Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO6_Dobrogea_Litoral_2023.pdf

n ceea ce priveşte cantităţile anuale de precipitaţii, Dobrogea de est (litoralul maritim, complexul lagunal Razelm-Sinoe şi jumătatea estică a Deltei Dunării) poate fi considerată regiunea cea mai săracă în precipitaţii de pe teritoriul României (< 400 mm.) În acelaşi timp, nuanţa de excesivitate a climatului temperat continental tipic Dobrogei, se caracterizează prin torenţialitate accentuată. În acest sens este necesar sa fie amintit faptul că la postul pluviometric C.A. Rosetti, în anul 1924, pe data de 30 August s-au înregistrat 690,6 mm care reprezintă maxima absolută de precipitaţii căzute în România. În restul teritoriului Dobrogei, cantităţile anuale de precipitaţii cresc spre 450 mm evidenţiind influenţele climatului marin. Reţeaua hidrografică a spaţiului hidrografic Dobrogea cuprinde 16 cursuri de apă permanente. Lungimea totală a cursurilor de apă permanente de pe întregul teritoriu este de 542 km. Repartiţia pe bazine hidrografice este următoarea: 71% aparţin bazinului Litoral şi 29% bazinului Dunării. Repartiţia pe zone indică faptul că 90% din lungimea totală a cursurilor de apă revine Dobrogei de Nord şi 10% Dobrogei de Sud. Cele mai importante cursuri de apă ale Dobrogei sunt: Casimcea (S = 740 km 2, L = 69 km), Taiţa (S = 591 km2, L = 57 km), Slava (S = 356 km2, L = 38 km), Teliţa (S = 287 km2, L = 48 km) şi Hamangia (S = 224 km 2, L = 33 km), toate aparţinând Dobrogei de Nord. În ceea ce priveşte ţărmul românesc, lungimea cumulată este de 244 km şi se întinde de la braţul Musura din Delta Chiliei (pe linia de graniţă cu Ucraina) şi până la Vama Veche (graniţa cu Bulgaria). Apele costiere româneşti ale Mării Negre sunt reprezentate de apele de suprafaţă situate între uscat şi distanţa de 1 milă marină faţă de cel mai apropiat punct al liniei de bază, fiind localizate între Chilia şi Vama Veche. În componenţa reţelei hidrografice a Deltei Dunării intră: braţele principale prin care Dunărea traversează Delta şi se varsă în Marea Neagră (Chilia, Tulcea, Sulina şi SfântuI Gheorghe). În tabelul 1 se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametrii hidrologici caracteristici. Tabelul 1. Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea-Litoral Parametri hidrologici F H Nr. crt. Râul Stația hidrometrică Qmma Qmax 1% R (km2) (m) (m3/s) (m3/s) (kg/s) 1 Taiţa Satu Nou 565 151 0,450 80 0,438 2 Hamangia Baia 218 210 0,216 180 - 3 Casimcea Cheia 500 163 0,563 590 0,411 4 V. Topolog Saraiu 264 181 0,295 265 0,359 Nota: Qmmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural Qmax 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual Principalele lacuri din bazinul hidrografic Dunăre sunt Oltina (S = 2510 ha, V = 60 mil. m3), Bugeac (S = 1774 ha, V = 41 mil. m3) şi Dunăreni (S = 620 ha,V = 52 mil. m3). Principalele lacuri litorale care fac parte din categoria lagunelor (foste golfuri marine închise de cordoane de nisip) sunt Siutghiol (1900 ha) şi Tăbăcăriei (98 ha), iar din categoria limanelor fluvio-maritime (foste guri de vărsare ale râurilor) lacurile: Taşaul (2300 ha), Corbu (500 ha.), Techirghiol (1200 ha.), Tatlageac (1500 ha.), Mangalia (2500 ha) şi Costineşti (7 ha). Adâncimea acestor lacuri este variabilă ajungând şi până la 17 m (Siutghiol). Resursele totale de apă de suprafaţă la nivelul Fluviului Dunărea (sectorul Chiciu – Isaccea), Deltei Dunării şi Spaţiului Hidrografic Dobrogea însumează cca. 404.136,4 mil. m3/an, din care resursele utilizabile sunt cca. 51.380,8 mil. m 3/an. Pagina 14 | I N U N D A T I I . R O 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 În Spaţiul hidrografic Dobrogea resursele subterane sunt estimate la 2.090,818 mil. m3, din care 372,27 mil.m3 provin din surse freatice şi 1.718,548 mil.m3 din surse de adâncime. În Anexa 2 se prezintă reţeaua hidrografică şi amplasamentul staţiilor hidrometrice din cadrul spaţiului hidrografic Dobrogea - Litoral. Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Dobrogea-Litoral, al III-lea ciclu de planificare 2022 – 2027, au fost identificate 115 corpuri de apă de suprafață, astfel: - 28 corpuri de apă râuri – 20 corpuri de apă naturale, 3 corpuri de apă puternic modificate si 5 corpuri de apă artificiale; - 81 corpuri de apă de tip lac -68 lacuri naturale, 7 lacuri naturale puternic modificate si 6 lacuri de acumulare; - 2 corpuri de apă tranzitorii (unul lacustru – Sinoe și unul marin – Chilia-Periboina); - 4 corpuri de apă costiere. și 10 corpuri de apă subterană (4 corpuri din freatic, 4 mixte (freatic+ adâncime), 2 de adâncime 2 dintre acestea fiind corpuri de apă subterană transfrontaliere cu Bulgaria). Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/ potențialului ecologic și stării chimice iar caracterizarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat prin evaluarea stării cantitative și stării chimice . În tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice / potențialului ecologic aferente celor 115 corpuri de apă de suprafață. Starea cantitativă şi chimică pentru cele 10 corpuri de apă subterană delimitate pe teritoriul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral este bună, exceptie făcând corpul de apă subterană Dobrogea de sud care are starea chimică slabă. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice / potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea-Litoral se regăsește în capitolul 6 Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor al documentului menționat și datele sunt disponibile la rowater.ro. Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea-Litoral Starea ecologică / potențial ecologic Starea chimică Numărul Foarte Nu ating starea corpurilor de Bună Moderată Slabă Proastă Bună bună chimică bună apă 115 0 81 30 0 3 112 3 Obs: un corp de apă lac CAPM – evaluare nerelevanta (neaplicabila) Habitatele naturale şi seminaturale, întâlnite la nivelul spațiului hidrografic Dobrogea-Litoral în toate mediile, acvatic, terestru şi subteran se grupează în: - habitate acvatice: habitate acvatice dulcicole, salmastre, marine şi costiere. - habitate terestre: habitate de pădure, de pajişti stepice şi tufişuri, habitat de silvostepă, habitat de mlaştini şi turbarii; - habitate subterane: habitate cavarnicole sau de peşteră. Habitatele naturale sunt reprezentate de: - habitatele costiere, marine şi de dune constituite din: vegetaţie anuală perenă a tarmurilor; dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă. - habitate de apă dulce: lacuri şi iazuri, ape stătătoare. - habitate cu pajişti şi tufărişuri: habitate cu tufărişuri scunde, tufărişuri de foioase ponto-sarmatice, pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice etc. - habitate de turbării şi mlaştini: habitate cu mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante, mlaştini alcaline. - habitate de stâncării şi peşteri: versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase, peşteri închise accesului public; Pagina 15 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 17 - habitate de pădure: păduri ripariene mixte, păduri balcano-panonice de cer şi gorun, habitate de vegetaţie forestieră, vegetaţie de silvostepă, păduri dobrogene de fag etc. Bogata diversitate a habitatelor naturale ce caracterizează zona Dobrogei de Nord, determină existenţă unui număr mare de specii de floră şi faună sălbatică, multe dintre ele fiind endemice, rare, vulnerabile sau periclitate. În conspectul florei Dobrogei se enumeră 1770 specii de plante pentru această provincie, ceea ce reprezintă 52 % din flora României şi aproape 19 % din flora europeană (Boscaiu, 1976). În statistici ulterioare se consideră că Dobrogea concentrează 1911 specii ceea ce înseamnă că flora acestei provincii este foarte bogată, fiind comparabilă cu cea a insulelor mediteraneene Creta şi Corsica (Dihoru, 1970). Din punct de vedere faunistic în spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea - Litoral se întâlnesc un număr important de specii de interes conservativ la nivel naţional şi european. În ce priveşte importanţa la nivel naţional putem preciza faptul că un număr important de specii de insecte sunt noi semnalări pentru fauna României din zona Munţilor Măcin, trei fiind specii noi pentru ştiinţă: Poliacherrung, Chersotislaeta macini şi Chersotis fimbriata niculescui. Conform Registrului zonelor protejate1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Dobrogea-Litoral situația zonelor protejate este următoarea: - Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 263 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat: - 16 captări de apă din sursele de suprafaţă pentru potabilizare, toate captarile fiind pentru alimentarea cu apă a populatiei; - 247 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 222 pentru alimentarea cu apă a populației și 25 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafaţă a fost de 21971.44 mil.m3, iar cel din sursele subterane a fost de 102402.87 mil.m3. - Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: la nivelul ABA Dobrogea-Litoral nu au fost identificate specii de pesti care au potential economic deoarece, datorita caracteristicilor geografice si specificului cursurilor de apa, aici lipsesc sectoarele montane cu specii de pesti apartinand zonei salmonicole. Zonele în care se practică pescuitul comercial au fost identificate pe baza informațiilor privind capturile semnificative pentru speciile de pești importante din punct de vedere economic care se regăsesc în zona ciprinicolă, raportate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în anul 2019, fiind reprezentate de: Delta Dunării (ARBDD) și fluviul Dunărea. - Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important: la nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spațiului Hidrografic Dobrogea și Apelor Costiere, ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 18 zone (46 de arii naturale protejate) pentru protecţia habitatelor şi speciilor dependente de apă. Suprafaţa acestora este aproximativ 12094,3 km2. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, toate cele 4 corpuri de apă subterană freatică, au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 13 situri de importanță comunitară. - Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziţionarii României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți; - Zone pentru îmbăiere – Conform Raportului anual privind calitatea apelor de îmbăiere elaborat la nivel european, în anul 2019 au fost identificate 50 de zone de îmbăiere din care 49 de zone de îmbăiere sunt localizate la Marea Neagră (de la Gura Portiţei la Vama Veche), iar 1 zonă de îmbăiere este localizată în orașul Tulcea (Lacul Ciuperca). Din cele 50 de zone de îmbăiere, 38 s-au încadrat în valorile corespunzătoare calității excelente, 10 de zone de îmbăiere au fost de calitate bună și 2 zone de calitate suficientă (satisfăcătoare), ceea ce reprezintă o îmbunătățire față de anii anteriori. În concluzie, pentru anul 2019, 76% din zonele de îmbăiere identificate la nivel național sunt de calitate excelentă, 20% sunt de calitate bună, iar 4% sunt de calitate suficientă (satisfăcătoare). Caracteristici sociale și economice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea-Litoral 1 Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională „Apele Române” și este întocmit art. 6 a Directivei Cadru Apă. Acest registru include următoarele categorii de zone protejate: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitraţi și zone sensibile la nutrienţi, zone pentru îmbăiere. Pagina 16 | I N U N D A T I I . R O 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.5 bis/00.X.2023 Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Dobrogea şi Delta Dunării cuprind teritoriul a două judeţe, respectiv: Constanţa şi Tulcea. Populaţia totală este de circa 966.922 locuitori, densitatea populaţiei fiind de 62 loc./ km 2.. Principalele aglomerări urbane sunt: Constanţa, Tulcea, Medgidia şi Mangalia. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea - Litoral include teritorii administative din regiunea de dezvoltare Sud – Est. Modul de utilizare a terenului spaţiului hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea-Litoral (Anexa 3) este influenţat de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici, şi prezintă următoarea distribuţie: 20.33% păduri, 1.02% păşuni, 71.09 %, terenuri arabile, 2.49 % luciu de apa, etc. În Delta Dunării pădurile ocupă un procent de 11,66%, păşunile 1,3%, terenurile arabile 12,70%, iar luciul de apă reprezintă cel mai mare procent, 73,14% Agricultura în judeţul Constanţa se practică pe o suprafaţă de 565.737 ha, pe care se cultivă, în special, culturi cerealiere, iar în judeţul Tulcea suprafaţa cultivată ocupă 276.856 ha. Cultura plantelor cuprinde cultura grâului, porumbului, orzului, plantelor tehnice (floarea soarelui, soia, sfecla de zahăr), legume şi leguminoase, pomicultura şi viticultura (Murfatlar, Ostrov, Niculiţel). Gradul de împădurire la nivelul întregului spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea-Litoral este de .31.99. %. În spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea – Litoral activitatea economică cunoaşte o mare diversitate: extracţia de petrol şi gaze, prelucrarea ţiţeiului, construcţia de maşini, producerea de energie electrică şi termică - Centralele electrice Constanţa, Midia-Năvodari, iar în anul 1996 a fost pus în funcţiune primul grup de 700 MW la Centrala Nucleară Electrică Cernavodă, care produce circa 900 mil. kwh/an, urmat în 2007 de punerea în funcţiune a celei de-a doua unităţi. Potenţialul ridicat al rezervelor geologice, existenţa forţei de muncă calificate şi tradiţia în domeniul rocilor utile, au condus la dezvoltarea accentuată a industriei extractive. O altă ramură a activităţii economice o reprezintă zootehnia prin creşterea de ovine, bovine, porcine şi păsări, îndeosebi în complexe zootehnice de tip industrial: Măcin (bovine şi porcine), Nalbant (porcine şi păsări), Topalu, Palas (ovine), Cobadin (porcine) etc. Viticultura este ramură economică reprezentativă a spaţiului hidrografic administrat de A.B.A. Dobrogea – Litoral. Această regiune viticolă înglobează trei podgorii reprezentative şi anume: Babadag, Sărica Niculiţel şi Murfatlar, soiurile cele mai reprezentative fiind: Chardonna