Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO8_Crisuri_2023.pdf

rețelei cadastrate în țară). Principalul râu din spațiul hidrografic Crișuri este considerat Crișul Alb, ca urmare a lungimii sale maxime de la izvor până la vărsare. Acesta confluează pe teritoriul Ungariei cu Crișul Negru, formând Crișul Dublu. Acesta colectează o serie de pâraie de câmpie din Pagina 13 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.4 bis/00.X.2023 15 România, de pe interfluviul Crișul Negru - Crișul Repede, cum sunt: Culișerul, Barmodul și Ghepeșul. Mai în aval în Crișul Dublu se varsă și Crișul Repede, după ce acesta a primit pe Barcău cu Ier. Crișul Alb (cod cadastral III – 1) izvorăște de pe pantele estice ale Munților Bihorului, râul având o lungime de 234 km pe teritoriul României, panta medie de 4‰ și un coeficient de sinuozitate de 1,92, iar suprafața bazinului de 4263 kmp. Colectează 42 de afluenți, dintre care cei mai importanți sunt: Sebiș, Sighișoara, Cigher (L = 56 km, S = 856 kmp), Matca (L = 41 km, S = 257 kmp), Canalul Morilor (L = 45 km, S = 630 kmp), Canalul Militar (L = 23 km, S = 175 kmp) și Budieru. Crișul Negru (cod cadastral III –1.42) izvorăște de pe versantul nordic al Vârfului Curcubăta, de la altitudinea de 1 460 m, din apropierea izvoarelor Arieșului Mic. Râul are o lungime de 164 km pe teritoriul României, panta medie de 8‰ și un coeficient de sinuozitate de 1,50, iar suprafața bazinului este de 4260 kmp. Colectează câte 16 afluenți de pe ambele părți, cei mai importanți fiind: Crișul Pietros (L = 32 km, S = 229 kmp), Valea Roșie/ Roșia (L = 28 km, S = 298 kmp), Holod (L = 60 km, S = 560 kmp), Țopa/ Râu (L = 38 km, S = 276 kmp), Valea Nouă/ Valea cea Mare, Beliu (L = 46 km, S = 395 km2), Teuz (L = 87 km, S = 725 kmp). Crișul Repede (cod cadastral III –1.44) izvorăște de la o altitudine de 710 m în apropiere de localitatea Izvorul Crișului, dintr- o zonă deluroasă de pe marginea nordică a Depresiunii Huedinului. Râul are o lungime de 171 km pe teritoriul României, panta medie de 3‰ și un coeficient de sinuozitate de 1,47, iar suprafața bazinului este de 3001 kmp. Colectează 36 de afluenți, dintre care cei mai important sunt Călata, Săcuieu/ Henț (L = 31 km, S = 226 kmp), Drăgan (L = 42 km, S = 254 kmp), Iad (L = 46 km, S = 220 kmp), Peța, Corhana (L = 38 km, S = 418 kmp). Barcăul (cod cadastral III –1.44.33) își are obârșia în platoul calcaros de sub Ponor, din apropierea satului Tusa. Râul are o lungime de 134 km pe teritoriul României, panta medie de 4‰ și un coeficient de sinuozitate de 1,72, iar suprafața bazinului este de 2015 kmp. Colectează 28 de afluenți, dintre care cei mai importanți sunt Bistra (L = 47 km, S = 175 kmp), Valea Fânețelor/ Ghepeș (L = 30 km, S = 178 kmp). Ierul / Eriul (cod cadastral III – 1.44.33.28) are o lungime de 100 km pe teritoriul României, panta medie de 1‰ și un coeficient de sinuozitate de 1,55, iar suprafața bazinului este de 1.400 kmp. Colectează 11 afluenți, dintre care cei mai importanți sunt: Checheț (L = 33 km, S = 151 kmp), Santău/ Ceha (L = 35 km, S = 169 kmp), Rât, Salcia. În structura rețelei hidrologice se găsesc 101 de stații hidrometrice. În tabelul 1 se prezintă principalele stații hidrometrice și principalii parametri hidrologici ai celor mai importante cursuri de apă din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri. Tabelul 1. Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri Parametrii hidrologici F H Nr. crt. Râul Stația hidrometrică Qmma Qmax 1% R (km2) (m) (m3/s) (m3/s) (kg/s) 1 Crișul Alb Chișineu Criș 3483 351 22,3 874 6,91 2 Crișul Negru Zerind 3750 351 28,8 870 5,73 3 Crișul Repede Oradea 2176 630 25,2 995 6,62 4 Barcău Sălard 1686 254 5,05 370 3,2 5 Ier/ Eriu Ianca 1346 146 2,94 100 0,363 Nota: Qmmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural Qmax 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual Pagina 14 | I N U N D A T I I . R O 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.4 bis/00.X.2023 În anexa 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri există 9 lacuri de acumulare importante, care au folosință complexă. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri, se află un număr de două lacuri naturale cu apă dulce totalizând un volum de 1,95 mil.mc și însumând o suprafață de 51 ha. Lacul Ghioroc (48 ha – 1,92 mil.mc) este un lac de excavație, iar Lacul Ponoare (3 ha – 0,03 mil.mc) este de natură carstică. Resursele totale de apă de suprafață ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri, din râurile interioare, este de 2937,4 mil.mc/an, din care resursele utilizabile sunt de cca. 394,734 mil.mc/an. Acestea sunt formate, în principal, de râurile Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede, Barcău, Ier și afluenții acestora. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri resursele subterane teoretice sunt estimate la 788,4 mil.mc, din care 473,4 mil.mc provin din surse freatice și 315,36 mil.mc din surse de adâncime. Resursele de apă subterană utilizabile sunt estimate la cca. 350,0 mil.mc/an (reprezentând 44% din resursele teoretice). Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Crișuri, al III-lea ciclu de planificare 2022 – 2027, au fost identificate 241 corpuri de apă de suprafață și 9 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/ potențialului ecologic și stării chimice iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice/ potențialului ecologic aferente celor 241 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Crișuri a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună. și în stare chimică bună. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice / potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri se regăsește în capitolul 6 Monitorizarea și caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administrației Naționale “Apele Române”, rowater.ro. Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice al corpurilor de apă de suprafață identificate la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri Starea ecologică / potențțial ecologic Starea chimică Numărul Foarte Nu ating starea corpurilor Bună Moderată Slabă Proastă Bună bună chimică bună de apă 241 0 156 76 9 0 236 5 Vegetația se caracterizează prin predominarea formațiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafețe mici, chiar de stepă și forestiere), a celor azonale de luncă și prin puternica transformare antropică a vegetației naturale. Vegetația forestieră este alcătuită din grupe de formațiuni: carpineto-făgete, goruneto-carpinete (care împreună ocupă cele mai mari suprafețe forestiere), gorunete cu horști, goruneto-cerete, gârnițeto-cerete, goruneto-făgete, precum și asociații de pajiști secundare pe locul fostelor păduri defrișate. Vegetația de silvostepă se caracterizează prin predominarea formațiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar și pâlcuri de vegetație lemnoasă. Pajiștile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături și cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafețelor arabile. Vegetația azonala de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice (sălcii, plopi, anini). Pe unele suprafețe lacustre cresc nufărul alb și galben. Pagina 15 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.4 bis/00.X.2023 17 În ceea ce privește fauna, se întâlnesc grupări faunistice specifice stepei și silvostepei, pădurilor subxerofile de cer și gârniță, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum și fauna acvatică. În stepă și silvostepă se remarcă prezența rozătoarelor, dintre păsări dropia și prepelița, în pădurile subxerofile: chișcanul de câmp, fazanul, șopârla cenușie, în cele mezofile: lupul, vulpea, mistrețul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag se întâlnesc: ursul, cerbul, jderul de pădure, veverița, ierunca, sitarul, broasca brună etc. Ihtiofauna sectoarelor de câmpie ale râurilor mari cuprinde zonele mrenei și ale crapului, iar râurile mici zona cleanului și cea a bibanului. Conform Registrului zonelor protejate 1 dar și a unor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Crișuri situația zonelor protejate este următoarea: - Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării – La nivelul spațiului hidrografic Crișuri, în anul 2019 au fost inventariate 292 captări de apă pentru potabilizare, din care 29 captări de apă din sursele de suprafață pentru potabilizare (din care 28 pentru alimentarea cu apă a populației și 1 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare) și 263 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 230 pentru alimentarea cu apă a populației și 33 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare; - Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic – În registrul zonelor protejate la nivelul spațiului hidrografic Crișuri sunt incluse zonele și speciile de pești care au potențial economic localizate pe râuri și lacuri precum și prezentarea informativă a caracteristicilor cursurilor de apă/sectoarelor de cursuri de apă și a lacurilor de acumulare; - Zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important – La nivelul spațiului hidrografic Crișuri, ariile naturale protejate care au legătură cu apa au fost grupate în 18 zone pentru protecția habitatelor și speciilor dependente de apă cu o suprafață totală de 3864 kmp. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 9 corpuri de apă subterană, un număr de 5 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 15 situri de importanță comunitară; - Zone sensibile la nutrienți. Zone vulnerabile la nitrați - Programul de Acțiune privind implementarea Directivei Nitrați se aplică fără excepție pe întreg teritoriul României începând cu luna iunie 2013. România nu mai are obligativitatea de a desemna zone vulnerabile la nitrați din surse agricole, întrucât programul de acțiune se aplică fără excepție pe întreg teritoriul țării; - Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. Caracteristici sociale si economice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri Din punct de vedere administrativ, spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri cuprinde teritoriul a 6 județe, respectiv: Hunedoara (6,3%), Arad (29%), Bihor (50,8%), Cluj (5,1%), Sălaj (3%) și Satu Mare (5,8%). Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, acest spațiu include teritorii aparținând de 2 regiuni de dezvoltare: 33,7% din Regiunea de Dezvoltare Vest și 66,3% din Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest. Populația totală este de circa 835420 locuitori, din care 357745 locuitori în mediul urban și 478675 locuitori în mediul rural. Cele mai importante aglomerări umane sunt: municipiile Oradea, Brad, Beiuș, Salonta, și orașele Huedin, Ștei, Tășnad, Chișineu-Criș, Ineu, Sântana. Modul de utilizare a terenului spațiului hidrografic Crișuri, este influențat de condițiile fizico-geografice, cât și de factorii antropici. Terenurile agricole reprezintă 61,6% (din care 41,4% culturi perene, 20,2% terenuri arabile), pădurile 33,4 % și sunt dezvoltate în special în sectoarele montane și de dealuri înalte, 4,7% zone urbane și industriale, 0,3% luciu de apă. În anexa 3 se prezintă utilizarea terenului din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri. 1 Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională „Apele Române” reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitraţi și zone sensibile la nutrienţi, zone pentru îmbăiere. Pagina 16 | I N U N D A T I I . R O 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.4 bis/00.X.2023 Principalele activități economice din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri sunt reprezentate de industrie și agricultură. Principalele ramuri industriale sunt: industria extractivă și prelucrarea țițeiului, industria pielăriei și încălțămintei, industria mobilei, industria chimică, industria confecțiilor, industria materialelor de construcții, industria construcțiilor, industria alimentară etc. În ceea ce privește agricultura, profilul dominant este dat de producția mixtă, vegetală și animală. Principalele produse agricole sunt: porumbul, grâul, secara, ovăzul, orzul, cartofii, sfecla de zahăr, floarea - soarelui, legumele etc. Se întâlnesc condiții favorabile cultivării viței de vie pentru vin. Cea mai propice zonă pentru cultivarea pomilor fructiferi (pruni, meri, peri, cireși și vișini) este Nușfalău. Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri este traversat de 3 drumuri europene (E 60 Viena – Brașov – București, E 79 Oradea – Calafat – Craiova, E 671 Oradea – Timișoara), 4 drumuri naționale (DN 79A, DN 75, DN 19, DN 1H), totalizând împreună 578 km, și mai multe drumuri județene și comunale. Spațiul hidrografic Crișuri este traversat de magistrala feroviară: 300 București – Brașov – Oradea. Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Oradea, care este principala poartă de intrare în țară din zona nord – vestică. Spațiul hidrografic se caracterizează printr-o mare varietate a formelor de relief, motiv pentru care zona deține un potențial turistic ridicat. Se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate și anume: izbucuri (Izbucul Boiului, Izbucul de la Călugări), avene (Avenul Iliei), peșteri (Peștera Câmpenească, peșterile Fânețe, Peștera Urșilor, Peștera Măgura, Peștera Meziad, peșterile Șura Boghii), sectoare de chei (Cheile Umbrărești, Cheile Galbenei), sectoare de defilee (Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Repede), Platoul Carstic Padiș, Cetățile Ponorului etc. De asemenea, în acest spațiu se găsesc numeroase arii protejate, cele mai importante fiind: Parcul Natural Apuseni și Parcul Natural Cefa. În continuare sunt amintite câteva exemple de situri S.C.I. și S.P.A.: x Situri de tip S.P.A. sunt: Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, Lunca Barcăului, Câmpia Nirului – Valea Ierului, Valea Alceului, Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede, etc.; x Situri de tip S.C.I. sunt: Câmpia Careiului, Câmpia Ierului, Beftia, Lunca Inferioară a Crișului Repede, Defileul Crișului Negru, etc. Obiectivele culturale care se