Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO4_Arges_Vedea_2023.pdf

ii de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc.) - DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - proiectul DAREFFORT analizează stadiului actual al sistemelor naționale de prognoză hidrologică și propuneri de îmbunătățire ale acestor sisteme precum și a colaborării între centrele naționale de prognoză, în vederea atingerii scopurilor comune ale partenerilor în ceea ce privește managementul riscului la inundații - obiectivele atinse prin proiect sunt: îmbunătățirea colaborării între Centrele de Prognoză Hidrologică la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării; crearea unor aplicații software și metodologii modern bazate pe standardele actuale pentru îmbunătățirea și standardizarea modului de realizarea a schimbului de date hidrologice operative la nivel internațional, respective crearea bazelor de date necesare pentru implementarea de către ICPDR a Sistemului Informațional Hidrologic al Bazinului Dunării; realizarea unui studiu pilot pentru proiectarea, testarea și evaluarea unui mod inovativ de utilizarea în comun a modelelor de prognoză operativă; realizarea unei platforme E-learning în domeniul prognozelor hidrologice. - Dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieții şi a bunurilor materiale - cod SMIS 2014+ 127994, proiect implementat de Administrația Națională de Meteorologie - obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieții şi a bunurilor materiale; - prin dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale, obiectiv propus prin proiectul de faţă, întreaga populaţie a României va beneficia de un sistem modernizat de monitorizare şi prevenţie a precipitaţiilor abundente generatoare de viituri locale şi inundaţii. Totodată, autorităţile centrale şi locale cu rol în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă vor putea lua în timp util măsurile care se impun în baza informaţiilor furnizate de sistemul de prognoză şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, inclusiv precipitaţiile abundente generatoare de viituri rapide sau inundaţii la nivel regional/local. - Infrastructură pentru reţeaua europeană de modelare a sistemului Pământ - IS-ENES2, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - obiectivele generale ale proiectului sunt: să dezvolte integrarea şi colaborarea între comunitățile de modelare ale Sistemului Pământ şi cea de modelare climatică la nivel European; să contribuie la dezvoltarea modelelor pentru Sistemul Pământ pentru o mai bună înțelegere a variabilităților şi schimbărilor climatice; să suporte realizarea de simulări Pagina 26  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 29 climatice pentru o mai bună cunoaştere a posibilităţilor de variabilitate şi schimbări climatice; să faciliteze utilizarea şi aplicarea simulărilor şi scenariilor realizate pe baza modelelor climatice pentru o mai bună predicţie şi înţelegere a impactului potenţial al schimbărilor climatice asupra societăţii; - prin proiect s-a analizat impactul factorilor climatici asupra regimului hidrologic din bazinul Dunării inferioare cu un accent pe extreme şi evenimente hidro-meteorologice. Sistemul informațional hidrometeorologic Conform prevederilor art. 60 din Regulamentul aprobat prin Ordinul Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, informărilor, atenționărilor și avertizărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență generate de riscurile specifice, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare. Schema sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul, conține informații cu privire la autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații: - Administrația Națională de Meteorologie, inclusiv Centrele de Meteorologie Regională, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice; - Instituțiile/autoritățile publice centrale de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; - Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R./A.B.A./S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; - Comitetele Județene pentru Situații de Urgență; - Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene; - Comitetele Locale pentru Situații de Urgență precum și alte obiective situate în zonele de risc. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în Figura 4 și Figura 5 - schemele fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național și regional. Pagina 27 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 Figura 4. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național Figura 5. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel regional Structura și funcțiile sistemului informațional La nivelul A.N.A.R., sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizatorice: - Nivelul 4 – nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene); Pagina 28  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 31 - Nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial/județean şi sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (Sisteme de Gospodărire a Apelor şi stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă; - Nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă; - Nivelul 1 – nivelul național cuprinde Centrul Naţional de Prognoză din cadrul Institutului Național de Gospodărire a Apelor și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. În Figura 6 este redată schema fluxului informațional – operativ – decizional. Figura 6. Schema fluxului informațional-operativ-decizional Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât şi informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.). Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul (1), nivelul de coordonare şi control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile (2) şi (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfășurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc. Ca regulă generală, la nivelurile (2) și (3), centrul pentru concentrarea informațiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și situații de urgență unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei Administrații Bazinale de Apă. Pagina 29 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie (2) - Administrațiile Bazinale de Apă și (1) - Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A. există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. La nivel general, sistemul informațional al Administrației Naționale “Apele Române” asigură următoarele funcții: - Colectarea datelor şi informațiilor; - Transmiterea datelor şi informațiilor; - Procesarea datelor şi informațiilor; - Stocarea datelor şi informațiilor; - Diseminarea datelor şi informațiilor; - De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenție. Colectarea datelor se face printr-o rețea de monitorizare de la: - stații hidrometrice şi posturi pluviometrice; - acumulări permanente şi nepermanente; - posturi pluviometrice din rețeaua proprie Administrației Națională „Apele Române” - prize de apă, aducțiuni, etc; la care se adaugă: - date furnizate din rețeaua A.N.M.: - de la stații meteorologice şi posturi pluviometrice; - prognoze şi avertizări meteorologice; - hărți sinoptice şi radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; - date obținute din activitatea de prognoză hidrologică: - prognoze hidrologice realizate la Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; - detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafața spațiului hidrografic Argeș - Vedea, provin de la: - 2 radare meteorologice: Craiova (Legacy C – band EEC, altitudine 192 m) și București (Legacy C – band EEC, altitudine 90 m, informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații potențiale se primesc de la sistemul național integrat S.I.M.I.N.); - 60 stații hidrometrice ale A.B.A. Argeș - Vedea; - 5 stații hidrologice ale A.B.A. Argeș - Vedea; - 19 stații pluviometrice ale A.B.A. Argeș - Vedea; - 18 stații meteorologice ale C.M.R. Muntenia/A.N.M.; - 5 stații pluviometrice ale C.M.R. Muntenia /A.N.M; La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor și se centralizează la nivelul serviciului P.B.H.H. și a dispeceratului A.B.A. Argeș - Vedea și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situația pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: - S.G.A. Argeș realizează monitorizarea prin: - 6 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; - 2 stații hidrologice (Pitești, Câmpulung); - 29 stații hidrometrice din care 25 sunt automatizate; - 24 posturi pluviometrice din care 23 sunt automatizate; - S.G.A. București realizează monitorizarea prin: - 3 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; Pagina 30  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 33 - 1 stație hidrologică (București); - 4 stații hidrometrice din care 3 sunt automatizate; - 10 posturi pluviometrice din care 0 sunt automatizate; - S.G.A. Teleorman realizează monitorizarea prin: - 5 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; - 1 stație hidrologică (Teleorman); - 10 stații hidrometrice din care 7 sunt automatizate; - 1 post pluviometric din care 0 automatizat; - S.G.A. Giurgiu realizează monitorizarea prin: - 2 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; - 1 post pluviometric al C.M.R./A.N.M.; - 1 stație hidrologică (București); - 6 stații hidrometrice din care 6 sunt automatizate; - 1 stație pluviometrică a C.M.R./A.N.M.; - 4 posturi pluviometrice din care 2 sunt automatizate; - S.H.I. Văcărești realizează monitorizarea prin: - 1 stație meteorologică a C.M.R. Muntenia/A.N.M.; - 2 stații hidrologice (Pitești, Câmpulung); - 3 posturi pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.; - 7 stații hidrometrice din care 5 sunt automatizate; - 8 posturi pluviometrice din care 2 sunt automatizate; - S.H.I. Olt realizează monitorizarea prin: - 1 stație meteorologică a C.M.R. Muntenia/A.N.M.; - 1 post pluviometric al C.M.R./A.N.M.; - 1 stație hidrologică (Teleorman); - 4 posturi pluviometrice ale A.B.A. Argeș - Vedea – S.H.I. Olt.; - 5 posturi pluviometrice ale primăriilor.; - 3 stații hidrometrice din care 3 sunt automatizate; - 3 posturi pluviometrice din care 3 sunt automatizate; - pe Dunăre: - 1 stație hidrologică Giurgiu. - 8 stații hidrometrice din care 8 sunt automatizate; De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Argeș - Vedea concentrarea informațiilor făcându-se la nivelul (2) de decizie. Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații bazinale, reprezentată prin: - rețeaua de radiocomunicație; - rețeaua de telefonie fixă şi mobilă, scanner şi fax; - rețeaua de calculatoare existentă şi legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui județ din bazin; - rețeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administrația Națională „Apele Române”. Procesarea datelor și informațiilor este realizată în prima fază la Nivelul (3) de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul (2) de decizie (sediul A.B.A. Argeș - Vedea). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potențiale ce se pot produce în localitățile riverane. Pagina 31 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 Stocarea datelor şi informațiilor –se face la nivelurile de decizie (3) - Stații hidrologice și (2) - A.B.A. Argeș - Vedea, aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și A.B.A. Argeș - Vedea. În prima fază, informațiile principale privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale A.B.A. Argeș - Vedea sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. Struc