Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO5_Buzau_Ialomita_2023.pdf

, pe Câlnău. În acest interval (24-25 iulie 2011) s-a depăşit cota de pericol cu 48 cm la S.H. Cernăteşti pe Slănic, respectiv cu 50 cm la S.H. Costomiru, şi 30 cm la S.H. Potârnicheşti pe Câlnău. Prin propagarea undei de viitură pe cursul inferior al Buzăului, s-a depăşit cota de atenţie la S.H. Racoviţa cu 22 cm. La statia hidrometrică Potarnichesti (r. Câlnău) s-a înregistrat un debit maxim istoric (358 m3/s) Pagina 27 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 29 foarte apropiat de probabilitatea de 1%, iar la stațiile hidrometrice Costomiru (r. Câlnău), respectiv Cernatesti (r. Slanic) s-au înregistrat debite ce reprezintă a doua valoare din istorie. La Costomiru s-au înregistrat 115 m3/s în 2011, comparativ cu 126 m3/s in 1972, iar la Cernatesti 325 m3/s în 2011, comparativ cu 410 m3/s în 1975. Au fost afectate următoarele localități: Patârlagele, Viperești, Cozieni, Panătău, Pîrscov, Bozioru, Cătina, Mânzălesti, Lopătari, Beceni, Zărnești, Mărăcineni, Vintilă Vodă și Cernătești. Luna mai a anului 2012 s-a caracterizat printr-un regim hidrologic excedentar, nivelurile şi debitele situându-se peste valorile normale. S-au înregistrat depăşiri ale cotelor de apărare la o serie de staţii hidrometrice, atât din bazinul Ialomiţei, cât şi al Buzăului şi Călmăţuiului. Cele mai semnificative viituri s-au înregistrat in ultima decadă a lunii mai. O situaţie deosebită s-a înregistrat la staţia Ciorani pe Cricovul Sărat, unde s-au consemnat 3 viituri puternice, dintre care se detaşează cea din 20 mai, când s-a atins nivelul de 353 cm (cu 23 cm peste cota de inundație), corespunzător unui debit de 169 mc/s. Nivelurile şi debitele de la Ciorani au fost sporite şi din cauza unor alţi factori, cum ar fi remuul (staţia se află la 4 km amonte de confluenţa cu Prahova) sau blocajul datorat vegetației și deșeurilor din albie. Cotele de inundaţie s-au depăşit şi la alte staţii, cum ar fi Moara Domnească pe Teleajen, Vărbilău pe Slănic Prahova, Teşila pe Doftana sau Potârnicheşti pe Câlnău. Debitele maxime înregistrate au fost mari (ajungând izolat până la probabilitatea de 5%), dar nu au avut caracter istoric. Viitura înregistrată în anul 2013 pe râul Ialomicioara 2 (vest) a consemnat la stația hidrometrică Fieni al doilea debit din istorie (197 mc/s), comparativ cu maximul istoric de 228 mc/s în 2010. Debitul maxim din 2010 are o probabilitate de 3% (de 3 ori într-un secol). Anul 2014 s-a caracterizat printr-un regim hidrologic excedentar în primele 7 luni, cu viituri frecvente și repetate, cele mai intense de după 2005. S-au semnalat depășiri ale cotelor de apărare atât bazinul hidrografic al Ialomiței, cât și în cele ale Buzăului și Călmățuiului. S-au înregistrat depășiri ale cotelor de apărare la un număr de 27 stații hidrometrice, dintre care la 15 s-a depășit cota de atenție (cod galben), la alte 10 cota de inundație (cod portocaliu), iar la 2 dintre ele cota de pericol (cod roșu). Concret, s-au depășit cotele de pericol pe râul Teleajen la stația hidrometrică Moara Domnească (în data de 20.04.2014, ora 13:00), respectiv pe râul Buzău la stația Racovița (pe 16.05.2014, orele 01:00- 03:00). Se remarcă în primul rând intervalul cuprins între 19 aprilie și 19 mai, când, la intervale de 2 săptămâni s-au produs 3 serii succesive de viituri, în intervalele 19-26 aprilie, 04-06 mai respectiv 14-19 mai 2014. Debite remarcabile s-au înregistrat la următoarele stații hidrometrice: Moreni (r. Cricovul Dulce) - 180 mc/s, Baltita (r. Cricovul Dulce) - 232 mc/s, Tesila (r. Doftana) - 158 mc/s, Moara Domnească (r. Teleajen) - 480 mc/s, Ciorani (r. Cricovul Sarat) - 165 mc/s. La stațiile hidrometrice Moreni și Potârnichești s-au depășit debitele cu probabilitate de 5%, până la 3%, respectiv 4%. Viitura de la sfârșitul lunii noiembrie 2015 s-a datorat unor ploi abundente, concomitent cu cedarea apei din stratul de zăpadă preexistent în zonele de deal și de munte. La stația hidrometrică Moara Domnească (r. Teleajen), debitul maxim (400 m3/s) corespunde unei probabilități de 10% (o dată la 10 ani). În anul 2016 scurgerea maximă a avut valori semnificative, dar nu s-a ridicat la nivelul celor istorice din anii 1975, 1991, 2001 sau 2005. S-au înregistrat depășiri ale cotelor de apărare la un număr de 15 stații hidrometrice, dintre care la 12 s-a depășit cota de atenție (cod galben), iar la 3 dintre ele cota de pericol (cod roșu). Concret, s-a depășit cu 42 cm cota de pericol pe râul Nișcov la stația hidrometrică Izvoru (în data de 11.10.2016, ora 23:00). O zi mai târziu (12.10.2016) s-a depășit cota de pericol cu 20 cm pe râul Teleajen la stația hidrometrică Moara Domnească (între orele 08:00-10:00), respectiv cu 10 cm pe râul Cricovul Sărat la stația hidrometrică Ciorani (la ora 14:00). Debitele maxime înregistrate au atins în bazinul Ialomiței probabilitatea de 5% și chiar 2% în subbazinul Telega (Mislea). În figura 6 se prezintă inventarul pagubelor generate de inundaţii din perioada 2010-2016. Evenimentele istorice de inundații ce au avut loc în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău - Ialomița au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundatii, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundații. Pagina 28 | I N U N D A T I I . R O 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 Figura 6. Pagubele generate de inundații în perioada 2010-2016 în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău- Ialomiƫa 2.3.2. Evenimente semnificative Identificarea inundaţiilor istorice semnificative din România reprezintă o activitate ce răspunde Articolului 4 al Directivei Inundaţii 2007/60/C.E., care “solicită tuturor statelor membre o descriere a inundaţiilor care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice şi pentru care probabilitatea de apariţie a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informaţii referitoare la zonele inundate precum şi o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs”. Concluziile analizei Comisiei Europene privind prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, au evidențiat următoarele: - buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea I.C.P.D.R. - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale); - România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub-bazinelor; - nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. Față de Ciclu I în care au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în Ciclul II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torenţiale cumulate şi cu creşteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localităţile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcţionarea deficitară a sistemelor de canalizare. Spre deosebire de Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioada mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au identificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în Ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice. Pagina 29 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 31 În scopul definirii evenimentelor istorice semnificative s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II 2, capitolul 4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative. Pentru identificarea și evaluarea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și a celor din sursă pluvială, într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în Ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Pentru sursa pluvială au fost analizate informaţii relevante privind zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torenţiale cumulate şi cu creşteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localităţile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcţionarea deficitară a sistemelor de canalizare. Astfel în Ciclul II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor de râu / afluenților afectați de evenimentul istoric semnificativ considerat prin aplicarea la nivel de sector a aceluiași criteriu hidrologic și a unui nou set de criterii privind consecințele, respectiv criteriul populaţiei (cu prioritate mare în cazul producerii de victime, sinistraţi sau case distruse) şi criteriul socio-economic (în cazul în care valoarea calculată pentru o localitate depăşeşte pragul de 50). Pentru sursa pluvială s-a aplicat criteriul hidro-meteorologic ce a constat în îndeplinirea condiţiei ca precipitaţiile care au generat evenimentul să aibă o probabilitate mai mică de 10% sau o cantitate peste pragurile de avertizare sau debite maxime înregistrate la staţiile hidrometrice din vecinătate să indice o frecvenţă de apariţie mai mică de 10%. Etapele principale parcurse la nivel național pentru a răspunde cerințelor evaluării preliminare a riscului la inundații din Ciclul II în ceea ce privește stabilirea evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial), se prezintă schematic în figura 7. 2 Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inndații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară a riscului la inundații – Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița pentru Ciclul II realizat în anul 2019 Pagina 30 | I N U N D A T I I . R O 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 Figura 7. Etape principale parcurse în Ciclul II la nivel național pentru definirea evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială și din sursă pluvială Directiva Inundaţii 2007/60/C.E. recomandă și o evaluare a consecinţelor negative potenţiale ale viitoarelor inundaţii (“Future floods”) pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziţia cursurilor de apă şi caracteristicile lor generale hidrologice şi geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenţie naturală, eficienţa infrastructurilor de apărare pentru protecţia împotriva inundaţiilor, poziţia zonelor populate, zonele cu activitate economică şi dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariţiei inundaţiilor. Astfel, în Ciclul II au fost identificate inundațiile semnificative potențiale viitoare și evaluate consecințele potențiale ale acestora pe baza Metodologiei privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, principiile generale în această abordare constând în: - considerarea zonelor potenţial inundabile ale evenimentelor extreme viitoare pe baza informaţiilor complete şi omogene posibil a fi integrate la nivel naţional sau a unor metodologii simplificate; - considerarea unor indicatori care să ilustreze expunerea la risc a cel puţin patru categorii de receptori (sănătate umană, mediu, patrimoniul cultural şi activităţi economice), ţinând seama de informaţiile disponibile la momentul prezent, respectiv a populaţiei potenţial afectate, precum şi a obiectivelor socio- economice potențial afectate cu ajutorul tehnicilor GIS. Pagina 31 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 33 Această evaluare a consecinţelor directe a evenimentelor extreme nu poate fi considerată decât o abordare generală, simplificată, a vulnerabilităţii teritoriului, deoarece: - anumite caracteristici de hazard (intensitate, cinetică etc.) nu sunt luate în considerare; - indicatorii propuşi nu iau în considerare nici vulnerabilitatea intrinsecă a celor patru categorii de interese, nici evoluţia viitoare a acestora; - pagubele indirecte nu sunt cuantificate. Ca urmare a aplicării criteriilor și parcurgerii pașilor menționați în Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, au fost identificate 4 evenimente istorice semnificative de inundații (3 de tip fluvial și 1 de tip pluvial) ce sunt enumerate în tabelul 3 și reprezentate în Anexa 8. Tabelul 3. Evenimente istorice semnificative (fluvial și pluvial) identificate în Ciclul II aferente A.B.A. Buzău-Ialomiţa Nume eveniment Data debut eveniment loc. Ploiești, jud. Prahova 07.05.2014 Inundație 2012 mai r. Ghighiu (Istau) 19.05.2012 Inundație 2014 iulie r. Cricovul Dulce și afluenți 10.07.2014 Inundație 2016 octombrie - r. Prahova și afluenți 12.10.2016 În tabelul 4 se prezintă un centralizator al sectoarelor de râu şi al zonelor urbane afectate de evenimente istorice semnificative identificate în cadrul A.B.A. Buzău-Ialomiţa în Ciclul II de implementare a Directivei Inundații. Pagina 32 | I N U N D A T I I . R O  34 Tabelul 4. Centralizator al sectoarelor de râu şi al zonelor urbane afectate în cadrul evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial) în Ciclul II aferente A.B.A. Buzău-Ialomiţa Lungime sector de Durata Nr. Tip Sursă Data debut râu / suprafață Denumire locație inundată inundației Probabilitate Mecanism Caracteristici Consecințe crt. inundație inundație eveniment zonă urbană (zile) inundată (km/km2) r. Ghighiu - loc. Mizil - loc. B12, B41, 1