Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO5_Buzau_Ialomita_2023.pdf

(S = 92 km2; L = 16 km) ş.a. Râul Călmăţui (cod cadastral XIV.1.46.) îşi are originea la sud de oraşul Buzău, în apropierea Bălţii Plopului. Acesta are o lungime de 152 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 1.668 km2. Râul Călmăţui primeşte 4 afluenţi codificaţi. Pe teritoriul aferent acestui spaţiu hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa, resursa de apă este monitorizată prin intermediul a 55 staţii hidrometrice de râu (dintre care 4 cu studiu de nivel, 30 cu niveluri și debite lichide și 21 cu niveluri, debite lichide și debite solide), 11 stații hidrometrice de lac, 8 stații evaporimetrice (6 de interfluviu și 2 de Pagina 13 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 15 lac), 142 posturi pluviometrice şi 6 staţii hidrologice (Buzău, Târgovişte, Ploieşti, Slobozia, Brăila şi Călăraşi). În tabelul 1 se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici. Tabelul 1. Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău- Ialomița Parametri hidrologici F H Nr. crt. Râul Stația hidrometrică Qmma Qmax 1% R (km2) (m) (m3/s) (m3/s) (kg/s) 1 Ialomița Bălenii Romani 901 761 9,66 860 15,8 2 Cricovul Dulce Vlădeni-Băltița 513 408 2,34 490 2,04 3 Ialomița Siliștea Snagovului 1.920 515 12,2 963 23,6 4 Doftana Teșila 288 1.200 4,59 405 1,48 5 Teleajen Moara Domnească 1.434 540 8,76 815 13,4 6 Cricovul Sărat Cioranii de Sus 601 300 1,84 490 - 7 Prahova Adâncata 3.682 549 27,7 1165 10 8 Ialomița Coșereni 6.265 490 41,8 1730 95,2 9 Ialomița Slobozia 9.154 365 41,9 765 58,9 10 Buzău Sita Buzăului 360 939 5,69 815 2,59 11 Bâsca Mare Varlaam 1 440 1.142 7,36 870 - 12 Bâsca Bâsca Roziliei 778 1.108 11,9 1160 8,09 13 Buzău Nehoiu 1.549 1.020 21,0 1730 16,5 14 Buzău Măgura 2.273 886 24, 2330 33,2 15 Buzău Săgeata – Banița 3.980 670 27,3 2815 93,1 16 Buzău Racovița 5.238 530 26,2 2375 85,0 Nota: Qmmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural Qmax 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual La nivelul spaţiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa se întâlnesc atât lacuri naturale cât şi lacuri de acumulare. Lacurile naturale cu peste 0,5 km2 sunt în număr de 20, unele cu folosinţă piscicolă (Strachina, Iezer Slobozia Nouă, etc) şi terapeutică (Amara, Fundata, etc.). Lacurile de acumulare cu peste 0,5 km2 sunt în număr de 13: Bolboci, Pucioasa, Dridu, Paltinu, Măneciu, Tâncăbeşti, Gheorghe Doja, Fundulea, Gurbăneşti, Frăsinet, Iezer, Siriu şi Cândeşti. Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Buzău-Ialomița (fără fluviul Dunărea) însumează cca 4331,697 mil.m3/an, din care resursele utilizabile sunt cca. 1406,45 mil.m 3/an. Acestea reprezintă cca. 33% din totalul resurselor şi sunt formate, în principal, de râurile Ialomiţa, Buzău, Călmăţui, Mostiştea, Berza şi afluenţii acestora. În spaţiul hidrografic Buzău-Ialomița, resursele subterane teoretice (fără fluviul Dunărea) sunt estimate la 1182,3 mil.m3, din care resursele subterane utilizabile sunt de 675 mil.m 3 (reprezentând 57% din resursele teoretice). În Anexa 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău – Ialomiţa. Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Buzău-Ialomiţa, al III-lea ciclu de planificare 2022 - 2027, au fost identificate 161 corpuri de apă de suprafață și 18 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/ potențialului ecologic și stării chimice iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice / potențialului ecologic aferente celor 161 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomiţa a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună și în stare chimică bună. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice / potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița se regăsește în capitolul 6 Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale “Apele Române”, rowater.ro. Pagina 14 | I N U N D A T I I . R O 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 Tabelul 2 Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău – Ialomiţa Starea ecologică / potențial ecologic Starea chimică Numărul Foarte Nu ating starea corpurilor Bună Moderată Slabă Proastă Bună bună chimică bună de apă 161 0 83 72 6 0 156 5 Solurile din spaţiul hidrografic Buză -Ialomiţa prezintă o mare varietate şi anume: - luvosoluri şi preluvosoluri – pe înălţimile Bucegilor; - orizont subţire, bogat în substanţe organice, care trece spre bază, într-un orizont bogat în materiale provenite din degradarea şi alterarea rocilor - peste 1.800 - 170 m altitudine; - solurile podzolice şi districambosoluri - sub 1.600 - 1.700 m altitudine; - podzoluri, faeoziomuri clinogleice, faeoziom tipic, regosoluri, luvosoluri albice - în regiunea dealurilor; - cernoziomuri algice şi cernoziomuri gleice - la poalele dealurilor; - rendzine şi soluri aluviale - la câmpie. La nivelul spaƫiului hidrografic Buzău-Ialomiţa se disting următoarele unităţi zonale bioclimatice: - Habitate de pădure: o etajul subalpin; o etajul montan de molidişuri; o etajul montan de amestecuri de fag cu răşinoase; o etajul montan – premontan de făgete; o etajul deluros alcătuit din gorunete, făgete şi gorneto-făgete; o etajul deluros de cvercete (gorun, garnită, cer şi amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal; o etajul deluros de cvercete cu stejar; o câmpia forestieră; o lunca. - Habitate de pajişti şi tufărişuri: în zona montană, în zona de deal, în zona de câmpie, în zona de luncă; - Habitate de ape dulci; - Habitate de stâncării şi peşteri; - Habitate de mlaştini şi turbării. - În ceea ce priveşte flora sălbatică, aceasta este în funcţie de relief, de următoarele tipuri: - mezofila - în zonele montană, deluroasă, de câmpie; - termofila - în zonele deluroasă, de câmpie; - xerofita - în silvostepa deluroasă specifică judeţului Buzău, în zona de câmpie. Fauna sălbatică este diversă, de la mamifere, amfibieni şi reptile, la diferite specii de peşti şi nervertebrate, ca de exemplu: zimbrul, capra neagră, pisica sălbatică, ursul brun, păstrăvul comun, mreana, etc. La nivelul spaţiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa au fost desemnate 4 zone umede (Braƫul Borcea, Iezerul Călarăşi, Insula Mică a Brăilei, respectiv Dunărea Veche - Braƫul Măcin - amplasata atât pe teritoriul administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa cât şi pe cel al A.B.A. Dobrogea-Litoral), 20 situri de importanƫă comunitară (SCI), 24 arii speciale de protecție avifaunistica (SPA). Caracteristici sociale si economice ale spatiului administrat de A.B.A. Buzău - Ialomița Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spaƫiul hidrografic Buzău-Ialomiţa include teritorii din patru regiuni: 26,8% din Regiunea Sud-Est, 41,4% din Regiunea Sud, 2,4% din Regiunea Centru şi 30,1% din Regiunea Bucureşti-Ilfov. Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Buzău - Ialomiţa ocupă integral judeţele Buzău, Prahova, Ialomiţa şi părţial judeţele Braşov, Covasna, Brăila, Călăraşi, Dâmboviţa şi Ilfov. Pagina 15 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 17 Populaţia totală aferentă spaţiului hidrografic Buzău-Ialomiţa era conform recensământului din 2011 de 2.325.634 locuitori, din care 1.066.793 locuitori în mediul urban (45,87%) şi 1.258.841 locuitori în mediul rural (54,13%). Dintre aglomerările urbane importante enumerăm: Brăila, Buzău, Nehoiu, Pogoanele, Călăraşi, Fundulea, Moreni, Tâgovişte, Slobozia, Urziceni, Sinaia, etc. În cadrul spaţiului hidrografic Buzău-Ialomiţa predomină terenurile arabile, care reprezintă 69,65% din total. Pe locurile următoare se situează zonele împădurite (predominând pădurile de răşinoase) care acoperă 21,61%, pașiuni cu 4,58%, şi luciu de apă cu 4,16%. În Anexa 3 se prezintă utilizarea terenului din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău - Ialomiţa. În spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa activităţile economice sunt deosebit de diversificate: extracţia şi prelucrarea petrolului, metalurgie, produse chimice, industria extractivă de materiale de construcţii, prelucrarea lemnului, industria textilă şi alimentară, agricultura, silvicultura, viticultura etc. Pe teritoriul administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa există drumuri europene, autostrăzi, drumuri naţionale, judeţene şi comunale. Lungimea totală drumurilor naţionale şi europene însumează aproximativ 500 km. Spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa dispune şi de căi navigabile, reprezentate de 7 zone navigabile (Brăila - Gura Siretului, Brăila - Vadu Oii, Brăila - Pod Giurgeni, Braţ Măcin, limita judeţului Brăila - Pod Feteşti, km 450 - Dunăre, Gura Borcei) ce însumează cca. 550 km şi de cele 3 porturi fluviale (2 pe Braţul Borcea - Portul Călăraşi şi Portul Industrial Călăraşi şi 1 pe Dunăre – Portul Olteniţa). Spaƫiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa beneficiază de un potenţial valoros datorită peisajului natural, ape minerale, mofete, precum şi existenţa unor monumente istorice. Turismul are tradiţii balneare, prin prezenţa unor staţiuni balneo-climaterice de interes internaţional, naţional şi local (Complexul Băile Minerale Telega, Breaza, Sinaia, Buşteni, Azuga şi Predeal). Alte atracţii turistice sunt: rezervaţiile naturale “Zanoaga”, “Peştera Ialomicioarei”, vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici etc. Se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate şi anume: Lacul Vulturilor, Barajul Mâneciu, Barajul Paltinu, Barajul şi lacul Siriu, Cascada Caşoca, Mina de sare de la Slănic Prahova, Valea Prahovei, Munţii Bucegi cu Vârful Caraiman şi Vârful Babele, cheile Doftanei, Lacul Amara. Conform Registrului zonelor protejate1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A Buzău-Ialomiţa situația zonelor protejate este următoarea: - Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 555 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat: - 30 captări de apă din sursele de suprafaţă pentru potabilizare (din care 27 pentru alimentarea cu apă a populației și 3 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare); - 525 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 448 pentru alimentarea cu apă a populației și 77 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafaţă a fost de 74,928 mil.m 3, iar cel din sursele subterane a fost de 95,328 mil.m3. - Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: zonele cu specii de peşti având potenţial economic s-au considerat cursurile de apă aparţinând zonei salmonicole localizate pe cursurile de apă și lacurile din zona montană unde sunt prezente speciile: păstrăvul comun (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) și lostriţa (Hucho hucho) definite de Regia Naţională a Pădurilor “Romsilva”, cu o lungime totală de 372,6 km pentru râuri şi o suprafaţă de 86,64 ha pentru lacuri; - Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 35 zone pentru protecţia habitatelor şi speciilor dependente de apă. Suprafaţa acestora este aproximativ 3947,93 km2. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 18 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 10 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 9 situri de importanță comunitară; - Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarant întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți; 1 Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională „Apele Române” reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitraţi și zone sensibile la nutrienţi, zone pentru îmbăiere. Pagina 16 | I N U N D A T I I . R O 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 - Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul A.B.A Buzău-Ialomiţa sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu: Mânăstirile Zamfira, Cheia, Sinaia, Castelul Peleş, Castelul Pelişor, Muzeul Memorial „Nichita Stânescu” Ploieşti, Muzeul „Ion Luca Caragiale” Ploieşti, Ruinele Cetatea Doamnei Neaga, Castelul Cantacuzino, Complexul Brâncovenesc Râmnicu Sărat, Muzeul de chihlimbar etc. Pagina 17 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 19 2. Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița 2.1. Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundaţiilor existente Spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, constând ȋn acumulări, regularizări de albi