Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO7_Mures_2023.pdf

i. În zona Mureșului inferior din Câmpia de Vest temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10°C - 11°C. Temperatura medie lunară în ianuarie este de –2 - 3° C și de 18°C -21°C în luna iulie. Cantitatea de precipitații medie multianuală este cuprinsă între 480 mm și 980 mm, cu o medie de 610 mm pe bazin. Rețeaua hidrografică codificată de pe teritoriul ocupat de bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Mureș (reprezentată în Anexa 2) însumează 798 cursuri de apă și o lungime totală de 10.861km (din care 61 km canalul Ier care nu este în administrarea A.B.A. Mureș). Râurile principale sunt: Principalii afluenți ai râului Mureș sunt: r. Gurghiu (L=53km, S=563km2); r. Arieș (L=166km, S=3005km2); r. Niraj (L=82 km, S=651km2); r. Târnava (L=246km, S=6253km2); r. Târnava Mică (L=196km, S=2071km2); r. Ampoi (L=57km, S=576km2); r. Sebeș (L= 96km, S=1304km2) si r. Strei (L=93 km, S=1983km2). În tabelul 1 se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici. Tabelul 1. Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici din bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Mureș Parametri hidrologici Nr. F H Râul Stația hidrometrică Qm ma Qmax 1% R crt. (km2) (m) (m3/s) (m3/s) (kg/s) 1 Mureș Glodeni 3781 849 35,7 1195 12,0 2 Mureș Alba Iulia 18055 625 99,6 2455 52,9 3 Mureș Arad 27280 618 176 2390 71,1 4 Arieș Turda 2403 897 25,1 1170 - 5 Târnava Mare Blaj 3653 558 13,6 925 13,7 6 Strei Petreni 1948 928 25,2 680 9,95 Nota: Qmmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural Qmax 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual Pagina 13  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.7 bis/00.X.2023 17 În bazinul hidrografic Mureș există un număr de 20 lacuri naturale (conform INSPIRE) (printre care se enumeră: Ursu, Bucura, Iezer, Laul Ana, Tăul Negru, Șureanu etc.) și 99 de lacuri de acumulare cu caracter permanent (dintre cele mai importante acumulări: Gura Apelor, Cinciș, Zetea, Bezid ş.a.). Resursa de apă de suprafață a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Mureș, din râurile interioare, este de 5876,3 mil. m3/an, iar resursa de apă din apele subterane este de 729,55 mil. m 3/an. Conform Planului de management actualizat (2021) al bazinului hidrografic Mureș, al III-lea ciclu de planificare 2022 – 2027, au fost identificate 532 corpuri de apă de suprafață și 25 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/ potențialului ecologic și stării chimice iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice / potențialului ecologic aferente celor 532 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Mureș a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună și în stare chimică bună (cu excepția ROMU20/ Conul aluvial Mureş - Pleistocen superior - Holocen, aflat în stare chimică slabă datorată concentraţiei de azotaţi). Reprezentarea pe hartă a stării ecologice / potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Mureș se regăsește în capitolul 6 Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor al documentului menționat și datele sunt disponibile la rowater.ro. Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Mureș Starea ecologică / potențial ecologic Starea chimică Numărul Nu ating Foarte corpurilor Bună Moderată Slabă Proastă Bună starea chimică bună de apă bună 532 0 424 105 3 0 508 13 Vegetația din anumite zone ale bazinului hidrografic de mare interes fitogeografic fiind păstrate complexe de vegetaţie specifice, cazul cel mai interesant fiind cel de la Şesul Craiului - Scăriţa-Belioara (din masivul Muntele Mare), unde coboară la altitudini de circa 1300m câteva elemente circumpolar arcto-alpine şi anume arginţica (Dryas octopetala) - care nu se mai întâlneşte în nici un alt punct în Munţii Apuseni, strugurii ursului (Arctostaphyllos Uva-Ursi), ca şi specia eurasiatică arcto-alpină Pinguicula alpina şi o specie alpino-carpatică de genţiană (Gentiana clusii). În acelaşi timp, aici se întâlnesc specii submediteraneene, printre care o raritate floristică - săpunariţa (Saponaria bellidifolia), în cel mai nordic punct al arealului său, precum şi o serie de specii carpato-balcanice. În alte locuri se mai păstrează mici ochiuri de mlaştină la Luncile Prigoanei, cu Vaccinium oxycoccus ssp. Microcarpum, Orchis maculata ş.a. În apele lacului Şureanu se întâlnesc cca. 300 de specii de diatomee endemice, ca şi diverse nevertebrate interesante şi batracianul Triturus alpestris. Mlaştina din aval de lac adăposteşte fitocenoze de Adenostyles alliariae şi o specie rară de orhidacee Leuchorchis albida. În masivul Muntele Mare, la 1600 m altitudine, în aria mlăştinoasă cunoscută sub numele de Molhaşurile de la Căpăţâna se află o serie de plante higrofile rare ca Scheuchzeria palustris (stuf), Drosera intermedia (roua cerului), pedicularis limnogen (paduchernita), Carex paupercula (rogoz), ca şi o frumoasă asociaţie de muşchi Sphagnum cu bumbăcariţa (Eriophorum vaginatum). În estul Dealurilor Târnavelor se află Tăul fără fund de la Băgău, care are şi o porţiune de mlaştină eutrofă, care adăposteşte o serie de plante specifice, cum sunt Carex panicula f. Simplex, Lemna minor, Lycopus europaeus, Theypteris palustris (feriga de balta). Pagina 14 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.7 bis/00.X.2023 Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României, de mare interes cinegetic: capra neagră, cerbul, ursul carpatin, mistreţul, vulpea, lupul, iepurele şi păsări cântătoare. Cercetările ihtiologice din ultimii ani au relevat existenţa în râurile şi lacurile interioare a unui număr de 55 de specii de peşti printre care patru endemice: Sabanejewia aurata și Gobio gobio muresia semnalate din râul Mureș (zona Stânceni) şi alte două specii înregistrate în bazinul hidrografic al râului Sebeş - Barbus pelopponnesius petenyi şi Eudontomyzon danfordi. Dintre speciile care au devenit rare în ultimul timp amintim: Lota lota, Stizostedion luciuperca şi Carassius carassius. O specie extrem de rară considerată dispărută - Acipenser ruthenus - a reapărut într-o captură în anul 2005 pe sectorul apropiat de Arad al râului Mureș. La nivelul bazinului hidrografic Mureș, există un număr de 306 sectoare amplasate pe cursurile de apă din zona montană în care predomină păstrăvul comun (Salmo trutta fario) şi 7 lacuri în care se găseşte păstrăvul comun (Salmo trutta fario). Lipanul (Thymallus thymallus) se găseşte pe sectoarele din aval ale cursurilor de apă montane (34 de sectoare). Lostriţa (Hucho hucho) a fost identificată pe sectorul între Deda şi Topliţa al râului Mureș, fiind semnalată şi în râul Sălard, în perioada de reproducere. Aceste specii au fost considerate importante economic, privind activităţile de pescuit sportiv, recreere şi turism. Conform Registrului zonelor protejate1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în bazinul hidrografic administrat de A.B.A Mureș situația zonelor protejate este următoarea: - Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2020 au fost inventariate 39 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat: - 35 captări de apă din sursele de suprafaţă pentru potabilizare (din care 43 pentru alimentarea cu apă a populației și 0 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare); - 129 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 122 pentru alimentarea cu apă a populației și 7 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafaţă a fost de 64,25 mil.m3, iar cel din sursele subterane a fost de 29,028 mil.m3. - Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: Zonele cu specii de peşti având potenţial economic s-au considerat cursurile de apă aparţinând zonei salmonicole localizate pe cursurile de apă și lacurile din zona montană unde sunt prezente speciile: păstrăvul comun, lipanul și lostriţa definite de Regia Naţională a Pădurilor “Romsilva”, cu o lungime totală de 4104,46 km pentru râuri şi o suprafaţă de 1125,70ha pentru lacuri; - Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 49 zone pentru protecţia habitatelor şi speciilor dependente de apă. Suprafaţa acestora este aproximativ 9889,78 km2. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 25 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 5 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 7 situri de importanță comunitară. Totodată au fost aprobate 6 noi situri de importanță comunitară; - Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarant întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți; - Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. 1 Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională „Apele Române” reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitraţi și zone sensibile la nutrienţi, zone pentru îmbăiere. Pagina 15  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.7 bis/00.X.2023 19 Caracteristici sociale si economice ale bazinului hidrografic Mureș Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Mureș cuprinde integral județele Mureș și Alba, parțial județele Harghita, Sibiu, Cluj, Hunedoara, Arad, Timiș. Bazinul hidrografic Mureș se situează în regiunea de dezvoltare Vest (25,19%), Nord Vest (4,69%) și Centru (54,03%). La nivelul anului 2011, populația totală existentă pe teritoriul bazinului hidrografic Mureș era de 1.937.130 locuitori, variind între 550.846 loc. în județul Mureș și 2.357 loc. în județul Brașov (aferent A.B.A. Mureș). În mediul urban, la nivelul bazinului hidrografic sunt 1.052.037 locuitori, iar în mediul rural sunt 825.605 locuitori. La nivel de bazin hidrografic se regăsesc: 16 municipii, 23 oraşe, 303 comune și 1.780 sate. Principalele aglomerări urbane sunt: Târgu Mureş, Sighişoara, Reghin, Luduș, Târnăveni, Mediaş, Copşa Mică, Odorheiu Secuiesc, Sovata, Arad, Lipova, Deva, Hunedoara, Orăștie, Alba – Iulia, Sebes, Blaj, Turda, Câmpia Turzii. Modul de utilizare a terenului bazinului hidrografic Mureș (reprezentat în Anexa 3) este influenţat atât de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici, şi prezintă următoarea distribuţie (conform Proiectului Corine Land Cover): areale artificiale (zone construite) – cca. 1.189 km2 (4,24%); teren agricol – cca. 10.673 km2 (37,70%); păduri şi vegetaţie forestieră – cca. 16.363 km2 (57,76%); zone umede şi râuri - cca. 85 km2 (0,28%). Gradul de împădurire la nivelul întregului bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Mureș este de 57,76%. Gradul de industrializare al bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Mureș este reprezentat de toate ramurile industriale, astfel: industria extractivă, industria ușoară, industria de prelucrare a lemnului, industria de prelucrări chimice, industria metalurgică, industria construcției de mașini, industria de mecanică fină și electronică, industria mijloacelor de transport, producția de mobilier, producția de energie electrică și termică, captarea și prelucrarea apei, construcții, zootehnie, irigații, piscicultură, comerț și servirea populației, transport, învățământ, sănătate, alte activități de servicii. Teritoriul administrat de A.B.A. Mureș este străbătut de magistrale de cale ferată (București – Arad, București – Cluj-Napoca – Oradea etc.) și de o serie de drumuri naționale, județene și comunale. Rețeaua de transporturi este bine dezvoltată, principalii indicatori fiind autostrăzi, drumuri europene, naţionale, judeţene, căi ferate, precum şi Aeroporturile Internaţionale Târgu-Mureș și Arad. Bazinul hidrografic Mureș este traversat de 4 autostrăzi (A1, A3, A10 și A11), 7 drumuri europene (E60, E68, E79, E81, E578, E671, E673) și 27 drumuri naționale (DN1,DN7,DN7B, DN12, DN12C, DN13, DN13A, DN13B, DN13C, DN14, DN14A, DN14B, DN15, DN15A, DN15E, DN16, DN66, DN67C, DN68, DN68A, DN68B, DN69, DN74, DN74A, DN75, DN76, DN79. Pe teritoriul administrat de A.B.A. Mureș, potențialul morfoturistic este caracterizat de grupe de masive muntoase și complexe de culmi muntoase, separate între ele prin văi adânci sau arii depresionare, relieful scăzând treptat în înălţime de la est la vest pe toată lungimea bazinului, în vest fiind reprezentat de zone de câmpie. Potenţialul morfoturistic este reprezentat de dealuri împădurite, lanţurile montane de natură vulcanică Călimani şi Gurghiu, cu forme spectaculoase (cratere vulcanice, relief glaciar, Munţii de sare de la Sovata sau Defileul Deda-Topliţa - 34 km lungime), precum și de Munții Apuseni, Retezat, Bucegi. În toate zonele muntoase cât și pe văile Mureșului și a afluenților se găsesc multe zone de interes turistic dotate cu hoteluri, hanuri, moteluri, tabere și vile de vacanță. Cele 20 lacuri naturale (conform INSPIRE), luncile şi pădurile situate pe valea Mureșului şi a afluneților au o valoare peisagistică deosebită, existând multe locații amenajate cu baze moderne de agrement și cu scop terapeutic. Judeţele aflate pe teritoriul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Mureș găzduiesc nenumărate obiective declarate monumente istorice (aproximativ 1.000), reprezentând situri arheologice, cetăţi şi fortificaţii, castele, Pagina 16 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.7 bis/00.X.2023 biserici, alte clădiri etc. Obiectivele culturale cuprind multe biserici, complexe arhitectonice urbane, monumente istorice, dar şi obiective care reflectă cultura materială şi spirituală din mediul rural (obiceiuri, tradiţii etc.), bine conservate. Municipiul Sighișoara și împrejurimile reprezintă un exemplu în acest sens. Pagina 17  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.7 bis/00.X.2023 21 2. Riscul la inundații în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Mureș 2.1. Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente În bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Mureș există un număr de 122 baraje și lacuri de acumulare. Dintre acestea, 14 baraje încadrate în categoriile de importanță A și B din care 4 în administrarea Administrației Națională ”Apele Române” (Bezid, Cinciș, Mihoiești și Zetea) și 10 acumulări deținute în concesiune de către Hidroelectrica S.A - Sucursala Hidrocentrale Hațeg și