Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO8_Crisuri_2023.pdf

află pe teritoriul administrat de A.B.A Crișuri sunt numeroase și sunt constituite din vestigii aparținând tuturor epocilor istorice (zonele: Brad, Ribița, Baia de Criș, Vașcău, Nucet, Beiuș, Oradea), cetăți (Cetatea din orașul Ineu (1295), Cetatea din secolele XI – XII de la Oradea, Cetatea de Pământ de la Biharia, Cetatea Adorian de la Sălard), mănăstiri (Mănăstirea Buna Vestire, Mănăstirea Sfintei Cruci, Mănăstirea Izbuc, Mănăstirea Voievozi, Mănăstirea Stâna de Vale, schiturile Huța, Inand, Poiana Florilor, Sfântul Ioan Botezătorul, Valea lui Mihai), biserici vechi (biserica veche din Ineu (secolele XIII – XIV), Catedrala Romano – Catolica (1750 – 1790) și Biserica cu Lună de la Oradea, bisericile din lemn din Mierag, Totoreni, Sohodol, Dumbrăveni, Rieni, Beznea Brațca și Brădet), muzee (Muzeul Țării Crișurilor organizat în fostul Palat Episcopal (1762 – 1776) din Oradea, muzeele ”Ady Endre” și ”Iosif Vulcan” din Oradea, Muzeul Orășenesc de Istorie și Etnografie din Beiuș), monumente (Șirul Canonicilor, Teatrul de Stat și Primăria din Oradea, monument în stil baroc (1773), Moara din Sălard, Ștrandul Apollo din Băile Felix, Castelul Ordinului Premonstratens din Sânmartin) etc. Pagina 17 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.4 bis/00.X.2023 19 2. Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri 2.1. Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri există un număr de 74 acumulări permanente și 75 acumulări nepermanente. Dintre acestea, 83 acumulări sunt în administrarea Administrației Naționale „Apele Române”, 10 acumulări deținute în concesiune de către Hidroelectrica S.A – S.H. Cluj, iar restul acumulărilor sunt administrate sau deținute de R.N.P. - Romsilva, Termoelectrica, primării, agenți economici, persoane fizice ș.a. Se face precizarea că pe teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri se află în exploatare un număr de 7 baraje de categorie A și B, respectiv un număr de 142 baraje de categorie C și D. În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Crișuri se regăsesc în anexele 4 - 8. Schemele de gospodărire a apelor existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Crișuri sunt prezentate în figurile 2 - 6, respectiv pentru bazinele hidrografice ale râurilor Crișul Alb, Crișul Repede, Crișul Negru, Barcău și Ier. Pagina 18 | I N U N D A T I I . R O  20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.4 bis/00.X.2023 Figura 2. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crișul Alb Pagina 19 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.4 bis/00.X.2023 Figura 3. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crișul Negru Pagina 20 | I N U N D A T I I . R O 21  22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.4 bis/00.X.2023 Figura 4. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crișul Repede Pagina 21 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.4 bis/00.X.2023 Figura 5. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Barcău Pagina 22 | I N U N D A T I I . R O 23  24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.4 bis/00.X.2023 Figura 6. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Ier Pagina 23 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.4 bis/00.X.2023 25 2.2. Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente Sistemul existent de avertizare – alarmare Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministrului Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea documentului „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”. Principiile managementului situațiilor de urgență sunt: - previziunea și prevenirea; - prioritatea protecției și salvării vieții omenești; - respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; - asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice; - cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare; - transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; - continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora; - operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național. Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri și acțiuni pentru: - avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol; - declararea stării de alertă în cazul iminentei amenințări sau producerii situației de urgență; - punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată; - intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative; - acordarea de ajutoare de urgență; - instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de Art. 93 din Constituția României, republicată; - solicitarea sau acordarea de asistență internațională; - acordarea de despăgubiri persoanelor fizice și juridice; - alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu prevederile Art.8 din “Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră”, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Pagina 24 | I N U N D A T I I . R O 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.4 bis/00.X.2023 Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio-economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizare, întreținerea și exploatarea acestora. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administrației Naționale „Apele Române”, cât și cel actual al Hidroelectrica cu cel al I.S.U.J. este necesar modernizarea acestuia și completarea lui în zonele în care nu satisface pe deplin cerințele. Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeoroloice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea , înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau cotracararea efectelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare În acest sens, conform prevederilor Ordinului Comun M.A.P./M.A.I. nr. 459/78/2019 se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului spațiu hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare". Planurile de apărare conțin toate informațiile necesare managementului riscului la inundații: autorități responsabile, forțe și mijloace de intervenție, informații cu privire la sursele de risc la inundații (cursuri de apă cadastrate, torenți, infrastructură de gospodărire a apelor) precum și obiectivele aflate în zona de risc la inundații și accidente la construcții hidrotehnice, punctele critice identificate pe cursurile de apă amenajate/neamenajate in vederea monitorizării permanente, sistemele de avertizare-alarmare, măsurile preventive și operative ce se întreprind atât la nivel local cât și județean. Totodată planurile conțin Schema fluxului informațional -operativ-decizional , planuri de situație cu delimitarea zonelor inundabile (cu probabilitatea de depășire conform prevederilor H.G. nr.846/2010) sau a zonelor inundate la viiturile istorice semnificative din revărsări ale cursurilor de apă și localizarea aproximativă a zonei inundabile din scurgeri de pe versanți. În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Crișuri are 1 plan bazinal de apărare împotriva inundațiilor, planul județului Bihor și contribuție la 5 planuri județene (Arad, Hunedoara, Cluj, Sălaj și Satu Mare), 1 plan de sistem hidrotehnic independent (S.H.I. Crișul Alb) și 5 planuri sisteme hidrotehnice (Ier, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru și Canalul Colector - Crișul Negru) și 186 planuri locale (101 județul Bihor, 46 județul Arad, 8 județul Sălaj, 11 județul Hunedoara, 9 județul Cluj, 11 județul Satu Mare). Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finanțat diverse proiecte naționale și internaționale a căror a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundații, descrise în continuare: - WATMAN – Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor – Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române" - proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările Uniunii Europene, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România. Pagina 25 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.4 bis/00.X.2023 27 - în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: stații pentru măsurarea precipitațiilor solide și lichide, stații hidrometrice pe afluenți, stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație și industrie), stații automate pentru măsurarea debitelor pe derivații, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai vulnerabile, asigurarea echipamentelor necesare pentru a interveni în caz de inundații și poluări accidentale, software și hardware pentru controlul si coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice. - la nivelul Administrației Bazinale de Apă Crișuri investițiile realizate s-au concretizat în următoarele: - stații automate cu senzori pentru creșterea gradului de siguranță a barajelor – 3 buc. (Tauț, Cărăsău și Crestur); - stații automate cu senzori pentru măsurarea stratului de zăpadă, pentru măsurarea debitelor pe afluenți, a debitelor la folosințe, a debitelor la prize și derivații – 16 buc. - stații automatizate pentru monitorizarea calității apei – 1 buc. (Leșu) - centre de intervenție rapidă – 2 buc. - centre de comandă – 1 buc. - Sistemul de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne - sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017. - acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc.) - DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - proiectul DAREFFORT analizează stadiul actual al sistemelor naționale de prognoză hidrologică și realizează propuneri de îmbunătățire ale acestor sisteme