Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO4_Arges_Vedea_2023.pdf

2.3.1. Inundații istorice 2.3.2. Evenimente semnificative 2.4. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații 2.5. Hărțile de hazard la inundații 2.5.1. Introducere 2.5.2. Modelarea hazardului 2.5.2.1. Date topografice și batimetrice 2.5.2.2. Date hidrologice 2.5.2.3. Modelarea hidraulică 2.5.2.4. Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice 2.6. Hărți de risc la inundații 2.6.1. Introducere 2.6.2. Evaluarea riscului la inundații 2.6.2.1. Date de intrare 2.6.2.2. Modelarea riscului la inundații 2.6.2.3. Integrarea Schimbărilor Climatice în Hărțile de Risc la Inundații 2.7 Clasificarea și identificarea posibilelor A.P.S.F.R.-uri tranzitorii 2.8 Indicatori statistici 3. Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării 3.1 Sinteza măsurilor din Ciclul I 3.2 Stadiul de implementare a măsurilor propuse în Ciclul I 3.3 Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor din Ciclul I conform Art.7(2) 4. Ciclul II - Obiectivele de management al Riscului la Inundații 4.1 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații 4.2 Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații 5. Ciclul II – Programul de Măsuri 5.1 Cadrul metodologic general 5.1.1 Prezentare generală 5.1.2 Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție 5.1.3 Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură 5.1.4 Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri 5.2 Măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel național (categoria A) 5.3 Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Argeș – Vedea (categoria B) 5.4 Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență categoria C 5.5 Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere al riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Argeș - Vedea 5.6 Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene 5.6.1 Coordonarea cu Directiva Cadru Apă 5.6.2 Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice 5.6.3 Coordonarea şi conformarea cu alte directive 5.6.4 Coordonare internațională 6. Planul de Acțiune pentru Implementare Pagina 8  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 11 6.1 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsuri naționale) 6.2. Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție) 6.3 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență) 7. Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații 8. Implicarea părților interesate și consultările publice 8.1 Strategia de implicare a părților interesate (SHE) 8.1.1 Informare și comunicare 8.1.2 Consultarea și implicarea părților interesate 8.1.3 Implicarea părților interesate la nivel regional 8.1.4 Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații 8.2 Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile rome 8.3 Procedura de Evaluare Strategică de Mediu 9. Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații ANEXE Pagina 9 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 ABREVIERI A.A.P.- Asociația Administratorilor de Păduri A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă ACB – Analiză Cost – Beneficiu A.C.N. – Administrația Canalelor Navigabile A.F.D.J. – Administrația Fluvială a Dunării de Jos AMC – Analiză Multi-criterială A.N.A.N.P. – Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate A.N.A.R. – Administrația Națională „Apele Române” A.N.C.P.I. – Agenția Națională de Cadastru ți Publicitate Imobiliară A.N.I.F. – Agenția Naționala de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. – Administrația Națională de Meteorologie A.N.P.M. – Agenția Națională pentru Protecția Mediului BEI - Banca Europeană de Investiții B.H. – Bazin Hidrografic BM - Banca Mondială CBRN – Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare C.E. – Comisia Europeană C.E.E. – Comunitatea Economică Europeană CESTRIN – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CFR – Compania Națională de Căi Ferate C.I.R. – Centre de Intervenție Rapidă C.J.S.U. – Comitetul Județean / Municipiului București pentru Situații de Urgență C.L.S.U. – Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. – Centrul Meteorologic Regional C.N. -Compania Națională C.N.A.I.R. – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere D.C.A. – Directiva Cadru Apă D.I. – Directiva Inundații Directiva EIM -Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului EMP – Platforma de Management a Urgențelor E.P.R.I. – Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională F.I.R. – Formație de intervenție Rapidă F.S.E. – Fondul Social European GLERN – Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național G.N.M.- Garda Națională de Mediu GTL – Grupuri Tehnice de Lucru H.G. – Hotărâre de Guvern HH – Hărți de Hazard la inundații HR – Hărți de Risc la inundații I.C.P.D.R.- Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea IDF – Intensitate – Durată - Frecvență I.G.S.U. – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.C.D.S. “Marin Drăcea” – Institutul Național de Cercetare în Silvicultură “Marin Drăcea” I.N.H.G.A. – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor I.S.C. – Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență I.S.U.J. – Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean M.A.D.R. – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I.- Ministerul Afacerilor Interne Pagina 10  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 13 M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naționale M.C.I.D. – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării M.D.L.P.A. – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației M.E.A.T.– Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului M.Edu. – Ministerul Educației M.E. – Ministerul Energiei M.F. – Ministerul Finanțelor M.I.P.E. – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene M.M.A.P. – Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor M.T.I. – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii MNRA – Măsuri Naturale de Retenție a Apei MRD – Managementul Riscului la Dezastre MRI – Managementul Riscului la Inundații O.C.P.I. – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ONG – Organizație Neguvernamentală OSC – Organizațiile Societății Civile P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie P.E.B. – Potențial Ecologic Bun PIM – Proiect Integrat Major PM – Program de Măsuri P.N.A.S.C. – Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice P.N.P.H. – Platforma Națională de Prognoză Hidrologică P.N.R.R. – Planul Național de Redresare și Reziliență POCA – Programul Operațional Capacitate Administrativă PODD – Programul Operațional Dezvoltare Durabilă POIM - Programul Operațional Infrastructură Mare REBAR – Registrul Național al Barajelor din România REDIG – Registrul Național al Digurilor din România SBN – Soluții Bazate pe Natură S.A. – Societate pe Acțiuni S.C.I. – Situri de importanță comunitară S.E.B. – Stare Ecologică Bună S.E.I.C.A. – Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă S.G.A. – Sistem de Gospodărire a Apelor S.H. – Spațiu Hidrografic SIMIN – Sistemul Meteorologic Integrat Național SIV - Soluții privind Infrastructura Verde SNASC – Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice SNMRI – Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații S.P.A. – Arii de protecție specială avifaunistică SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre STS – Serviciul de Telecomunicații Speciale TVA – Taxa pe Valoarea Adăugată U.A.T. – Unitate Administrativ Teritorială U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice UoM – Unitate de Management AED – Annual Expected Damage AFU – Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații A.P.S.F.R. – Areas with Potential Significant Flood Risk – Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații AST - Appraisal Summary Tool -– Instrument centralizator al evaluării BRIGAID – Bridging the gap for innovations in disaster resilience CAMA Flood – Catchment-based Macro-scale Floodplain Pagina 11 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 CAP – Common Alerting Protocol CFPA – Confederation of Fire Protection Associations DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation DSS - Decision Support System DTM – Digital Terrain Models DQS – Data Quality Score EFAS - European Flood Awareness System EMP – Emergency management program -Platforma de Management a Urgențelor FFG – Flash Flood Guidance – Ghidul pentru Inundații Rapide FFGS – Flash Flood Guidance System FP-EG – Flood Protection Expert Group GSM - Global System for Mobile Communications I.E.D. - Industrial Emissions Directive IMGIS–EG – Information Management and Geographical Information System Expert Group IPPC – Integrated Pollution Prevention and Control LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging RBM-EG – River Basin Management Expert Group RO-ALERT – Sistem de avertizare a populației în situații de urgență RO-FLOODS – Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații RTC – Real Time Control SEA – Strategic Environmental Assessment -Evaluare Strategică de Mediu SHE – Stakeholder Engagement – Strategia de implicare a părților interesate SuDS – Sisteme Sustenabile de Drenaj TAG – Grupul Tehnic Consultativ TETRA – TErrestrial Trunked RAdio UoM – Unit of Management VPN – Virtual Private Network WWF – World Wildlife Fund Pagina 12  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 15 1. Prezentarea generală a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Argeș - Vedea Caracteristici fizice ale spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Argeș - Vedea Suprafața totală a spațiului hidrografic administrat de Argeș-Vedea este de 21543,20 km2 reprezentând o pondere de 9,04 % din suprafața țării. Rețeaua hidrografică cuprinde un număr de 274 cursuri de apă cadastrate, cu o lungime totală de 7039 km şi o densitate medie de 0,33. km/km 2. Pe teritoriul României, spațiul hidrografic Argeș-Vedea cuprinde sub bazinele: Argeș cu 178 afluenți codificați, Vedea cu 81 afluenți codificați, Călmățui cu 10 afluenți codificați. Lungimea fluviului Dunărea aferentă spațiului hidrografic Argeș-Vedea este de 172 km. În bazinul Dunării mai există alte 5 cursuri de apă. Bazinul hidrografic al râului Argeş este cuprins între următoarele coordonate geografice: 43 o54’50" - 45o36’30" latitudine nordică şi 24o30’50"- 26o44’25" longitudine estică. Se învecinează la nord cu bazinul hidrografic Olt, la vest cu bazinele hidrografice Olt şi Vedea, la sud cu bazinul Dunării şi la est cu bazinul hidrografic al Ialomiței, având o suprafață de 12.550 km2. Bazinul hidrografic al râului Vedea, component al bazinului Dunărean şi situat în partea de sud a țării, are o suprafață de 5.430 km2 şi este cuprins pe direcția nord-sud între paralele de 45o03’20’’ şi 43o42’13’’ latitudine nordică, iar pe direcția vest-est între meridianele de 24o27’26’’ şi 25o36’56’’ longitudine estică, fiind limitat de bazinele hidrografice ale Oltului, Călmăţuiului şi Argeşului. Bazinul hidrografic al râului Călmăţui este limitat de bazinele hidrografice ale Oltului (la vest), Vedea (la est) şi fluviul Dunărea la sud. Are o suprafață mai mică, de numai 1.413 km2. Restul suprafeței spațiului hidrografic este reprezentat de o parte a bazinului fluviului Dunărea (între confluența cu Oltul şi cea cu Argeşul – 2.086 km2). Pagina 13 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Argeș - Vedea Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeș - Vedea se caracterizează printr-o mare varietate a formelor de relief (reprezentat în Anexa 1), începând cu înălțimile muntoase ale Făgărașului (altitudine maximă 2.544 m – zona de obârșie fiind la 2.140 m) şi terminând cu cea mai joasă treaptă de relief de pe teritoriul țării - Lunca Dunării (altitudine minimă 12 m). Regiunea montană este situată în nord şi include cele mai înalte culmi ale Carpaților Meridionali cu Masivul Făgărașului şi partea vestică a Masivului Bucegi (Leaota) despărțit de culoarul tectonic Rucăr – Bran. Munții ocupă 8% din totalul suprafeței. Urmează zona subcarpatică şi colinară a Piemonturilor Cotmenei şi Cândeştiului (care acoperă 28% din total – 6% Subcarpați şi 22% piemont), formată dintr-o asociație de muscele şi dealuri orientate în sens latitudinal, care includ între ele depresiuni intracolinare, cu altitudini ce variază între 1.200 m în nord şi 600 m în sud. Spre sud se dezvoltă pe o întindere mult mai mare podișuri piemontane bine reprezentate care reprezintă Piemontul Getic. Sudul spațiului hidrografic este format din câmpie, care reprezintă cea mai joasă şi mai uniformă formă de relief. Sectorul cursului inferior este format dintr-o asociație de interfluvii, văi şi terase în cadrul căreia se diferențiază suprafețe distincte - câmpuri, terase, lunci - respectiv Câmpia Înaltă a Dâmboviței şi Ialomiței, Câmpia Găvanu – Burdea, Câmpia Burnazului precum şi lunca Dunării. Suprafața ocupată de câmpie reprezintă 64% din totalul spațiului hidrografic. Gradul de fragmentare al reliefului este de 350 – 450 m, iar energia maximă variază între 200 – 300 m. Din punct de vedere geologic spațiul hidrografic administrat de Argeş - Vedea se compune din: - zona montană reprezentată de culmea sudică a Munților Făgăraș de natură cristalină care formează marginea nordică a bazinului Argeş–Dâmboviţa alcătuită geologic din micașisturi, amfibolite şi gresie Pagina 14  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.1 bis/00.X.2023 17 şi culmea Frunți–Ghițu-Zănoaga alcătuită predominant din gnaisul de Cozia. La est de Dâmboviţa se înalță masivul cristalin al Leaotei constituit din șisturi filitoase, sericitoase şi cuarțite cristaline care coboară treptat spre Dâmboviţa peste el așezându-se transgresiv calcarele jurasice din Masivul Piatra Craiului şi din culoarul Rucăr-Bran. - zona dealurilor subcarpatice formată dintr-o asociație de muscele mai înalte şi dealuri din depozite terțiare paleogene slab cutate peste care s-au depus conglomeratele şi gresiile eocene şi apoi nisipuri, gresii şi pietrișuri mio-pliocene. - zona de piemont se întinde dinspre vest de la cumpăna dintre râul Argeș și râul Topolog, din cristalin acoperit cu formațiuni mai noi constituite din conglomerate fine, gresii cenușii, marne, peste care se află nisipuri şi pietrișuri pliocene acoperite de depozite cuaternare. - zona de câmpie cuprinde întregul bazin hidrografic Călmățui şi părțile mijlocii şi inferioare ale bazinelor hidrografice Argeş şi Vedea-Teleorman şi exceptând Câmpia Înaltă a Piteștiului şi a Târgoviștei se poate împărți în: Câmpia centrală şi în câmpia joasă din sud respectiv Câmpia Burnazului şi a Călmăţuiului fiind alcătuită din depozite exclusiv cuaternare (loess şi lehm loessoid) cu grosimi mari. Solurile predominante în spațiul hidrografic Argeş–Vedea se diferențiază în funcție de altitudine şi anume: - prepodzoluri (EP) - zone pest