Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO4_Arges_Vedea_2023.pdf

e 2.200 m altitudine; - podzoluri (PD) – zone până la 1.200 m altitudine; - podzoluri (PD), districambosoluri (DC) și preluvosoluri (EL) – zone la cca. 1.000 m altitudine; - preluvosoluri (EL) și lusosoluri (LV), eutricambosoluri (EC) - zone la 500 m altitudine. Alte tipuri de soluri ce se regăsesc de-a lungul spațiului hidrografic Argeş–Vedea: - luvisoluri (LUV) - preluvosoluri (EL) și luvosoluri (LV) între Târgoviște şi până la sud de București pe dreapta râului Argeş până la confluența cu râul Dâmboviţa la Budești; - aluviosoluri (AS) de la confluența cu râul Dâmboviţa la Budești până la confluența cu Dunărea; - luvisoluri (LUV) - preluvosoluri (EL), luvosoluri (LV) și inclusiv planosoluri (PL) în zona de izvor a Platformei Cotmeana; - cernisoluri (CER) – cernoziomuri (CZ) și faeoziomuri (FZ) în zona interfluvială a afluenților râurilor Vedea şi Teleorman. Situat în partea de sud a țării, spațiul hidrografic Argeş - Vedea are o climă temperat - continentală, cu unele particularități, astfel: - precipitațiile anuale înregistrează valori cuprinse între 1000 - 1400 mm pe culmile munților; - între 600– 800 mm în zonele subcarpatice, colinare şi piemontane; - scad sub 550 mm în zona de câmpie. În bazinul superior al spațiului Argeş – Vedea - Călmăţui în cursul anului valorile medii lunare ale temperaturii sunt destul de diferite: iarna temperaturile medii lunare multianuale au valori negative, cele mai scăzute înregistrându-se în luna ianuarie (sub -2,5°C); vara aceste temperaturi depășesc 20°C şi scad cu 0,6°C - 0,8°C în funcție de altitudine (la fiecare 100 m diferență de nivel). Cele mai mari valori medii zilnice ale temperaturii aerului se realizează vara (iulie – august) depășind chiar 30°C ca urmare a invaziei de aer tropical, iar cele mai mici valori se înregistrează iarna (-7°C în luna ianuarie), fiind o consecință a invaziei de aer rece arctic sau continental. Valorile medii lunare ating în zona de câmpie 11°C. Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului înregistrează o ușoară creștere de la N la S. Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeş - Vedea, cuprinde 3 bazine hidrografice, toate tributare fluviului Dunărea: Argeş, Vedea şi Călmăţui. Pe teritoriul acestuia, resursa de apă este monitorizată prin intermediul a 58 stații hidrometrice (pe râurile interioare), la care se mai adaugă 7 stații hidrometrice pe fluviul Dunărea Pagina 15 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 (Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași şi Chiciu). Lungimea totală a rețelei hidrografice a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Argeş – Vedea este de 7.039 km (Anexa 2). Râul Călmăţui (L=139 km, F=1.413 km2) numit şi Călmățuiul Teleormanului sau al Burnasului, izvorăște din câmpia piemontană a Boianului la est de Bărcănești, de la altitudinea de 157 m şi se vărsă în lacul Suhaia lângă Viişoara. Principalii afluenți pe care-i primește, în ordinea formării bazinului hidrografic sunt: Dragna (L = 8 km, F = 15 km2), Valea Știucii (L = 7 km, F = 21 km2), Sohodol (L = 19 km, F = 60 km 2), Călmățuiul Sec (L = 48 km, F = 167 km2), Urlui (L = 62 km, F = 289 km2) şi Ducna (L = 17 km, F = 62 km2). Râul Vedea (L=224 km; F=5.430 km2) izvorăște în zona subcarpatică (Platforma Cotmeana), de la altitudinea de 504 m. Principalii afluenți (în ordinea formării bazinului) sunt: Vedița (L=60 km, F=223 km2), Plapcea (L=56 km, F=354 km2), Cotmeana (L=93 km, F=498 km2), Dorofei (L=36 km, F=219 km2), Tecuci (F=61 km, F=201 km2), Bratcov (L=39 km, F=144 km2), Burdea (L=107 km, F=366 km2), Pârâul Câinelui (L=106 km, F=535 km2), râul Teleorman, cel mai important afluent, (L=169 km, F=1.427 km 2) şi Izvoarele (L=42 km, F=231 km2). Râul Argeş (L=350 km, F=12.550 km2) se formează amonte de lacul de acumulare Vidraru, sub creasta Munților Făgăraș, de unde izvorăsc cele două râuri Capra şi Buda care prin unirea lor dau naștere râului Argeş, râuri care în prezent se varsă în lacul Vidraru. Principalii afluenți, în ordinea formării bazinului hidrografic sunt: Vâlsan (L=79 km, F=348 km2), Râul Doamnei, care are şi cel mai mare aport de debit (L=107 km, F=1.836 km 2), Râul Târgului (L=72 km, F=1.096 km2), Neajlovul (L=186 km, F=3.720 km2), Sabar (Răstoaca) (L=174 km, F=1.346 km2) şi Râul Dâmboviţa - cu cea mai mare lungime (L=286 km, F=2.824 km2). În Tabelul 1 sunt prezentați principalii parametrii hidrologici a celor mai importante cursuri de apă din spațiul hidrografic Argeș - Vedea. Tabelul 1. Principalele stații hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeș - Vedea Parametri hidrologici Nr. F H Râul Stația hidrometricăă Q m ma Qmax 1% R crt. (km2) (m) (m3/s) (m3/s) (kg/s) 1 Vedea Buzești 495 303 1,38 540 1,06 2 Cotmeana Ciobani 444 325 1,22 505 2,38 3 Vedea Văleni 1750 260 4,0 935 6,43 4 Vedea Alexandria 3277 195 6,89 1025 11,4 5 Teleorman Teleorman 1341 155 3,22 370 1,53 6 Doamnei Bahna Rusului 355 1508 9,80 396 0,978 7 Argeș Malu Spart 3799 751 39,1 2090 38,6 8 Neajlov Moara din Groapă 379 217 1,23 261 - 9 Neajlov Vadu Lat 1284 183 3,94 512 1,92 10 Glavacioc Crovu 642 127 1,39 140 - 11 Neajlov Călugăreni 3392 130 7,68 580 1,78 12 Potop Gura Foii 190 348 0,882 510 0,173 13 Argeș Budești 9299 389 51,3 2155 48,4 14 Dâmbovița Malu cu Flori 668 1182 8,34 570 4,25 15 Dâmbovița Conțești-Lungulețu 1105 894 11,4 550 2,36 Nota: Qmmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural Qmax 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual În spațiul hidrografic Argeş - Vedea există un număr de 22 de lacuri naturale din care: 17 lacuri glaciare, 1 lac de sufozie şi tasare format din ghips, 2 lacuri limane fluviatile (Snagov şi Căldăruşani); şi lacuri naturale precum, ”balta” Comana şi lacul Potcoava. Pagina 16  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 19 Resursa de apă de suprafață a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Argeş - Vedea, din râurile interioare, este de 2.365 mil. m3 /an, iar resursa de apă subterană este de 1.228 mil. m3. Conform Planului de management actualizat (2021) al spațiului hidrografic Argeș - Vedea, al III-lea ciclu de planificare 2022 – 2027, au fost identificate 178 corpuri de apă de suprafață și 11 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/ potențialului ecologic și stării chimice iar caracterizarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În Tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic aferente celor 178 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Argeș - Vedea a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună și 9 sunt în stare chimică bună iar 2 sunt în stare chimică slabă Reprezentarea pe hartă a stării ecologice/potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Argeș-Vedea se regăsește în Capitolul 6 - Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site- ul Administației Naționale “Apele Române”, rowater.ro. Tabelul 2 Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Argeș - Vedea Starea ecologică//potențial ecologic Starea chimică Numărul Foarte Nu ating starea corpurilor Bună Moderată Slabă Proastă Bună bună chimică bună de apă 178 0 75 97 3 3 172 6 Ca element natural care, împreună cu vegetația, suferă primul impact al precipitațiilor asupra scoarței terestre solurile prezintă importanţă prin tipuri, grosime, grad de afânare şi arabilitate. La nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Argeş - Vedea se disting următoarele unități zonale bioclimatice: - etajul alpin şi subalpin; - etajul montan de molidișuri; - etajul montan de amestecuri de fag cu rășinoase; - etajul montan – premontan de făgete; - etajul deluros alcătuit din gorunete, făgete şi gorneto-făgete; - etajul deluros de cvercete, șleauri de deal şi făgete de limita inferioară; - etajul deluros de cvercete cu stejar; - câmpia şi câmpia forestieră; - stepă şi silvostepă. Fauna este bogată şi diversă, ca o consecință a varietății ecosistemelor acvatice şi terestre. Gradul mare de împădurire, în special în zona montană şi subcarpatică, asigură condiții bune de viață pentru multe specii de animale de interes cinegetic şi științific. Conform Registrului zonelor protejate1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeș - Vedea situația zonelor protejate este următoarea: - Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 383 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat: - 11 captări de apă din sursele de suprafață pentru potabilizare (din care 11 pentru alimentarea cu apă a populației și niciuna pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare); 1 Registrul zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională „Apele Române” reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți, zone pentru îmbăiere. Pagina 17 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 - 372 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 334 pentru alimentarea cu apă a populației și 38 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafață a fost de 221,21 mil.m3, iar cel din sursele subterane a fost de 45,64 mil.m3. - Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: Zonele în care se practică pescuitul comercial au fost identificate pe baza informațiilor privind capturile semnificative pentru speciile de pești importante din punct de vedere economic care se regăsesc în zona ciprinicolă, raportate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în anul 2019. În A.B.A. Argeș - Vedea nu au fost raportate zone în care s-a practicat pescuitul comercial, iar pentru porțiunea de Dunăre aferentă spațiului hidrografic Argeș-Vedea, informațiile privind speciile de pești pentru care se practică pescuitul comercial și capturile înregistrate au fost abordate integrat în Registrul Zonelor Protejate din Spațiul Hidrografic Dobrogea. - Zone destinate pentru protecția habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate identificate având legătură cu apa au fost grupate în 24 zone pentru protecția habitatelor şi speciilor dependente de apă. Suprafața acestora este aproximativ 2476,89 km2. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 11 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 8 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 11 situri de importanță comunitară. Totodată au fost aprobate 2 noi situri de importanță comunitară; - Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziționări României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecției mediului în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți; - Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. Caracteristici sociale și economice ale spațiului administrat de A.B.A. Argeș-Vedea Din punct de vedere administrativ, acest spațiu hidrografic ocupă aproape integral județele Argeş, Giurgiu, Teleorman, Ilfov (inclusiv municipiul București) şi părți mai mici din județele Dâmboviţa, Olt şi Călărași. Spațiul hidrografic Argeș - Vedea include teritoriile județelor: Argeș (98%), Dâmbovița (23%), Olt (33%), Teleorman (90%), Giurgiu (100%), Călărași (9%), Ilfov (100 %) precum și teritoriul Municipiului București. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spațiul hidrografic Argeș - Vedea include teritorii administrative din trei regiuni: 54,5 % din regiunea Sud - Muntenia, 4,8 % din regiunea Sud – Vest - Oltenia şi 71,1 % din regiunea București. Populația totală din spațiul hidrografic Argeş - Vedea conform Recensământului populației şi al locuințelor din anul 2011 era de 3.853.197 locuitori, din care 2.592.627 locuitori în mediul urban şi 1.260.570 locuitori în mediul rural. Dintre aglomerările urbane importante enumerăm: București, Pitești, Giurgiu, Alexandria, Curtea de Argeș, Turnu Măgurele. Se face observația că pe mediul urban Municipiul București are o contribuție majoră la numărul de locuitori cu o populație de 1.883.425. Modul de utilizare al terenului este influențat atât de condițiile fizico–geografice cât şi de factorii antropici. În cadrul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Argeș - Vedea (Anexa 3) predomină terenurile arabile, care reprezintă 55,36% din total. Pe locurile următoare se situează zonele împădurite, care acoperă 18,12% şi culturile perene cu 16,32%. Gradul de împădurire variază de la 26,9% în bazinul Argeş, la 9,4% în bazinul Vedea. Celelalte categorii ocupă suprafețe mult mai mici, așezările umane ocupă o pondere de 7,21%, iar pe ultimul loc se regăsesc apele şi zonele umede cu numai 0,95%. Suprafața totală agricolă reprezintă cca. 73.71% (15.832,66 km2) din cea a spațiului hidrografic Argeş - Vedea. În spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeş - Vedea activitățile economice sunt deosebit de diversificate, constând în: construcții de mașini, extracții petroliere, petrochimie, producerea energiei electrice, producerea de îngrășăminte chimice, activități agricole, zootehnie, piscicultură, silvicultură, etc. Pagina 18  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 21 Pe teritoriul acoperit de spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeş - V