Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO7_Mures_2023.pdf

gic general 5.1.1 Prezentare generală 5.1.2 Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție 5.1.4 Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri 5.2 Măsuri de reducere a riscului la inundații dezvoltate la nivel național (categoria A) 5.3 Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Mureș (categoria B) 5.4 Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență categoria C 5.5 Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere al riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Mureș 5.5.1. Corelarea măsurilor cu obiectivele PMRI 5.6 Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene 5.6.1 Coordonarea cu Directiva Cadru Apă 5.6.2 Coordonarea / integrarea cu politicile de schimbări climatice 5.6.3 Coordonarea şi conformarea cu alte directive 5.6.4 Coordonarea internațională 6. Planul de acțiune pentru implementare 6.1 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsurile naționale) 6.2 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție) 6.3 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire) 7. Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații 8. Informarea și consultarea publicului 8.1 Strategia de implicare a părților interesate (SHE) 8.1.1. Informare și comunicare 8.1.2. Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național 8.1.3. Implicarea părților interesate la nivel regional de completat ABA 8.1.4. Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRI Pagina 6 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.7 bis/00.X.2023 8.2 Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile rome 8.3 Procedura de Evaluare Strategică de Mediu 9. Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea si evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații ANEXE Pagina 7  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.7 bis/00.X.2023 11 ABREVIERI A.A.P. - Asociația Administratorilor de Păduri A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă A.F.D.J. - Administrația Fluvială a Dunării de Jos A.N.A.N.P. - Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate A.N.A.R. - Administrația Națională „Apele Române” A.N.I.F. - Agenția Naționala de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. - Administrația Națională de Meteorologie A.N.P.M. - Agenția Națională pentru Protecția Mediului A.P.S.F.R. - Areas with Potential Significant Flood Risk - Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații ACB - Analiză Cost - Beneficiu AFU - Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații AMC - Analiză Multi-criterială AST - Appraisal Summary Tool B.H. - Bazin Hidrografic BRIGAID - Bridging the gap for innovations in disaster resilience C.E. - Comisia Europeană C.E.E. - Comunitatea Economică Europeană C.I.R. - Centre de Intervenție Rapidă C.J.S.U. - Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de Urgență C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. - Centrul Meteorologic Regional C.N.A.I.R. - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CAMA Flood - Catchment-based Macro-scale Floodplain CAP - Common Alerting Protocol CBRN - Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare CE - Comisia Europeană CESTRIN - Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CFPA - Confederation of Fire Protection Associations CFR - Compania Națională de Căi Ferate D.C.A. - Directiva Cadru Apă D.I. - Directiva Inundații DAREFFORT - Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation DQS - Data Quality Score DSS - Decision Support System DTM - Digital Terrain Models E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații EAD - Annual Expected Damage EFAS - European Flood Awareness System EMP - Emergency management program -Platforma de Management a Urgențelor EMP - Platforma de Management a Urgențelor F.I.R. - Formație de intervenție Rapidă F.S.E. - Fondul Social European FFG - Flash Flood Guidance - Ghidul pentru Inundații Rapide FFGS - Flash Flood Guidance System FP-EG - Flood Protection Expert Group G.N.M. - Garda Națională de Mediu GLERN - Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național GSM - Global System for Mobile Communications GTL - Grupuri Tehnice de Lucru H.G. - Hotărâre de Guvern HH - Hărți de Hazard la inundații HR - Hărți de Risc la inundații I.C.P.D.R. - Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea I.E.D. - Industrial Emissions Directive Pagina 8 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.7 bis/00.X.2023 I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.C.D.S. “Marin Drăcea” - Institutul Național de Cercetare în Silvicultură “Marin Drăcea” I.N.H.G.A. - Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență I.S.U.J. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean IDF - Intensitate - Durată - Frecvență IMGIS–EG - Information Management and Geographical Information System Expert Group IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne M.C.I.D. - Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării M.D.L.P.A. - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației M. E. - Ministerul Energiei M.E.A.T. - Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului M.Edu. - Ministerul Educației M.F. - Ministerul Finanțelor M.I.P.E. - Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene M.M.A.P. - Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor M.T.I. - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii MNRA - Măsuri Naturale de Retenție a Apei MRD - Managementul Riscului la Dezastre MRI - Managementul Riscului la Inundații ONG - Organizaţie Neguvernamentală OSC-Organizații Sociale și Civice P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie P.E.B. - Potențial Ecologic Bun P.N.A.S.C. - Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice P.N.P.H. - Platforma Națională de Prognoză Hidrologică P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență PIM - Proiect Integrat Major PM - Program de Măsuri POCA - Programul Operațional Capacitate Administrativă POIM - Programul Operaţional Infrastructură Mare RBM-EG - River Basin Management Expert Group REBAR - Registrul Național al Barajelor din România REDIG - Registrul Național al Digurilor din România RO-ALERT - Sistem de avertizare a populației în situații de urgență RO-FLOODS - Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații RTC - Real Time Control S.A. - Societate pe Acțiuni S.C.I. - Situri de importanță comunitară S.E.B. - Stare Ecologică Bună S.E.I.C.A. - Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă S.G.A. - Sistem de Gospodărire a Apelor S.H. - Spațiu Hidrografic S.P.A. - Arii de protecție specială avifaunistică SBN - Soluții Bazate pe Natură SEA - Strategic Environmental Assessment -Evaluare Strategică de Mediu SHE - Stakeholder Engagement - Strategia de implicare a părților interesate SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Național SIV - Soluții privind Infrastructura Verde SNASC - Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice SNMRI - Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre Pagina 9  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.7 bis/00.X.2023 13 SuDS - Sisteme Sustenabile de Drenaj TAG - Grupul Tehnic Consultativ TETRA - TErrestrial Trunked RAdio TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată U.A.T. - Unitate Administrativ Teritorială UoM - Unit of Management (Unitate de Management) VPN - Virtual Private Network WWF - World Wildlife Fund Pagina 10 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.7 bis/00.X.2023 1. Prezentarea generală a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Mureș Caracteristici fizice ale bazinului hidrografic Mureș Bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Mureș (figura 1) este situat în partea centrală şi de vest a României. Suprafaţa totală a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Mureș este de 27.890 km2 (28.310 km2 inclusiv canalul Ier). Din suprafața totală a României, bazinul hidrografic administrat de A.B.A Mureș (inclusiv canalul Ier) reprezintă un procent de 11,7%. Râul Mureș (cod cadastral: IV.1) are izvorul propriu-zis în sudul Depresiunii Giurgeului, la o altitudine de 850 m, lângă comuna Izvorul Mureșului și se varsă în Tisa în dreptul localității Szeged de pe teritoriul Ungariei. Mureșul curge în cea mai mare parte pe teritoriul țării noastre pe o lungime de 761 km. Rețeaua hidrografică codificată însumează 798 cursuri de apă și 10.861 km (din care 61 km canalul Ier care nu este în administrarea ABA Mureș) reprezentând 13,7% din lungimea totală a rețelei codificată a țării). Bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Mureș are formă alungită și se încadrează între următoarele coordonate: longitudine: 20o 11' - limita vestică; 25o 44' - limita estică și latitudine: 45o 14' - limita sudică și 47o 08' - limita nordică. Bazinul hidrografic Mureș se învecinează la nord cu spațiile hidrografice Crișuri și Someș- Tisa, la sud cu spațiul hidrografic Banat, bazinele hidrografice Jiu și Olt, la est bazinul hidrografic Siret, iar la vest granița cu Ungaria. Bazinul este amplasat în spațiul delimitat de Carpații Orientali, Meridionali și Apuseni, iar sectorul sau inferior este amplasat în centrul câmpiei Tisei. Cursul Mureșului de la obârșie până la vărsare se poate împărți în patru sectoare caracteristice: - Mureșul superior ce cuprinde Depresiunea Giurgeului și defileul Toplița-Deda; - Mureșul mijlociu axat pe zona centrală a Podișului Transilvaniei, între Deda și Alba Iulia; - Culoarul Mureșului inferior, cuprins între Munții Apuseni, Carpații Meridionali și Munții Banatului, între Alba Iulia și Lipova; - Mureșul inferior din Câmpia de Vest, între Lipova și granița cu Ungaria. Bazinul hidrografic Mureș cuprinde toate formele de relief. Relieful prezintă o mare varietate de la câmpie la munţi (altitudinea minimă este de 80m, la ieşirea din ţară, în Câmpia de Vest, iar cea maximă de 2509m, în Munţii Retezat). Aproximativ 25% din suprafaţa bazinului revine munţilor, 55% dealurilor şi podişurilor, 15% văilor şi luncilor şi 5% câmpiilor. Ansamblul fizico-geografic se caracterizează prin existenţa mai multor unităţi de relief (Anexa1): - Unitatea Carpatică montană compusă din Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali și Carpaţii Occidentali; - Podişul Transilvaniei care cuprinde: dealurile înalte piemontane din estul Transilvaniei (Hm 650- 700m); Podişul înalt al Târnavelor (Hm 600-700m); Podişul Bistriţei ardelene (Hm 850-900m); Câmpia Transilvaniei şi Podişul Secaşelor; Podişul de jos al Târnavelor (Hm 500-600m); - Unitatea Piemontană (Hm 200-250m) o treaptă de relief intermediară între Carpaţii Occidentali şi Câmpia Tisei, constituită parţial din albia majoră a Mureșului şi versantul nordic al dealurilor Lipovei; - Unitatea de Câmpie - o mică parte din sectorul estic al Câmpiei Tisei. Pagina 11  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.7 bis/00.X.2023 15 Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Mureș Bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Mureș este împărțit în 4 zone specifice și anume: - Râul Mureșul Superior, între Izvoare și defileul Toplița – Deda este situat într-o zonă de proveniență neovulcanică (zona Oaș, Gutîi, Văratec în nord și zona Călimani, Gurghiu, Harghita în sud) unde predomină andezitele și piroclastitele, în zona de nord și respectiv andezite, riolite, dacite și mai puţin aglomerate, în sud; - Râul Mureșul mijlociu, amplasat în zona centrală a Podișului Transilvaniei între Deda și Alba Iulia (266 km), este situat în Podișul Transilvaniei care, datorită mișcărilor neotectonice din cuaternar, este structurat în trei mari fișii (domuri, diapir și monoclin) fiind repartizat pe 8 niveluri de terase. Depozitele din terase sunt de origine aluvială, granulometric predominând pietrișurile și nisipurile; - Culoarul Mureșului inferior, situat între Munții Apuseni și Munții Poiana Ruscăi, între Alba Iulia și Lipova (255 km) se încadrează din punct de vedere morfostructural, în subunitățile Munților Metaliferi, a depresiunilor intramontane și a Subcarpatilor de Curbura și este alcătuit din depozite de conglomerate, marne, gresii, masive de sare, tufuri și nisipuri. Sarea, formată în tortolian, străpunge formațiunile mai noi sub formă de diapir; - Mureșul inferior din Câmpia de Vest, cuprins între Lipova și granița cu Ungaria (117 km), se situează la marginea estică a Depresiunii Panonice. Fundamentul cristalin este la mică adâncime (300-400 m) și este acoperit de depozite tortolian-pliocene. Solurile, prin numeroasele lor caracteristici, au o influență directǎ asupra scurgerii, deoarece reprezintă elementul principal al mediului în care ea se formează, astfel: - În Culoarul Depresionar al Mureșului apar soluri aluviale, pe luncă şi cernoziomuri cambice (levigate) şi argiloiluviale podzolite, inclusiv podzolice, pe terase, de regulă cu textură fină. - Relieful colinar de podiş se caracterizează printr-un mozaic de soluri: de la cernoziomuri cambice (cu levigare slabă), soluri închise şi brune (inclusiv eu-mezobazice), pseudorendzine până la soluri argiloiluviale brune podzolite (dominante la contactul cu muntele), la care se adaugă diferitele faze de erodare ale acestora, inclusiv regosolurile. Pagina 12 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.7 bis/00.X.2023 - În regiunea montană de sud (M. Şureanu), unde domină şisturile cristaline, se poate urmări o clară etajare, pe verticală, începând cu solurile brune acide, la altitudini joase şi continuând cu soluri brune podzolice şi podzoluri humico-feriiluviale la altitudini mari. - În regiunea montană de nord-vest (M. Trascău şi M. Bihor) datorită constituţiei mai variate de roci, învelişul de sol este mai eterogen; pe lângă solurile brune acide şi brune podzolice apar şi soluri argilo- iluviale brune şi brune podzolite (pe unele roci sedimentare), apoi rendzine şi terra rossa (pe calcare) şi, pe alocuri, ando-soluri (pe roci vulcanice). - În luncă solurile sunt de vârstă recentă, în formare, tipul caracteristic fiind aluviosolul, iar pe terasele aluviale, ceva mai vechi ca vârstă dar cu material litologic aluvic, s-au dezvoltat eutricambosolurile, cu caracteristici aluviale (subtipul aluvic). Clima în bazinul hidrografic Mureș este de tip continental-moderat cu veri călduroase și ierni lungi și reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul bazinului, iar în vest climatul prezintă nuanțe de ariditate, verile fiind în general mai secetoase și mai calde. În bazinul hidrografic al Mureșului superior temperaturile medii multianuale oscilează între 5°C - 6°C în sectorul depresionar și cu puțin peste 0°C în sectorul muntos, cu luna cea mai rece, ianuarie (-6°C…-7°C) și luna cea mai calda, iulie (12°C…17°C). Climatul în bazinul mijlociu al Mureșului este caracterizat prin valori medii anuale ale temperaturii de aproxmativ 8° C, temperaturile medii lunare coboară până la -4°C în luna ianuarie și depășește pe alocuri 18°C - 19°C în iulie. Culoarul Mureșului inferior, situat între Munții Apuseni și Munții Poiana Ruscăi, între Alba Iulia și Lipova se caracterizează din punct de vedere climatic prin temperaturi anuale sub 6°C în sectorul montan și 9°C - 10°C în lungul văii Mureșulu