Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO5_Buzau_Ialomita_2023.pdf

i, apărări de maluri, praguri de fund, ȋndiguiri etc. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița există un număr de 275 acumulări permanente şi 2 acumulări nepermanente. Dintre acestea, 20 de acumulări sunt în administrarea Administrația Națională „Apele Române”- A.B.A Buzău Ialomița, 7 acumulări deținute în concesiune de către Hidroelectrica S.A. - Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, iar restul acumulărilor sunt administrate sau deținute de terți (ex: Societăți Piscicole, primării, agenți economici, persoane fizice). Se face precizarea că pe teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița se află în exploatare un număr de 11 baraje de categorie A și B, respectiv un număr de 264 baraje de categorie C și D. Principalele lucrări existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița sunt prezentate schemat în figura 2. În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița se regăsesc în Anexele 4 – 7. Pagina 18 | I N U N D A T I I . R O 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 Figura 2. Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare- alarmare și răspuns existente Sistemul de avertizare – alarmare Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministrului Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea documentului „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”. Principiile managementului situațiilor de urgență sunt următoarele: - previziunea şi prevenirea; - prioritatea protecţiei şi salvării vieţii omeneşti; - respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; - asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice; - cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare; - transparenţa activităţilor desfăşurate pentru situaţii de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; - continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administrative publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi intensitatea acestora; - operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, se întreprind măsuri şi acţiuni pentru: - avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; - declararea stării de alertă în cazul iminentei ameninţări sau producerii situaţiei de urgenţă; - punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată; - intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; - acordarea de ajutoare de urgenţă; - instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată; - solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională; - acordarea de despăgubiri persoanelor fizice şi juridice; - alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu prevederile Art.8 din “Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră”, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Pagina 19 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 21 Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio- economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizare, întreținerea și exploatarea acestora. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcţiile hidrotehnice permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, cât și cel actual al Hidroelectrica S.A. cu cel al I.S.U.J. este necesar modernizarea acestuia şi completarea lui în zonele în care nu satisface pe deplin cerințele. Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea , înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau cotracararea efectelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare În acest sens, conform prevederilor Ordinului Comun M.A.P./M.A.I. nr. 459/78/2019 se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului spațiu hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare". Planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inudații, secetă hidrologică precum și incidente sau accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă au scopul de a identifica, monitoriza și înştiinţa factorii interesaţi, de a avertiza populaţia, de a evalua, limita, înlătura sau contracara factorii de risc. Planurile de apărare pe bazine hidrografice se întocmesc de către Administratiile Bazinale de Ape, se verifică de către Administraţia Naţională „Apele Române” şi se aprobă de Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă. Planul de apărare pe bazine hidrografice se constituie prin asamblarea planurilor judeţene de apărare privind sistemul informaţional şi de exploatare a construcţiilor hidrotehnice, în condiţii de ape mari şi cuprinde: - Tabelul nominal cuprinzând conducerea Administrației Bazinale de Ape şi membrii Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă, cu adresele și telefoanele (fix și mobil) de la domiciliu; - Tabelul nominal cuprinzând componenţa comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi a Grupurilor de suport tehnic - din bazinul respectiv - mijloacele de telecomunicaţii şi telefoanele (fix și mobil) de la serviciu și de la domiciliu ale membrilor acestora, astfel încât să se asigure în toate condițiile comunicarea prognozelor şi avertizărilor la comitetele județene; - tabelul cu mijloacele de comunicație existente la centrele operative ale Direcțiilor de Ape, Sistemelor de Gospodărire a Apelor, unităților teritoriale ale Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare, S.C. HIDROELECTRICA S.A., etc.; - Schema sinoptică a sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul bazinului hidrografic, cuprinzând unitățile meteorologice și hidrologice din bazin, comitetele județene, municipale, orășenești, comunale și obiectivele ce trebuie avertizate direct, precum și legăturile cu Centrul operativ al Administrației Naționale „Apele Române”, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și cu Centrul operativ pentru situații de urgență din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, precum și cu Direcțiile de Ape vecine și organele de ape din țările vecine; Pagina 20 | I N U N D A T I I . R O 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 - Harta sistemului informațional hidrometeorologic, întocmită la o scara de 1:200.000 sau 1:100.000, care cuprinde toate amenajările hidrotehnice ce pot produce inundații sau care au rol de apărare, amplasarea stațiilor şi posturilor hidrometrice şi pluviometrice; - Lista stațiilor hidrometrice din rețeaua națională și de exploatare pe fiecare curs de apă, din vârf de bazin până la vărsare, cu mărimile caracteristice de apărare aferente, înscrise în următoarea ordine: stație avertizoare, urmată de stațiile locale avertizate cu indicarea obiectivelor pentru care au fost stabilite, corelația dintre acestea; - Reguli de exploatare coordonată pe timp de ape mari cu indicarea restricțiilor în exploatarea sistemelor hidrotehnice. Vor fi menționate regulile de exploatare pe fiecare curs de apă, din vârful de bazin până la vărsare, sau până la frontieră, de la frontieră la vărsare, după caz (regulile de exploatare a acumulărilor permanente și nepermanente existente pe cursul respectiv, indiferent de deținător, inclusiv în situații de avarii, indicându-se mijloacele de alarmare existente la baraj și în aval, reguli de exploatare la ghețuri). Se vor indica restricțiile în funcționarea sistemelor de desecare pe timp de ape mari, zonele de inundare dirijată, precum și funcționarea derivațiilor existente; - Extrase din regulamentele privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă ce formează frontiera sau sunt întretăiate de aceasta, precum și din regulamentele privind transmiterea datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice din zonele de frontieră; - Chei limnimetrice pentru fiecare stație hidrometrică, graficele de corelație dintre mărimile zonale și locale de apărare; - Profiluri longitudinale pe cursurile de apă care să conțină linia talvegului, linia malurilor la debite medii, curbele suprafeței libere a apei la probabilități caracteristice (1%, 5% și 10%) cu poziționarea posturilor hidrometrice şi a construcțiilor hidrometrice existente; - Lista cuprinzând obiectivele inundabile, cu indicarea cotelor de apărare locale și zonale (tabelar); - Planul de prevenire și combatere a poluărilor accidentale; - Planul de restricţii și folosire a apei în perioade deficitare. În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Buzău - Ialomița are 1 plan bazinal de apărare împotriva inundațiilor, 6 planuri județene, 2 planuri de sisteme hidrotehnice (S.H. Dunăre și S.H. Buzău) și 445 planuri locale (87 în județul Buzău, 104 în județul Prahova, 44 în județul Brăila, 55 în județul Călărași, 66 în județul Ialomița și 89 în județul Dâmbovița). Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finanţat diverse proiecte naționale și internaționale a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundaţii, descrise în continuare: - WATMAN – Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor – Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române" - proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările Uniunii Europene, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România. - în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: staţii pentru măsurarea precipitaţiilor solide şi lichide, staţii hidrometrice pe afluenţi, staţii automate pentru măsurarea debitelor folosinţelor (populaţie şi industrie), staţii automate pentru măsurarea debitelor pe derivaţii, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai vulnerabile, asigurarea echipamentelor necesare pentru a interveni în caz de inundații și poluări accidentale, software și hardware pentru controlul si coordonarea exploatării construcţiilor hidrotehnice. - la nivelul Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița investițiile realizate s-au concretizat în următoarele: - stații automate cu senzori pentru creșterea gradului de siguranță a barajelor – 15 buc., - stații automate cu senzori pentru măsurarea precipitațiilor lichide și solide - 17 buc., - stații automate pentru măsurarea debitelor pe afluenți 6 buc., - stații automate pentru măsurarea debitelor la folosințe 6 buc., - stații automate pentru măsurarea debitelor la prize și derivații – 10 buc. Pagina 21 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 23 - stații automatizate pentru monitorizarea calității apei – 1 buc. - centre de intervenție rapidă – 2 buc., - centre de comandă – 1 buc. - Sistemul de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne - sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017. - acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc.) - DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood F