Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO6_Dobrogea_Litoral_2023.pdf

.2. Modelarea hazardului 2.5.2.1. Date topografice și batimetrice 2.5.2.2. Date hidrologice 2.5.2.3. Modelarea hidraulică 2.5.2.4. Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice 2.6. Hărți de risc la inundații 2.6.1. Introducere 2.6.2.1. Date de intrare 2.6.2.2. Modelarea riscului la inundații 2.6.2.3. Integrarea schimbărilor climatice în hărțile de risc la inundații 2.7 Clasificarea și Identificarea posibilelor A.P.S.F.R.-uri tranzitorii 2.8 Indicatori statistici 3. Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării 3.1 Sinteza măsurilor din Ciclul I 3.2 Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I 3.3 Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I conform Art.7(2) 4. Ciclul II – Obiectivele de management al riscului la inundații 4.1 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații 4.2 Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații 5. Ciclul II – Programul de Măsuri 5.1 Cadrul metodologic general 5.1.1 Prezentare generală 5.1.2 Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție 5.1.3. Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură 5.1.4. Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri 5.2 Măsuri de reducere al riscului la inundaţii la nivel naţional (categoria A) 5.3 Măsuri de prevenire şi protecţie pentru reducerea riscului la inundaţii la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea-Litoral (categoria B) 5.4 Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență categoria C 5.5 Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere al riscului la inundații şi atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Dobrogea-Litoral 5.6 Descrierea măsurilor de reducere al riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene 5.6.1 Coordonarea cu Directiva Cadru a Apă 5.6.2 Coordonarea / integrarea cu politicile de schimbări climatice 5.6.3 Coordonarea şi conformarea cu alte directive Pagina 7 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 9 5.6.4 Coordonare internațională 6. Planul de acțiune pentru implementare 6.1 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsurile naționale) 6.2 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție) 6.3 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire) 7. Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații 8. Implicarea părților interesate și consultării publice 8.1 Strategia de implicare a părților interesate (SHE) 8.1.1 Informare și comunicare 8.1.2 Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național 8.1.3 Implicarea părților interesate la nivel regional 8.1.4 Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații 8.2 Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile rome 8.3 Procedura de Evaluare Strategică de Mediu 9. Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații ANEXE Pagina 8 | I N U N D A T I I . R O 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 ABREVIERI A.A.P.- Asociația Administratorilor de Păduri A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă ACB – Analiză Cost – Beneficiu A.C.N. – Administrația Canalelor Navigabile A.F.D.J. – Administrația Fluvială a Dunării de Jos AMC – Analiză Multi-criterială A.N.A.N.P. – Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate A.N.A.R. – Administrația Națională „Apele Române” A.N.C.P.I. – Agenția Națională de Cadastru ți Publicitate Imobiliară A.N.I.F. – Agenția Naționala de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. – Administrația Națională de Meteorologie A.N.P.M. – Agenția Națională pentru Protecția Mediului BEI - Banca Europeană de Investiții B.H. – Bazin Hidrografic BM - Banca Mondială CBRN – Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare C.E. – Comisia Europeană C.E.E. – Comunitatea Economică Europeană CESTRIN – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CFR – Compania Națională de Căi Ferate C.I.R. – Centre de Intervenție Rapidă C.J.S.U. – Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de Urgență C.L.S.U. – Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. – Centrul Meteorologic Regional C.N. -Compania Națională C.N.A.I.R. – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere D.C.A. – Directiva Cadru Apă D.I. – Directiva Inundații EMP – Platforma de Management a Urgențelor E.P.R.I. – Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională F.I.R. – Formație de intervenție Rapidă F.S.E. – Fondul Social European GLERN – Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național G.N.M.- Garda Națională de Mediu GTL – Grupuri Tehnice de Lucru H.G. – Hotărâre de Guvern HH – Hărți de Hazard la inundații HR – Hărți de Risc la inundații I.C.P.D.R.- Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea IDF – Intensitate – Durată - Frecvență I.G.S.U. – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.C.D.S. “Marin Drăcea” – Institutul Național de Cercetare în Silvicultură “Marin Drăcea” I.N.H.G.A. – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor I.S.C. – Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență I.S.U.J. – Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean M.A.D.R. – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I.- Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naționale M.C.I.D. – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării M.D.L.P.A. – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Pagina 9 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 11 M.E.A.T. – Ministerul Economiei, Antrepreonriatului și Tursimului M.Edu. – Ministerul Educației M. En. – Ministerul Energiei M.F. – Ministerul Finanțelor M.I.P.E. – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene M.M.A.P. – Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor MNRA – Măsuri Naturale de Retenție a Apei MRD – Managementul Riscului la Dezastre MRI – Managementul Riscului la Inundații M.T.I. – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii O.C.P.I. – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ONG – Organizaţie Neguvernamentală OSC – Organizațiile Societății Civile P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie P.E.B. – Potențial Ecologic Bun PIM – Proiect Integrat Major PM – Program de Măsuri P.N.A.S.C. – Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice P.N.P.H. – Platforma Națională de Prognoză Hidrologică P.N.R.R. – Planul Național de Redresare și Reziliență POCA – Programul Operațional Capacitate Administrativă PODD – Programul Operațional Dezvoltare Durabilă POIM - Programul Operaţional Infrastructură Mare REBAR – Registrul Național al Barajelor din România REDIG – Registrul Național al Digurilor din România SBN – Soluții Bazate pe Natură S.A. – Societate pe Acțiuni S.C.I. – Situri de importanță comunitară S.E.B. – Stare Ecologică Bună S.E.I.C.A. – Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă S.G.A. – Sistem de Gospodărire a Apelor S.H. – Spațiu Hidrografic SIMIN – Sistemul Meteorologic Integrat Național SIV - Soluții privind Infrastructura Verde SNASC – Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice SNMRI – Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații S.P.A. – Arii de protecție specială avifaunistică SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre STS – Serviciul de Telecomunicații Speciale TVA – Taxa pe Valoarea Adăugată U.A.T. – Unitate Administrativ Teritorială U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice UoM – Unitate de Management AED – Annual Expected Damage AFU – Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații A.P.S.F.R. – Areas with Potential Significant Flood Risk – Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații AST - Appraisal Summary Tool BRIGAID – Bridging the gap for innovations in disaster resilience CAMA Flood – Catchment-based Macro-scale Floodplain CAP – Common Alerting Protocol CFPA – Confederation of Fire Protection Associations DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation DSS - Decision Support System Pagina 10 | I N U N D A T I I . R O 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 DTM – Digital Terrain Models DQS – Data Quality Score EFAS - European Flood Awareness System EMP – Emergency management program -Platforma de Management a Urgențelor FFG – Flash Flood Guidance – Ghidul pentru Inundații Rapide FFGS – Flash Flood Guidance System FP-EG – Flood Protection Expert Group GSM - Global System for Mobile Communications I.E.D. - Industrial Emissions Directive IMGIS–EG – Information Management and Geographical Information System Expert Group IPPC – Integrated Pollution Prevention and Control LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging RBM-EG – River Basin Management Expert Group RO-ALERT – Sistem de avertizare a populației în situații de urgență RO-FLOODS – Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații RTC – Real Time Control SEA – Strategic Environmental Assessment -Evaluare Strategică de Mediu SHE – Stakeholder Engagement – Strategia de implicare a părților interesate SuDS – Sisteme Sustenabile de Drenaj TAG – Grupul Tehnic Consultativ TETRA – TErrestrial Trunked RAdio UoM – Unit of Management VPN – Virtual Private Network WWF – World Wildlife Fund Pagina 11 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 13 1. Prezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea-Litoral Caracteristici fizice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea-Litoral Spaţiul hidrografic Dobrogea, Delta Dunării si Apele Costiere se află în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral (figura 1) şi are în componenţă bazinele hidrografice Dunăre şi Litoral. Suprafața totală aferentă ABA Dobrogea-Litoral este de 15469,65 km2 reprezentând o pondere de 6,49% din suprafaţa ţării și este alcătuită din suprafaţa spaţiului hidrografic Dobrogea de 10712,65 km2 la care se adaugă suprafața Deltei Dunării de 4757 km2, exclusiv suprafața apelor costiere și tranzitorii marine Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea-Litoral Relieful spaţiului hidrografic adminstrat de A.B.A. Dobrogea-Litoral (Anexa 1) este caracterizat de următoarele forme geomorfologice: Masivul Dobrogei de nord şi Podişul Dobrogei de sud. Grupa Măcinului, din Masivul Dobrogei de nord reprezintă cea mai înalta formă de relief, atingând 467 m în culmea Pricopan. Pe sectorul Dobrogei de sud se delimitează ca unitate morfologică semnificativă Podişul Tortomanului, care ocupă o fâşie lată de cca. 30 km, delimitat la vest de culoarul Dunării, iar la est de Marea Neagră. Înălţimile acestuia sunt cuprinse între 10 m şi 200 m. Pagina 12 | I N U N D A T I I . R O 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 Circa 20,5% din arealul Deltei Dunării se află situat sub nivelul mediu al Mării Negre. Restul arealului deltei cuprinde suprafeţe cu altitudini pozitive între 0 şi 1 m, în proporţie de 54,5% şi respectiv cu altitudini între 1 şi 2 m, pe circa 18 % din areal. Altitudinea medie a reliefului Deltei Dunării, este de circa 0,52 m. Diferenţele teritoriale ale spaţiului deltaic sunt reflecţia particularităţilor circulaţiei apei. Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de 244 km (între braţul Musura şi Vama Veche) reprezentând 6% din lungimea totală a ţărmului Mării Negre, cuprinzând 128 km de apă tranzitorie marină şi 116 km de apă costieră. Ţărmul românesc prezintă cca. 80% ţărmuri cu altitudine joasă - plaje şi cca. 20% ţărmuri înalte – faleze, sectorul nordic reprezentând 68%, iar cel sudic 32%. Din punct de vedere geologic zona Dobrogei este unică în ţara noastră prin faptul că aici se întâlnesc structurile cele mai vechi (Munţii Măcin orogeneza hercinică) şi cele mai noi Delta Dunării (aluviuni). Dobrogea este constituită din trei blocuri structurale importante şi anume: Dobrogea de Sud, Dobrogea Centrală şi Dobrogea de Nord separate prin faliile Capidava -Ovidiu şi Peceneaga - Camena. Pe mai mult de 80 % din teritoriul Dobrogei apar la zi rocile silicioase: - Dobrogea de Nord constituie o unitate tectonică, ce prezintă o structură complexă formată din Munţii Măcin (zona triasică) a Tulcei şi bazinul Babadagului. La zi apar roci predominant silicioase, calcarele corespunzând zonei triasice a Tulcei şi bazinului Babadag. - În Dobrogea Centrală, apare la zi fundamentul alcătuit din roci silicioase, (seria şisturilor verzi) peste care s-au depus depozite jurasice şi cretacice de calcare (aliniament sudic). - În Dobrogea de Sud apar la suprafaţa predominantă roci silicioase, reprezentate de roci de vârsta sarmaţiană şi loessuri cuaternare, iar pe văi se întâlnesc roci calcaroase Barremian – Jurasice. Tipurile de sol care apar în zona spaţiului hidrografic Dobrogea – Litoral sunt faeoziomurile (FZ) şi cernoziomurile (CZ), la care se adaugă pe areale mai restrânse litosoluri (LS) şi rendzine (RZ). Grosimea acestor soluri variază între 2,0 si 3,5 m, având un pH neutru cuprins între 6,5 si 7. Învelişul de soluri din judeţul Constanţa este împărţit în 5 clase, cărora le corespund 11 tipuri de sol: litosol (LS), regosol (RS), aluviosol (AS), psamosol (PS), entiantrosol (ET), cernoziom (CZ), kastanoziom (KS), rendzina (RZ), solonet SN, gleiosol (GS), antrosol (AT): - Clasa protisoluri (PRO) ocupă o suprafaţă de 39.324 ha şi cuprinde tipurile de sol: litosol (LS), regosol (RS), aluviosol (AS), psamosol (PS), entiantrosol (ET). - Clasa cernisoluri (CER) ocupă o suprafaţă de 227.615 ha. Este formată din, kastanoziomuri (KS), cernoziomuri (CZ) şi rendzine (RZ). Kastanoziomurile (KS) ocupă o suprafaţă de 53.665 ha.Cernoziomurile (CZ) ocupă o suprafaţă de 170.929 ha. Rendzinele (RZ) ocupă o suprafaţă de 3.021 ha. Solurile din clasa cernisoluri (CER) au cel mai mare potenţial productiv. - Clasa salsodisoluri (SAL) este reprezentată de soloneturi (SN) şi ocupă o suprafaţă de 836 ha, formate din materiale parentale loessoide. Au fost identificate în jurul lacurilor Oltina şi Sinoe. - Clasa hidrosoluri (HID) este reprezentă de gleiosoluri (GS), ocupă o suprafaţă de 4.503 ha. Sunt ocupate de paşuni. - Clasa antrisoluri (ANT) este reprezentată de antrosoluri (AT), ocupă o suprafaţă de 4.036 ha. Sunt formate din loess, calcare sau şituri verzi. În cuprinsul Dobrogei se resimte influenţa climatului continental excesiv, a climatului submediteranean şi a Mării Negre, pe o fâsie a litoralului. În ceea ce priveşte temperatura aerului, Dobrogea, se află sub influenţa nuanţei continentale tipice a climatului temperat, este convenţional delimitată de izoterma de 11ºC care indică cele mai ridicate temperaturi medii anuale din ţară. Acestea se mai regăsesc doar în sudul Câmpiei Române şi în sudul Bărăganului, areale în cuprinsul cărora nuanţele de excesivitate termică sunt reliefate prin numărul mare de zile tropicale (maxima depaşeşte 30ºC) şi intervale secetoase îndelungate. Cele mai scăzute temperaturi medii anuale (8-9ºC), se înregistrează în podişul Dobrogei de nord şi Munţii Măcinului. Pagina 13 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 15 Î