpie. În prima zonă de convergență aflată la nord de Remetea Oașului, Turul primește din dreapta pe cel mai mare afluent al său Lechincioara (S = 286 km 2; L = 29 km), cu afluneții săi Valea Rea și Valea Alba, iar la stânga pe Slatina sau Strâmba. Următorul afluent ca mărime este Talna (S = 186 km 2; L=35 km) care străbate regiunea sud-vestica a Depersiunii Oașului curgând paralel cu Turul, dupa ce a cules o serie de afluenți din stânga de pe rama sudică a depresiunii, dinspre Masivul Gutâiului. Râul Someș (cod cadastral II.1) având lungimea de 376 km, drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 15.740 km 2, panta generală de 3 ‰, adunând apele unui număr de 403 cursuri de apă cadastrate. Someşul prin unirea Someşului Mare cu Someşul Mic în amonte de Dej, traversează spre N - V Podişul Someşan, între Dealurile Clujului și Dealurile Ciceului, primind simetric o serie de afluenţi din ambele parţi. Afluenţii importanţi ai Someşului sunt Almaşul (S = 810 km 2; L = 65,4 km) și Lăpuşul (S = 1.820 km2; L = 114,6 km). Pagina 13  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 17 Someşul Mare are izvoarele în extremitatea vestică a Munţilor Rodnei, sub vârful Omul (1.931 m), din unirea mai multor pâraie având lungimea de 130 km,drenează un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 5.033 km2. Cel mai mare afluent al Someşului Mare este Şieul. Someşul Mic având lungimea de 178 km și o suprafață a bazinului de 3.773 km 2 se formează din două pâraie de munte: Someşul Cald și Someşul Rece, care se unesc la poalele estice ale Munţilor Gilău, la comuna Someşul Rece. Având în vedere dimensiunile mari ale Someşului Cald, acesta se consideră ca izvor al Someşului Mic. Cel mai mare afluent al Someşului Mic, ca mărime de bazin, este Fizeşul. Someşul Cald (S = 526 km2; L = 66,5 km) izvorăşte de sub vârful Piatra Arsă 1.550 m, din masivul central al Bihariei - Vlădeasa. Cel mai mare afluent al său este Belişul. Someşul Rece (S = 331 km2; L = 45,6 km), drenează prin afluenţii săi pe partea centrală a Munţilor Gilăului, avându-și obârşia în apropierea Muntelui Mare (de sub vf. Runcului – 1.609 m). Cel mai mare afluent al său este Răcătău. Râul Crasna (cod cadastral II.2) având lungimea de 134 km și o suprafaţă de 1.931 km 2, adunând apele unui număr de 54 cursuri de apă cadastrate. Afluenții principali sunt: Zalău, Maja și Maria, toți cu debite nesemnificative și cu lungimi ce nu depășesc 38 km. În tabelul 1 se prezintă principalele staţii hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici. Tabelul 1. Principalele staţii hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someş-Tisa Parametri hidrologici F H Nr. crt. Râul Stația hidrometrică Qmma Qmax 1% R (km2) (m) (m3/s) (m3/s) (kg/s) 1 Vișeu Bistra 1.557 1.020 33,9 1225 14,0 2 Iza Vadul Izei 1.128 713 16,5 760 10,1 Someșul 3 Beclean 4.363 711 46,4 2105 29,5 Mare 4 Someșul Mic Salatiu 3.587 604 20,2 750 7,12 5 Someș Dej 8.856 648 72,7 2360 38,1 6 Someș Satu Mare 15.385 537 125 3190 100 7 Crasna Domanesti 1.705 261 5,61 595 3,95 Nota: Qmmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural Qmax 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual În spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Someş-Tisa sunt identificate 9 lacuri de acumulare importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2), care au folosinţă complexă și care însumează un volum util de 328,3 mil.m3 și mai multe lacuri naturale cu suprafeţe mai mici de 50 ha precum Lacul Știucilor, Lacul Buhăescu, Lacul Bodi-Mogoșa etc. Resursele de apă de suprafaţă ale reţelei hidrografice însumează într-un an hidrologic mediu scurgerea unui volum de 6830 mil. m3 (resursă teoretică), din care resursele utilizabile sunt 1287 mil. m3/an. Din aceasta, 70% este asigurată în regim natural, principalele cursuri de apă fiind: Tisa, Someş, Vişeu, Someşul Mic, Lăpuş, Iza şi Şieu și afluenţii acestora. Resursele de apă subterană utilizabile la nivel bazinal sunt estimate la 316 mil. m3, din care 59% provin din surse freatice și 41% din surse de adâncime. 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Someș-Tisa, al III-lea ciclu de planificare 2022 – 2027, au fost identificate 279 corpuri de apă de suprafață și 15 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/ potențialului ecologic și stării chimice chimice iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice / potențialului ecologic aferente celor 279 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună și în stare chimică bună. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice / potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa se regăsește în capitolul 6 Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale “Apele Române”, rowater.ro. Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa Starea ecologică / potențial ecologic Starea chimică Numărul Foarte Nu ating starea corpurilor Bună Moderată Slabă Proastă Bună bună chimică bună de apă 279 0 171 99 8 1 265 14 Vegetația trebuie privită atât prin prisma zonalității cât și prin etajarea pe verticală (etajele de vegetație). Zonal teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A Someș-Tisa este situat aproape integral în zona nemorală, cu excepția unor porțiuni restrânse din Câmpia Someșului situată în zona silvostepei (subzona silvostepei nordice) și a teritoriilor care se află sub influența zonării altitudinale (lanțul carpatic, subcarpații, dealurile înalte). Aceasta este delimitată pe baza prezenței pădurilor de stejari, cantonate pe soluri forestiere (cenușii, brun-roșcate etc). Se meționează câteva habitate specifice zonei: Păduri dacice de stejar pedunculat cu Melampyrum Bihariense; Păduri paneice de stejar pedunculat cu Carexbrizoides; Tufărișuri ponto - paneice de porumbar și păducel; Păduri dacice de gorun, fag și carpen cu Lathyrus hallersteinii; Păduri sud - est carpatice de fag cu Festuca drymeia și de molid cu Festuca drymeia. De-a lungul spațiului hidrografic fauna reprezentativă este cea din zona câmpiilor și podișurilor întâlnindu-se specii de mamifere cum ar fi hârciogul, grivanul cenușiu, șoarecele de câmp, dihor, orbetele, râsul, jderul, bursucul, pârșul. Dintre păsări, mai des întâlnite sunt eretele de stuf, prepelița, ciocănitori, pitulici, pițigoi. Fauna acvatică este reprezentată în special de scobr, clean și mreană. Fauna montană este reprezentată prin mamifere: râs, urs, lup, capra neagră, marmota; prin păsări: cocoșul de munte, ierunca, huhurez mare, forfecuța, pietrari, codobatura de munte, mierla de apă; prin faună acvatică: păstrav, clean, lipan etc. Conform Registrului zonelor protejate1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Someș-Tisa situația zonelor protejate este următoarea: - Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 250 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat: - 56 captări de apă din sursele de suprafaţă pentru potabilizare (din care 52 pentru alimentarea cu apă a populației și 4 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare) - 194 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 165 pentru alimentarea cu apă a populației și 29 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). x 1 Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională „Apele Române” reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitraţi și zone sensibile la nutrienţi, zone pentru îmbăiere. Pagina 15  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 19 Volumul total de apă pentru potabilizare, captat din sursele de suprafaţă, a fost de 58,864 mil. m 3, iar cel din sursele subterane a fost de 25,384 mil. m3. - Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: Zonele cu specii de peşti având potenţial economic s-au considerat cursurile de apă aparţinând zonei salmonicole localizate pe cursurile de apă și lacurile din zona montană unde sunt prezente speciile: păstrăvul comun (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) și lostriţa (Hucho hucho), definite de Regia Naţională a Pădurilor “Romsilva”, cu o lungime totală de 1123 km pentru râuri și o suprafaţă de 1611 ha pentru lacuri. - Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 38 zone pentru protecţia habitatelor şi speciilor dependente de apă. Suprafaţa acestora este aproximativ 4806.5 km2. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 10 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 2 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 30 situri de importanță comunitară. Totodată au fost aprobate 5 noi situri de importanță comunitară; - Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea și bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarant întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți; - Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. Caracteristici sociale și economice ale spatiului administrat de A.B.A. Someș-Tisa Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Someş-Tisa cuprinde teritoriul a șapte judeţe: Cluj (66%), Sălaj (88%), Bistriţa – Năsăud (94%), Maramureş (97%), Satu Mare (77%), Alba (0,06%) şi Bihor (0,7%). Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spațiul hidrografic administrat de A.B.A Someș-Tisa include teritorii administrative din regiunea de dezvoltare Nord - Vest având o pondere în valoare de 65,52%. Populaţia totală din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someş-Tisa era conform datelor provenite de la I.N.S. – la nivelul anului 2011 - de 1.835.850 locuitori, din care 1.005.310 locuitori (54,76%) în mediul urban și 830.540 locuitori (45,24%) în mediul rural. Principalele aglomerări urbane sunt: Cluj - Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Bistriţa, Zalău, Sighetul Marmaţiei, Dej, Borşa, Lapuş, Jibou, Beclean, Năsăud. În privința utilizării terenului în întregul spațiu hidrografic administrat de A.B.A Someș-Tisa (Anexa 3) se remarcă o distribuție neuniformă a pădurilor, pășunilor, terenurilor arabile, terenurilor urbane și industriale, în functie de tipul de relief al zonelor respective. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa terenurile agricole sunt predominante reprezentând 51,1%, pădurile ocupă o suprafață de 42,4% (inclusiv alte terenuri cu vegetaţie forestieră), suprafaţa ocupată de construcţii (inclusiv căi de comunicatii și căi ferate, alte terenuri) cca. 5,9% şi suprafaţa ocupată de ape și zone umede cca.0,6%. Gradul de industrializare al teritoriului spațiului hidrografic este relativ ridicat, reprezentat de multe ramuri economice, din care ponderea este deținută de următoarele: extracția și prepararea minereurilor, metalurgia; industria materialelor de construcții; industria chimică; industria textilă; industria alimentară; exploatarea și prelucrarea lemnului. Repartiția principalelor activităti economice din spațiul hidrografic Someș-Tisa reprezentate prin game de produse industriale și agricole se prezintă astfel: - Produse industriale: confecții; cherestea; produse prelucrate din PVC; produse din polietilenă; sticlărie; prefabricate din beton armat; tricotaje; confecții textile; încălțăminte; confecții metalice; mobilier; energie termică; industria minieră. - Produse agricole: produse de panificație; carne și preparate din carne; uleiuri comestibile, produse lactate. Pagina 16 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 Infrastructura din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa este reprezentată de cea rutieră cu o lungime de 4540 km (DJ - 3.295 km, DN - 827 km ș