Document colectat · Date deschise privind mediul
Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO5_Buzau_Ialomita_2023.pdf
- Instituția sau publicația sursă
- Date deschise privind mediul
- Data preluării
- 26.09.2026 18:39
- Dimensiunea materialului
- 12.536,1 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
Modelarea hazardului
2.5.2.1. Date topografice și batimetrice
2.5.2.2. Date hidrologice
2.5.2.3. Modelarea hidraulică
2.5.2.4. Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice
2.6. Hărți de risc la inundații
2.6.1. Introducere
2.6.2. Evaluarea riscului la inundații
2.6.2.1. Date de intrare
2.6.2.2. Modelarea riscului la inundații
2.6.2.3. Integrarea schimbărilor climatice în hărțile de risc la inundații
2.7 Clasificarea și identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații potențial tranzitorii din punct de
vedere al riscului
2.8 Indicatori statistici
3. Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I – stadiul implementării
3.1 Sinteza măsurilor din Ciclul I
3.2 Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I
3.3 Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I conform Art.7(2)
4. Ciclul II – Obiectivele de management al riscului la inundații
4.1 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații
4.2 Procesul de elaborare a obiectivelor de management al riscului la inundații
5. Ciclul II – Programul de măsuri
5.1 Cadrul metodologic general
5.1.1 Prezentare generală
5.1.2 Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție
5.1.3. Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură
5.1.4. Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri
5.2 Măsuri de reducere al riscului la inundaţii dezvoltate la nivel naţional (categoria A)
5.3 Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul spațiului hidrografic
administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița (categoria B)
5.4 Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul
situațiilor de urgență categoria C
5.5 Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere al riscului la inundații şi atingerea obiectivelor de management
al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Buzău-Ialomița
5.6 Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare
europene
5.6.1 Coordonarea cu Directiva Cadru a Apă
Pagina 7 | I N U N D A T I I . R O
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 9
5.6.2 Coordonarea / integrarea cu politicile de schimbări climatice
5.6.3 Coordonarea şi conformarea cu alte directive
5.6.4 Coordonare internațională
6. Planul de acțiune pentru implementare
6.1 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsurile
naționale)
6.2 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și
protecție)
6.3 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de
Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență)
7. Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații
8. Implicarea părților interesate și consultării publice
8.1 Strategia de implicare a părților interesate (SHE)
8.1.1. Informare și comunicare
8.1.2. Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național
8.1.3. Implicarea părților interesate la nivel regional
8.1.4. Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la HHRI
8.2. Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile rome
8.3 Procedura de Evaluare Strategică de Mediu
9. Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al
Riscului la Inundații
ANEXE
Pagina 8 | I N U N D A T I I . R O
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023
ABREVIERI
A.A.P.- Asociația Administratorilor de Păduri
A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă
ACB – Analiză Cost – Beneficiu
A.C.N. – Administrația Canalelor Navigabile
A.F.D.J. – Administrația Fluvială a Dunării de Jos
AMC – Analiză Multi-criterială
A.N.A.N.P. – Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate
A.N.A.R. – Administrația Națională „Apele Române”
A.N.C.P.I. – Agenția Națională de Cadastru ți Publicitate Imobiliară
A.N.I.F. – Agenția Naționala de Îmbunătățiri Funciare
A.N.M. – Administrația Națională de Meteorologie
A.N.P.M. – Agenția Națională pentru Protecția Mediului
BEI - Banca Europeană de Investiții
B.H. – Bazin Hidrografic
BM - Banca Mondială
CBRN – Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare
C.E. – Comisia Europeană
C.E.E. – Comunitatea Economică Europeană
CESTRIN – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică
CFR – Compania Națională de Căi Ferate
C.I.R. – Centre de Intervenție Rapidă
C.J.S.U. – Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de Urgență
C.L.S.U. – Comitetul Local pentru Situații de Urgență
C.M.R. – Centrul Meteorologic Regional
C.N. -Compania Națională
C.N.A.I.R. – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere
D.C.A. – Directiva Cadru Apă
D.I. – Directiva Inundații
EMP – Platforma de Management a Urgențelor
E.P.R.I. – Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații
FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională
F.I.R. – Formație de intervenție Rapidă
F.S.E. – Fondul Social European
GLERN – Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național
G.N.M.- Garda Națională de Mediu
GTL – Grupuri Tehnice de Lucru
H.G. – Hotărâre de Guvern
HH – Hărți de Hazard la inundații
HR – Hărți de Risc la inundații
I.C.P.D.R.- Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea
IDF – Intensitate – Durată - Frecvență
I.G.S.U. – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
I.N.C.D.S. “Marin Drăcea” – Institutul Național de Cercetare în Silvicultură “Marin Drăcea”
I.N.H.G.A. – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor
I.S.C. – Inspectoratul de Stat în Construcții
I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență
I.S.U.J. – Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean
M.A.D.R. – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
M.A.I.- Ministerul Afacerilor Interne
M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naționale
M.C.I.D. – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
M.D.L.P.A. – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
M.E.A.T. – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
Pagina 9 | I N U N D A T I I . R O
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 11
M.Edu. – Ministerul Educației
M. E. – Ministerul Energiei
M.F. – Ministerul Finanțelor
M.I.P.E. – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
M.M.A.P. – Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor
MNRA – Măsuri Naturale de Retenție a Apei
MRD – Managementul Riscului la Dezastre
MRI – Managementul Riscului la Inundații
M.T.I. – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
O.C.P.I. – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
ONG – Organizaţie Neguvernamentală
OSC – Organizațiile Societății Civile
P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie şi Hidrogeologie
P.E.B. – Potențial Ecologic Bun
PIM – Proiect Integrat Major
PM – Program de Măsuri
P.N.A.S.C. – Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările
Climatice
P.N.P.H. – Platforma Națională de Prognoză Hidrologică
P.N.R.R. – Planul Național de Redresare și Reziliență
POCA – Programul Operațional Capacitate Administrativă
PODD – Programul Operațional Dezvoltare Durabilă
POIM - Programul Operaţional Infrastructură Mare
REBAR – Registrul Național al Barajelor din România
REDIG – Registrul Național al Digurilor din România
SBN – Soluții Bazate pe Natură
S.A. – Societate pe Acțiuni
S.C.I. – Situri de importanță comunitară
S.E.B. – Stare Ecologică Bună
S.E.I.C.A. – Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă
S.G.A. – Sistem de Gospodărire a Apelor
S.H. – Spațiu Hidrografic
SIMIN – Sistemul Meteorologic Integrat Național
SIV - Soluții privind Infrastructura Verde
SNASC – Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice
SNMRI – Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații
S.P.A. – Arii de protecție specială avifaunistică
SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre
STS – Serviciul de Telecomunicații Speciale
TVA – Taxa pe Valoarea Adăugată
U.A.T. – Unitate Administrativ Teritorială
U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice
UoM – Unitate de Management
AED – Annual Expected Damage
AFU – Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații
A.P.S.F.R. – Areas with Potential Significant Flood Risk – Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații
AST - Appraisal Summary Tool
BRIGAID – Bridging the gap for innovations in disaster resilience
CAMA Flood – Catchment-based Macro-scale Floodplain
CAP – Common Alerting Protocol
CFPA – Confederation of Fire Protection Associations
DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation
DSS - Decision Support System
DTM – Digital Terrain Models
Pagina 10 | I N U N D A T I I . R O
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023
DQS – Data Quality Score
EFAS - European Flood Awareness System
EMP – Emergency management program -Platforma de Management a Urgențelor
FFG – Flash Flood Guidance – Ghidul pentru Inundații Rapide
FFGS – Flash Flood Guidance System
FP-EG – Flood Protection Expert Group
GSM - Global System for Mobile Communications
I.E.D. - Industrial Emissions Directive
IMGIS–EG – Information Management and Geographical Information System Expert Group
IPPC – Integrated Pollution Prevention and Control
LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging
RBM-EG – River Basin Management Expert Group
RO-ALERT – Sistem de avertizare a populației în situații de urgență
RO-FLOODS – Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării
etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații
RTC - Real Time Control
SEA – Strategic Environmental Assessment -Evaluare Strategică de Mediu
SHE – Stakeholder Engagement – Strategia de implicare a părților interesate
SuDS – Sisteme Sustenabile de Drenaj
TAG – Grupul Tehnic Consultativ
TETRA – TErrestrial Trunked RAdio
UoM – Unit of Management
VPN – Virtual Private Network
WWF – World Wildlife Fund
Pagina 11 | I N U N D A T I I . R O
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023 13
1. Prezentarea generală a
spațiului hidrografic administrat
de A.B.A. Buzău-Ialomița
Caracteristici fizice ale spatiului hidrografic Buzău-Ialomița
Spaţiul hidrografic administrat de Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, cuprinde 5 bazine hidrografice situate
în partea de sud-est a României (Buzău, Călmăţui, Ialomiţa, Mostiştea și Berza) şi o parte din fluviul Dunărea. Râul
Buzău este tributar Siretului, iar Călmăţuiul, Ialomiţa, Mostiştea și Berza sunt afluenţi direcţi ai Dunării. Suprafaţa totală
a spaţiului hidrografic este de 26.470,64 km2 reprezentând o pondere de 11,11% din suprafaţa ţării.
Spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa se învecinează în partea de nord-vest cu bazinul hidrografic
Olt, în nord-est cu bazinul hidrografic Siret, în vest şi sud-vest cu bazinul hidrografic Argeş, în sud cu fluviul Dunărea
(care formează graniţa între România şi Bulgaria pe 75 km), iar în est cu spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral (figura1).
Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița
Spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa se caracterizează prin trei mari trepte de relief: munţi,
dealuri subcarpatice şi câmpie.
- Zona montană carpatică situată în nord-vestul spaţiului hidrografic Buzău-Ialomiţa include Masivele Leaota şi
Bucegi ce fac parte din Carpaţii Meridionali, Munţii Baiului, Ciucaşului, Siriului, Podu Calului, Penteleu şi cei ai
Vrancei, ce fac parte din Carpaţii de Curbură. Culmile acestor munţi au înălţimi cuprinse între 1.600 m şi 2.500
m.
- Zona subcarpatică urmează ca şi poziţionare linia de desfăşurare a zonei montane şi este reprezentată la
rândul ei de 5 unităţi: Subcarpaţii Ialomiţei, Subcarpaţii Prahovei, Subcarpaţii Teleajenului, Subcarpaţii
Cricovului Sărat, Subcarpaţii Buzăului. Aceste unități de relief se află la altitudini cuprinse între 800-1.000 m
şi coboară brusc, uneori lent, până 200-300 m.
Pagina 12 | I N U N D A T I I . R O
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.3 bis/00.X.2023
- Zona de câmpie ocupă aproape 40% din teritoriu şi este formată din Câmpia Târgoviştei, Câmpia Ploieştilor,
Câmpia Gherghiţei, Câmpia Buzăului şi Râmnicului, variind de la altitudini de 100-150 m până la 10 m.
În Anexa 1 se prezintă harta hipsometrică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa.
Din punct de vedere geologic, spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa se compune dintr-o multitudine de formaţiuni
aparţinând Paleozoicului, Mezozoicului sau Neozoicului.
- În zona montană sunt prezente şisturi cristaline şi granite, care suportă uneori roci sedimentare permo-
mezozoice. Flişul intern ce capătă lăţimea maximă la Curbura Carpaţilor este constituit dintr-un complex
inferior de marne, marne calcaroase, microconglomerate, peste care urmează un complex de şisturi argilo-
marnoase cenuşii negricioase, cu intercalaţii de gresii şi calcare, la care se adaugă şisturi negre şi apoi
complexul conglomeratic. Subunităţile depresiunilor intramontane s-au format ca unitate geomorfologică în
Sarmaţian.
- În zona deluroasă subcarpatică aflată în spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa se regăsesc depozite din miocen şi
sarmato-pliocene. Aici se găsesc roci siliciose, carbonatice şi roci organogene.
- La câmpie apar în general, roci arenitice şi pelitice (bolovănişuri, pietrişuri, nisipuri, marne, argile şi maluri),
depozite ce datează din perioada începând din Paleozoic şi până în Neozoic.
Spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa are o climă temperat-continentală, cu diferenţieri între partea
nord-vestică (temperaturi mici, precipitaţii multe) şi partea sud-estică (temperaturi mari, precipitaţii puţine).
Temperaturile variază astfel: temperatura medie anuală este de -3oC la munte şi ajunge la +12oC la câmpie;
temperatura maximă absolută de 44,5oC iar cea minimă este de -29,6oC.
În ceea ce priveşte precipitaţiile, acestea sunt mai abundente în partea superioară (zona montană), comparativ cu
partea de mijloc şi inferioară a bazinelor hidrografice ale Ialomiţei şi Buzăului. Bazinele Mostiştea, Călmăţui se
încadrează într-un climat arid. Precipitaţiile medii anuale variază de la 400 mm/an la 1.200 mm/an.
Resursele de apă de suprafaţă ale spaţiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa, cuprind resursele de apă
ale celor 5 bazine hidrografice: Ialomiţa, Buzău, Mostiştea, Călmăţui și Berza plus resursele de apă ale fluviului Dunărea.
Lungimea totală a reƫelei hidrografice a spaţiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa este de 6,062 km.
Râul Ialomiţa (cod cadastral XI.1.) îşi culege izvoarle glaciare situate pe versantul sudic al Masivului Bucegi, în jurul
altitudinii de 2.390 m, de sub Piatra Obârşiei. Acesta are o lungime de 417 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de
10.350 km2. Râul Ialomiţa primeşte 142 afluenţi, dintre care amintim: Ialomicioara Mica (S = 95 km 2; L = 24 km),
Bizdidelul (S = 92 km2; L = 26 km), Cricovul Dulce (S = 611 km 2; L = 71,7 km), Crivăţul (S = 85 km2; L = 32 km), Prahova
(S = 3.735 km2; L = 169 km), Sărata (S = 1388 km2; L = 75 km) ş.a.
Râul Buzău (cod cadastral XII.2.82.) este unul dintre afluenţii importanţi ai Siretului şi se formează în zona de curbură
a Carpaţilor. Acesta are o lungime de 308 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 5.264 km2. Râul Buzău primeşte
102 afluenţi codificaţi, dintre care amintim: Strâmbul (S = 25 km 2; L = 9 km), Buzoelul (S = 54 km2; L = 15 km), Coşoaca
Mare (S = 57 km2; L = 15 km), Bâsca (S = 776 km2; L = 71,4 km), Bâsca Chiojdului (S = 348 km2; L =39 km), Sărăţel (S =
188 km2; L= 28 km) ş.a.
Râul Mostiştea (cod cadastral XIV.1.35.) izvorăşte din apropierea comunei Moara Săraca, de lângă lacul Căldăruşani.
Acesta are o lungime de 98 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 1.758 km2. Râul Mostiştea primeşte 13 afluenţi
codificaţi, dintre care amintim: V. Livezilor (S = 27 km2; L = 6 km), Belciugatele
← Înapoi la începutul extrasului
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
bf77d1abb4efa729f2204c97f840228a687b8bf892342686da2078241b2301b2