Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO3_Olt_2023.pdf

Brașov, Voineasa, Păltiniș), stațiunile balneoclimaterice (Harghita Băi, Băile Tușnad, Balvanyos, Covasna, Vâlcele, Băile Olănești, Călimănești, Băile Govora), peșteri (Verești, Grota Puturoasă, Peștera Polovragi, Peștera Bistriței), sectoare de chei (Cheile Vârghișului, Cheile Bistriței, Cheile Oltețului), Lacul Sf. Ana, mlaștini cu ape minerale – Luci și Mohoci etc. Obiectivele culturale aflate pe teritoriul A.B.A. Olt sunt numeroase și sunt constituite din vestigii aparținând tuturor epocilor istorice (zonele: Miercurea Ciuc, Covasna, Târgu Secuiesc, Brețcu, Brașov, Râșnov, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Vlădești, Slatina, Caracal, Reșca, Celei), cetăți (Cetatea Miko, fortificațiile vechi din secolul XV – XVI din Brașov, cetățile țărănești de la Hărman, Prejmer și Râșnov, Fortificațiile Sibiului, Curtea Domnească de la Caracal), mănăstiri (Complexul Șumul din Miercurea Ciuc, mănăstirile Mănăstirea Dintr-un Lemn, Cozia, Surpatele, Bistrița, Arnota, Hurezi, Polovragi, Clocociov, schiturile Turnu și Strehăreț), biserici vechi (Biserica fortificată de la Sfântu Gheorghe, Biserica Bartolomeu și Biserica Neagră din Brașov, Biserica Sf. Nicolae și cea Evanghelică din Râșnov, Catedrala Mitropolitană, Capela Crucii, Biserica Evanghelică și cea Ortodoxă de la Sibiu, Episcopia Râmnicului și Argeșului și Biserica Buna Vestire din Râmnicu Vâlcea, Catedrala și Biserica Troiței din Slatina, Biserica Domnească din Caracal), muzee (muzeele județene din Sfântu Gheorghe, Brașov, Râmnicu Vâlcea, Muzeul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturală și Casa - Muzeu Cristian din Sibiu, Casa Memorială Anton Pann și Complexul Muzeistic Magheru din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Județean de Istorie și Etnografie din Slatina), monumente (Case cu arcade, Monumentul lui Mihai Viteazul și Monumentul Ostașului Român din Sfântu Gheorghe, Casa Negustorilor din Brașov, Primăria Veche, Casa Artelor, Casa Haller, Casa Brukenthal, Casa Monetăriei, Casa Reissner, Casa Breslei Aurarilor, Hotelul Împăratul Romanilor, Moara Cetății, Casa cu Cariatide și Podul de Fier / Podul Minciunilor din Sibiu) etc. Pagina 19 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 2. Riscul la inundații în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt 2.1. Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundaţiilor existente În bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt există un număr de 140 acumulări permanente şi 19 acumulări nepermanente. Dintre acestea, 20 acumulări sunt administrate de către Administraţia Naţională „Apele Române” prin A.B.A. Olt (12 acumulări nepermanente și 8 acumulări permanente), 46 de acumulări (permanente) sunt deținute în concesiune de către Hidroelectrica S.A., restul acumulărilor fiind administrate sau deţinute de A.N.I.F., societăţi piscicole, primării, agenţi economici, persoane fizice. Se face precizarea că la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt cele 159 de acumulări sunt realizate printr-un număr de 41 baraje de categorie A şi B, respectiv un număr de 118 baraje de categorie C şi D. Schema de gospodărire a apelor existentă la nivelul A.B.A. Olt este prezentată la nivelul fiecărui județ component în Figurile 2- 7. În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt. Centralizarea informații cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Olt se regăsesc în Anexele 4 - 8. Pagina 20  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 23 Figura 2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt- județul Harghita Pagina 21  24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 Figura 3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt- județul Covasna Pagina 22  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 Figura 4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt- județul Brașov Pagina 23 25  26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 Figura 5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt- județul Sibiu Pagina 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 27 Figura 6 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt- județul Vâlcea Pagina 25 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 Figura 7 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Olt- județul Olt Pagina 26  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 29 2.2. Descrierea sistemelor de avertizare-alarmare și răspuns existente Sistemul de avertizare – alarmare Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministrului Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea documentului „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”. Principiile managementului situațiilor de urgență sunt următoarele: - previziunea şi prevenirea; - prioritatea protecției şi salvării vieții omenești; - respectarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului; - asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice; - cooperarea la nivel național, regional şi internațional cu organisme şi organizații similare; - transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; - continuitatea şi gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea şi intensitatea acestora; - operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional. Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri şi acțiuni pentru: - avertizarea populației, instituțiilor şi agenților economici din zonele de pericol; - declararea stării de alertă în cazul iminentei amenințări sau producerii situației de urgență; - punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecție specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată; - intervenția operativă cu forțe şi mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative; - acordarea de ajutoare de urgență; - instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată; - solicitarea sau acordarea de asistență internațională; - acordarea de despăgubiri persoanelor fizice şi juridice; - alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu prevederile art.8 din “Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în Pagina 27 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 zona costieră”, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio-economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizarea, întreținerea și exploatarea acestora. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administrației Naționale „Apele Române”, cât și cel actual al Hidroelectrica S.A., cu cel al I.S.U.J. este necesară modernizarea acestuia şi completarea lui în zonele în care nu satisface pe deplin cerințele. Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea , înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare. În acest sens, conform prevederilor Ordinului Comun M.A.P./M.A.I. nr. 459/78/2019 se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului bazin hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare". De asemenea, se mai întocmesc planuri de către: Sucursalele Hidrocentrale din cadrul Hidroelectrica S.A., Sistemele de desecare din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, alte sisteme organizate pe construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum și de către deținătorii de acumulări din categoriile de importanță C și D. Planurile de apărare conțin toate informațiile necesare managementului riscului la inundații: autorități responsabile, forțe și mijloace de intervenție, informații cu privire la sursele de risc la inundații (cursuri de apă cadastrate, torenți, infrastructură de gospodărire a apelor) precum și obiectivele aflate în zona de risc la inundații și accidente la construcții hidrotehnice, punctele critice identificate pe cursurile de apă amenajate/neamenajate în vederea monitorizării permanente, sistemele de avertizare-alarmare, măsurile preventive și operative ce se întreprind atât la nivel local cât și județean. Totodată planurile conțin Schema fluxului informațional -operativ-decizional, planuri de situație cu delimitarea zonelor inundabile (cu probabilitatea de depășire conform prevederilor HG nr.846/2010) sau a zonelor inundate la viiturile istorice semnificative din revărsări ale cursurilor de apă și localizarea aproximativă a zonei inundabile din scurgeri de pe versanți. În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Olt are 1 plan bazinal de apărare împotriva inundațiilor, 6 planuri județene, 3 planuri de sistem hidrotehnic aferente Sistemelor de Gospodărire a Apelor Brașov, Vâlcea și Olt și Pagina 28  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 31 340 planuri locale (29 județul Harghita, 41 județul Covasna, 54 județul Brașov, 35 județul Sibiu, 89 județul Vâlcea și 88 județul Olt). Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finanțat diverse proiecte naționale și internaționale a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundații, descrise în continuare: - WATMAN – Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor – Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române" - proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările Uniunii Europene, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România. - în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: stații pentru măsurarea precipitațiilor solide şi lichide, stații hidrometrice pe afluenți, stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație şi industrie), stații automate pentru măsurarea debitelor pe derivații, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai vulnerabile, asigurarea echipamentelor necesare pentru a interveni în caz de inundații și poluări accidentale, software și hardware pentru controlul și coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice. - pe teritoriul A.B.A. Olt s-au inființat 2 centre de intervenție rapidă (la S.G.A. Vâlcea și S.G.A. Covasna) și 6 formații de intervenție rapidă (la S.G.A. Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea și Olt). - la nivelul Administrației Bazinale de Apă Olt investițiile realizate s-au concretizat în următoarele: - - 5 staţii automatizate cu senzori pentru mărirea gradului de siguranţă a barajelor; - - 5 baraje dotate cu software și hardware pentru controlul și coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice; - - 24 staţii automate cu senzori pentru măsurarea precipitațiilor solide și lichide; - -6 staţii automatizate cu senzori pentru monitorizarea calităţii apei; - - 2 stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație și industrie) - - 2 stații pentru măsurarea debitelor pe afluenți; - - 8 stații pentru măsurarea debitelor pe derivații; - - 1 centru de coordonare - - 2 centre de intervenţie rapidă - - Echipamente şi mijloace de intervenţie la inund