Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO9_Somes_Tisa_2023.pdf

.5.2.1. Date topografice și batimetrice 2.5.2.2. Date hidrologice 2.5.2.3.- Modelarea hidraulică 2.5.2.4. Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice 2.6. Hărțile de Risc la Inundații 2.6.1. Introducere 2.6.2.- Evaluarea Riscului la Inundații 2.6.2.1. Date de intrare 2.6.2.2. Modelarea riscului la inundații 2.6.2.3. Integrarea Schimbărilor Climatice în Hărțile de Risc la Inundații 2.7 Clasificarea și identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații potențial tranzitorii din punct de vedere a riscului 2.8. Indicatori statistici 3. Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării 3.1. Sinteza măsurilor din Ciclul I 3.2. Stadiul de implementare al măsurilor propuse in Ciclul I 3.3 Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I conform Art. 7(2) 4. Ciclul II – Obiectivele de management al riscului la inundații 4.1 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații 4.2 Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații 5. Ciclul II – Programul de Măsuri 5.1. Cadrul metodologic general 5.1.1. Prezentare generală 5.1.2. Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție 5.1.3. Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură 5.1.4. Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri 5.2. Măsuri de reducere a riscului la inundații dezvoltate la nivel naţional (categoria A) 5.3. Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa (categoria B) 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 5.4. Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență categoria C 5.5 Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere al riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Someș-Tisa 5.5.1. Corelarea măsurilor cu obiectivele PMRI 5.6. Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene 5.6.1. Coordonarea cu Directiva Cadru a Apă 5.6.2. Coordonarea / integrarea cu politicile de schimbări climatice 5.6.3. Coordonarea și conformarea cu alte directive 5.6.4. Coordonarea internațională 6. Planul de acțiune pentru implementare 6.1. Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsurile naționale) 6.2. Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție) 6.3. Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire) 7. Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații 8. Informarea și consultarea publicului 8.1. Strategia de implicare a părților interesate (SHE) 8.1.1. Informare și comunicare 8.1.2. Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național 8.1.3. Implicarea părților interesate la nivel regional 8.1.4. Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRI 8.2. Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile rome 8.3. Procedura de Evaluare Strategică de Mediu 9. Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații ANEXE Pagina 7  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 11 ABREVIERI A.A.P. - Asociația Administratorilor de Păduri A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă A.F.D.J. - Administrația Fluvială a Dunării de Jos A.N.A.N.P. - Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate A.N.A.R. - Administrația Națională „Apele Române” A.N.I.F. - Agenția Naționala de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. - Administrația Națională de Meteorologie A.N.P.M. - Agenția Națională pentru Protecția Mediului A.P.S.F.R. - Areas with Potential Significant Flood Risk - Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații ACB - Analiză Cost - Beneficiu AFU - Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații AMC - Analiză Multi-criterială AST - Appraisal Summary Tool B.H. - Bazin Hidrografic BRIGAID - Bridging the gap for innovations in disaster resilience C.E. - Comisia Europeană C.E.E. - Comunitatea Economică Europeană C.I.R. - Centre de Intervenție Rapidă C.J.S.U. - Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de Urgență C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. - Centrul Meteorologic Regional C.N.A.I.R. - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CAMA Flood - Catchment-based Macro-scale Floodplain CAP - Common Alerting Protocol CBRN - Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare CE - Comisia Europeană CESTRIN - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CFPA - Confederation of Fire Protection Associations CFR - Compania Națională de Căi Ferate D.C.A. - Directiva Cadru Apă D.I. - Directiva Inundații DAREFFORT - Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation DQS - Data Quality Score DSS - Decision Support System DTM - Digital Terrain Models E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații EAD - Annual Expected Damage EFAS - European Flood Awareness System EMP - Emergency management program -Platforma de Management a Urgențelor EMP - Platforma de Management a Urgențelor F.I.R. - Formație de intervenție Rapidă F.S.E. - Fondul Social European FFG - Flash Flood Guidance - Ghidul pentru Inundații Rapide FFGS - Flash Flood Guidance System FP-EG - Flood Protection Expert Group G.N.M. - Garda Națională de Mediu GLERN - Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național GSM - Global System for Mobile Communications GTL - Grupuri Tehnice de Lucru H.G. - Hotărâre de Guvern HH - Hărți de Hazard la inundații HR - Hărți de Risc la inundații 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 I.C.P.D.R. - Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea I.E.D. - Industrial Emissions Directive I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.C.D.S. “Marin Drăcea” - Institutul Național de Cercetare în Silvicultură “Marin Drăcea” I.N.H.G.A. - Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență I.S.U.J. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean IDF - Intensitate - Durată - Frecvență IMGIS–EG - Information Management and Geographical Information System Expert Group IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging M. E. - Ministerul Energiei M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne M.C.I.D. - Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării M.D.L.P.A. - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației M.E. - Ministerul Energiei M.E.A.T. - Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului M.Edu. - Ministerul Educației M.F. - Ministerul Finanțelor M.I.P.E. - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene M.M.A.P. - Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor M.T.I. - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii MNRA - Măsuri Naturale de Retenție a Apei MRD - Managementul Riscului la Dezastre MRI - Managementul Riscului la Inundații ONG - Organizaţie Neguvernamentală OSC-Organizații Sociale și Civice P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie P.E.B. - Potențial Ecologic Bun P.N.A.S.C. - Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice P.N.P.H. - Platforma Națională de Prognoză Hidrologică P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență PIM - Proiect Integrat Major PM - Program de Măsuri POCA - Programul Operațional Capacitate Administrativă POIM - Programul Operaţional Infrastructură Mare RBM-EG - River Basin Management Expert Group REBAR - Registrul Național al Barajelor din România REDIG - Registrul Național al Digurilor din România RO-ALERT - Sistem de avertizare a populației în situații de urgență RO-FLOODS - Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații RTC-Real Time Control S.A. - Societate pe Acțiuni S.C.I. - Situri de importanță comunitară S.E.B. - Stare Ecologică Bună S.E.I.C.A. - Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă S.G.A. - Sistem de Gospodărire a Apelor S.H. - Spațiu Hidrografic S.P.A. - Arii de protecție specială avifaunistică SBN - Soluții Bazate pe Natură SEA - Strategic Environmental Assessment -Evaluare Strategică de Mediu  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 13 SHE - Stakeholder Engagement - Strategia de implicare a părților interesate SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Național SIV - Soluții privind Infrastructura Verde SNASC - Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice SNMRI - Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre SuDS - Sisteme Sustenabile de Drenaj TAG - Grupul Tehnic Consultativ TETRA - TErrestrial Trunked RAdio TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată U.A.T. - Unitate Administrativ Teritorială UoM - Unit of Management (Unitate de Management) VPN - Virtual Private Network WWF - World Wildlife Fund 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 1. Prezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa Caracteristici fizice ale spatiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa (figura 1) este situat în partea de nord-vest a României ocupând o suprafață de 22451,86 km² reprezentând 9,42% din teritoriul național. Acesta este delimitat la nord de Ucraina prin granița naturală a râului Tisa pe o lungime de 61 km, la vest de granița cu Republica Ungară iar pe teritoriul țării se învecinează cu bazinele Siret la est, Mureș la sud și Crișuri la sud-vest. Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someş-Tisa Relieful spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa este (reprezentat în Anexa 1 )variat ca morfologie și complex din punct de vedere geologic fiind reprezentat prin munți (20%), dealuri, podișuri (55%) și câmpii (25%). - În partea nordică a bazinului, de la vest la est, regăsim lanțul muntos vulcanic Oaș-Gutâi-Țibleș cu înălțimi cuprinse între 900-1840 m și masive puternic fragmentate permițând astfel dezvoltarea a numeroase văi depresionare. La est de lanțul vulcanic, bazinul este dominat de masivul cristalin al Masivului Rodnei cu forme greoaie, larg ondulate și văi adânci atingând altitudinea maximă în piscul Pietrosul (2303 m). Pagina 11  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 15 - Munții Apuseni se caracterizează prin altitudini ce nu depășesc 1800 m, culmi domoale și platouri largi. Printre cele mai importante vârfuri se menționează Dealul Meltișului (1699 m), Coasta Brăiesei (1677 m), Chicera Negrului (1496 m). - Munții Maramureșului se încadrează în categoria munților mijlocii cu pante abrupte și văi adânci având altitudini ridicate (vârful Farcău 1956 m). - Munții Bârgău străjuiesc bazinul Someșului Mare prezentând un relief vulcanic cu aspect de conuri, cu altitudinea maximă de 1611 m (vârful Heniul Mare). În sudul acestora se găsesc Munții Călimani reprezentați de vârful Pietrosul 2102 m. - Dealurile și podișurile ocupă suprafețe întinse în bazinul Someșului și mai reduse în cel al Tisei, constituind forma dominantă de relief. - Podișul Someşan se caracterizează printr-un complex de forme domoale, cu altitudini medii de 600 m, având înfăţişarea unor platforme vălurite, cu frecvente forme de structuri monoclinale. Printre depresiunile importante se numără Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia Mare, Depresiunea Copalnicului și Depresiunea Maramureșului. - Câmpia Transilvaniei ocupă estul bazinului, între valea Someșului Mic la vest, Valea Somesului Mare la nord și Valea Dipșei la est caracterizându-se prin altitudini ce depășesc rar valori de 500 m. Câmpia Someşului este amplasată în partea de vest a spaţiului hidrografic şi are o ușoară înclinare de la sud-est la nord-vest; este alcătuită dintr-o porţiune mai înaltă (180-200 m), de fapt o câmpie piemontană cu interfluvii largi și terase în evantai și o porţiune mai joasă (115-125 m), reprezentată printr-o câmpie eluvială, inundabilă, cu văi puţin adânci și albii părăsite. Din punct de vedere geologic spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa înglobează nordul și nord-vestul bazinului transilvănean, masivele nordice și estice ale Munților Apuseni, precum și părți ale Carpaților Orientali și Depresiunii Panoniceavând structura predominantă silicioasă și cuprinzând o gamă largă de roci: eruptive, metamorfice, sedimentare (argile, gresii, nisipuri, pietrișuri, etc.). - Bazinul transilvănean prezintă o origine tectonică începând din Cretacicul superior continuând cu Oligocen și finalizându-se la începutul Miocenului. Geologia bazinului transilvănean prezintă succesiunea sedimentară a stratului de tuf vulcanic, prezența depozitelor de sare și a domurilor gazeifere. Sectorul Carpaților Orientali se caracterizează prin dezvoltarea flișului pe flancul estic și magmatismul subsecvent pe flancul vestic. - Începând cu Neogenul, la marginea internă a Carpaților Orientali a avut loc o intensă activitate vulcanică de pe urma căreia a luat naștere lanțul muntos Oaș - Gutâi - Țibleș - Călimani - Harghita. Vulcanii au fost activi până în Cuaternarul inferior. Munții Rodnei fac parte din zona cristalino-mezozoică a Carpaților Orientali. Munții Țibleș - Bîrgău sunt constituiți din formațiuni mezozoice cutate, străbătute parțial de roci vulcanice. - Parte din Munții Apuseni includ masivele Gilău - Muntele Mare și Bihor - Vlădeasa. Litologic fiind constituite predominant din șisturi cristaline, granite precum și formațiuni sedimentare cum ar fi grabenul calcaros din regiunea izvoarelor Someșului Cald. - Depresiunea Panonică este prezentă pe o mică zonă ce corespunde estului acesteia. Stratigrafia Depresiunii Paneice este relativ simplă compusă din formațiuni ce aparțin Sarmatianului (nisipuri, marno-argile și conglomerate), Paneianului (nisipuri și pietrișuri) și Cuaternarului (depozite aparținând luncilor și teraselor- pietrișuri și nisipuri). Proprietățile hidrofizice ale solului sunt un factor esențial în circuitul apei, cu influență asupra infiltrației, scurgerii de suprafață și a pierderii apei prin evaporație. În perimetrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa se întâlnesc următoarele clase de soluri: - clasa cernisoluri (CER) – soluri kastanoziom, cernoziom, faeoziom, rendzin (zonelor de câmpie); - clasa luvisoluri (LUV) – soluri cu evoluție poligenetică, dezvoltate în condiții de drenaj bun sau moderat (zonelor de depresiune intramontană și submontană, zonele de podiș și de câmpie); - clasa cambisoluri (CAM) – cuprinde solurile eutricambosol, districambosol și eutricambosol (frecvente în zonele montane, în depresiuni submontane și intramontane, lunci și arii de divagare); Pagina 12 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.10 bis/00.X.2023 - clasa spodisoluri (SPO) – solul prepodzol și podzo (prezente la scară mare în Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Munții Apuseni); - clasa umbrisoluri (UMB) – solul nigrosol și humosiosol (apare în Carpați la altitudini de 1.000 – 1.400 m); - clasa andisoluri (AND) – soluri formate din cenușă vulcanice, piatră ponce și alte derivate vulcanice de diferite compoziții, morfologic sunt caracterizate printr-un orizont vitric și andic (se dezvoltă înseosebi pe roci vulcanice); - clasa hidrisoluri (HID) – soluri gleiosol (zone de câmpie joase slab drenate, lunci, terase inferioare și depresiuni și pe de altă parte pe suprafeţe plane mai înalte acoperite cu depozite argiloase din cuprinsul zonelor umede); - clasa salsodisoluri (SAL) și clasa vertisolurilor (VER) nu prezintă o răspândire semnificativă, fiind prezente doar izolat. Spațiu