Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO4_Arges_Vedea_2023.pdf

edea există numeroase căi rutiere (drumuri naționale, județene şi comunale).Lungimea totală a căilor rutiere este de circa 5.000 km, din care circa 2% autostrada A1, 67% drumuri județene şi 31% drumuri naționale. Așadar, ținând cont de cele menționate mai sus, zona deține un potențial turistic ridicat. Se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate şi anume: Lacul Zarna, Cascada Capra, Lacul Capra, Barajul Vidraru, Lacul Bâlea, Cascada Bâlea, Avenul din Grind, Lacul Comana. Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul A.B.A Argeș - Vedea sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu Complexul Muzeal Curtea Domnească din Târgoviște (județul Dâmbovița), Casa Memorială Ion Luca Caragiale (județul Dâmbovița), Cetatea Poienari (județul Argeș), Cula Racovița (județul Argeș), Ansamblul rupestru Corbii de Piatră (județul Argeș), Mânăstirea Cotmeana (județul Argeș), Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Golești (județul Argeș), Ruinele Curții lui Mareș Băjescu (județul Argeș) şi multe altele. Pagina 19 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 2. Riscul la inundații în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeș - Vedea 2.1. Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeș - Vedea există un număr de 530 acumulări permanente şi 11 acumulări nepermanente. Dintre acestea, 48 acumulări sunt în administrarea Administrației Naționale „Apele Române”, 10 acumulări sunt deținute în concesiune de către Hidroelectrica S.A.- Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, iar restul acumulărilor sunt administrate sau deținute de A.N.I.F., Societăți Piscicole, primării, agenți economici, persoane fizice. Se face precizarea că pe teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Argeș Vedea se află în exploatare un număr de 31 baraje de categorie A şi B, respectiv un număr de 510 baraje de categorie C şi D. Schemele de gospodărire a apelor existente la nivelul A.B.A. Argeș – Vedea sunt prezentate pe cele două mari sub-bazine Argeș și Vedea, în Figura 2, respectiv Figura 3. În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeș-Vedea. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Argeș-Vedea se regăsesc în Anexele 4 - 8. Pagina 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 23 Figura 2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Argeṣ Pagina 21 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 Figura 3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Vedea Pagina 22  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 25 2.2.Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente Sistemul de avertizare – alarmare Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministrului Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea documentului „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”. Principiile managementului situațiilor de urgență sunt următoarele: - previziunea şi prevenirea; - prioritatea protecției şi salvării vieții omenești; - respectarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului; - asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice; - cooperarea la nivel național, regional şi internațional cu organisme şi organizații similare; - transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; - continuitatea şi gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea şi intensitatea acestora; - operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri şi acțiuni pentru: - avertizarea populației, instituțiilor şi agenților economici din zonele de pericol; - declararea stării de alertă în cazul iminentei amenințări sau producerii situației de urgență; - punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecție specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată; - intervenția operativă cu forțe şi mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; - acordarea de ajutoare de urgență; - instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată; - solicitarea sau acordarea de asistență internațională; - acordarea de despăgubiri persoanelor fizice şi juridice; - alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu prevederile art.8 din “Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră”, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice Pagina 23 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio-economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizarea, întreținerea și exploatarea acestora. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administrației Naționale „Apele Române”, cât și cel actual al Hidroelectrica S.A., cu cel al I.S.U.J. este necesară modernizarea acestuia şi completarea lui în zonele în care nu satisface pe deplin cerințele. Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea , înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare. În acest sens, conform prevederilor Ordinului Comun M.A.P./M.A.I. nr. 459/78/2019 se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului spațiu hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare". De asemenea, se mai întocmesc planuri de către: Sucursalele Hidrocentrale din cadrul Hidroelectrica S.A., Sistemele de desecare din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, alte sisteme organizate pe construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum și de către deținătorii de acumulări din categoriile de importanță C și D. Planurile de apărare conțin toate informațiile necesare managementului riscului la inundații: autorități responsabile, forțe și mijloace de intervenție, informații cu privire la sursele de risc la inundații (cursuri de apă cadastrate, torenți, infrastructură de gospodărire a apelor) precum și obiectivele aflate în zona de risc la inundații și accidente la construcții hidrotehnice, punctele critice identificate pe cursurile de apă amenajate/neamenajate în vederea monitorizării permanente, sistemele de avertizare-alarmare, măsurile preventive și operative ce se întreprind atât la nivel local cât și județean. Totodată planurile conțin Schema fluxului informațional -operativ-decizional, planuri de situație cu delimitarea zonelor inundabile (cu probabilitatea de depășire conform prevederilor HG nr.846/2010) sau a zonelor inundate la viiturile istorice semnificative din revărsări ale cursurilor de apă și localizarea aproximativă a zonei inundabile din scurgeri de pe versanți. În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Argeș-Vedea are 1 plan bazinal de apărare împotriva inundațiilor, 5 planuri județene, 12 planuri de sistem hidrotehnic și 377 planuri locale (102 județul Argeș, 54 județul Dâmbovița, 24 județul Olt, 54 județul Giurgiu, 97 județul Teleorman, 40 județul Ilfov, 6 municipiul București). Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finanțat diverse proiecte naționale și internaționale a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundații, descrise în continuare: Pagina 24  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 27 - WATMAN – Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor – Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române" - proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările Uniunii Europene, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România. - în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: stații pentru măsurarea precipitațiilor solide şi lichide, stații hidrometrice pe afluenți, stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație şi industrie), stații automate pentru măsurarea debitelor pe derivații, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai vulnerabile, asigurarea echipamentelor necesare pentru a interveni în caz de inundații și poluări accidentale, software și hardware pentru controlul și coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice. - pe teritoriul A.B.A. Argeș-Vedea s-au înființat 2 centre de intervenție rapidă (la S.G.A. Argeș și S.G.A. Giurgiu) și 6 formații de intervenție rapidă (câte 1 formație la S.G.A. Argeș, S.G.A. Giurgiu, S.G.A. Teleorman, S.G.A. Ilfov București, S.H.I. Olt, S.H.I. Văcărești). - la nivelul Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea investițiile realizate s-au concretizat în următoarele: - Stații automatizate cu senzori pentru mărirea gradului de siguranță la baraje (21): - Jud. Argeș: barajele Vâlcele, Budeasa, Bascov, Pitești, Golești, Râușor, Pecineagu, Mărăcineni - Jud. Dâmbovița: barajele Bunget I, Bunget II, Brătești, Adunați, Ilfoveni, Zăvoiul Orbului, Văcărești - Jud. Olt: barajul Rusciori - Jud. Ilfov: barajele Buftea și Căldărușani - Jud. Giurgiu: barajele Mihăilești, Grădinari și Făcău - Stații automatizate cu senzori pentru precipitații solide și lichide (14): - Jud. Argeș: Cabana Capra, baraj Vidraru, baraj Pecineagu, SM Curtea de Argeș, SM Morărești, Iezer – amonte Râușor, Pp Costești, SH Arefu – r. Arefu, SH Brădet – r. Vâlsan, SH Vulturești – r. Argeșel, Baraj Baciu – r. Doamnei, Baraj Vâlsan – r. Doamnei, SH Râușor – r. Bratia, SM Câmpulung - Stații automatizate cu senzori pentru posturile hidrometrice pe afluenți (1): - Jud. Ilfov: Crevedia amonte baraj Buftea - Stații automatizate cu senzori pentru debite folosințe (5): - Jud. Argeș: Baraj priza Clucereasa – S.C. Automobile DACIA, Baraj Budeasa – APA CANAL Pitești, Corbeni – S.C. Aquaterm S.A. Curtea de Argeș, Lerești – S.C. EDILUL CGA Câmpulung - Jud. Giurgiu: Baraj Crivina – APA NOVA - Stații automatizate cu senzori pentru debite pe derivații (12): - Jud. Dâmbovița: derivațiile : Dâmbovița – Ilfov (Adunați), Dâmbovița – Argeș (Brezoaiele), Ilfov – Colentina (Bolovani), Argeș – Dâmbovița (CA 2), Potopu – Argeș (Găești), Ilfov – Dâmbovița (Mircea Vodă), Bilciurești – Ghimpați, Cocani – Dârza, Argeș – Ilfovăț (CA 1), Ilfov – Dâmbovița (Răcari) - Jud. Giurgiu: derivațiile Argeș – Ilfovăț, Argeș - Sabar - Sisteme de monitorizare antiefracție baraje (21): - Jud. Argeș: barajele Vâlcele, Budeasa, Bascov, Pitești, Golești, Râușor, Pecineagu, Mărăcineni - Jud. Dâmbovița: barajele Bunget I, Bunget II, Brătești, Adunați, Ilfoveni, Zăvoiul Orbului, Văcărești - Jud. Olt: barajul Rusciori Pagina 25 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 - Jud. Ilfov: barajele Buftea și Căldărușani - Jud. Giurgiu: barajele Mihăilești, Grădinari și Făcău - Stații automatizate cu senzori pentru calitatea apei (3): - Jud. Argeș: Baraj priza Clucereasa – S.C. Automobile DACIA - Jud. Dâmbovița : Nodul Hidrotehnic Brezoaiele – S.C. APA NOVA SA BUCUREȘTI - Jud. Giurgiu: Baraj Crivina – S.C. APA NOVA S.A. BUCUREȘTI - Centre de Intervenție Rapidă (2): - Jud. Argeș: S.G.A. Argeș - Jud. Giurgiu: S.G.A. Giurgiu - Sistemul de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne - sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017. - acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situaț