Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO3_Olt_2023.pdf

aţii - Centrele de Intervenție Rapidă au fost dotate cu materiale/mijloace pentru intervenția în situații de urgență generate de inundații sau poluări accidentale: diguri gonflabile, mașini de umplut saci, pontoane cu motor, palplanșe metalice, dispozitiv de bătut palplanșe, tractoare cu remorcă, sisteme de iluminat portabile, motostivuitor, laborator mobil, trailere poluare, sistem raclaj, sistem rivercat pentru măsurare viteză/debit, etc. - Sistemul de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne - sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017. - acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind Pagina 29 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc.) - DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - proiectul DAREFFORT analizează stadiului actual al sistemelor naționale de prognoză hidrologică și propuneri de îmbunătățire ale acestor sisteme precum și a colaborării între centrele naționale de prognoză, în vederea atingerii scopurilor comune ale partenerilor în ceea ce privește managementul riscului la inundații - obiectivele atinse prin proiect sunt: îmbunătățirea colaborării între Centrele de Prognoză Hidrologică la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării; crearea unor aplicații software și metodologii modern bazate pe standardele actuale pentru îmbunătățirea și standardizarea modului de realizarea a schimbului de date hidrologice operative la nivel internațional, respective crearea bazelor de date necesare pentru implementarea de către ICPDR a Sistemului Informațional Hidrologic al Bazinului Dunării; realizarea unui studiu pilot pentru proiectarea, testarea și evaluarea unui mod inovativ de utilizarea în comun a modelelor de prognoză operativă; realizarea unei platforme E-learning în domeniul prognozelor hidrologice. - Dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieții şi a bunurilor materiale - cod SMIS 2014+ 127994, proiect implementat de Administrația Națională de Meteorologie - obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieții şi a bunurilor materiale; - prin dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale, obiectiv propus prin proiectul de faţă, întreaga populaţie a României va beneficia de un sistem modernizat de monitorizare şi prevenţie a precipitaţiilor abundente generatoare de viituri locale şi inundaţii. Totodată, autorităţile centrale şi locale cu rol în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă vor putea lua în timp util măsurile care se impun în baza informaţiilor furnizate de sistemul de prognoză şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, inclusiv precipitaţiile abundente generatoare de viituri rapide sau inundaţii la nivel regional/local. - Infrastructură pentru reţeaua europeană de modelare a sistemului Pământ - IS-ENES2, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - obiectivele generale ale proiectului sunt: să dezvolte integrarea şi colaborarea între comunitățile de modelare ale Sistemului Pământ şi cea de modelare climatică la nivel European; să contribuie la dezvoltarea modelelor pentru Sistemul Pământ pentru o mai bună înțelegere a variabilităților şi schimbărilor climatice; să suporte realizarea de simulări climatice pentru o mai bună cunoaştere a posibilităţilor de variabilitate şi schimbări climatice; să faciliteze utilizarea şi aplicarea simulărilor şi scenariilor realizate pe baza modelelor climatice pentru o mai bună predicţie şi înţelegere a impactului potenţial al schimbărilor climatice asupra societăţii; - prin proiect s-a analizat impactul factorilor climatici asupra regimului hidrologic din bazinul Dunării inferioare cu un accent pe extreme şi evenimente hidro-meteorologice. - CAMARO-D - Metode de management avansat privind impactul utilizării terenurilor asupra regimului apelor din bazinul hidrografic al Dunării, proiect implementat de Administrația Națională de Meteorologie - proiectul urmărește îmbunătățirea practicilor de utilizare a terenurilor pentru protecția resurselor de apă, prevenirea riscurilor de inundații și recomandări pentru o politică strategică în vederea implementării unui Plan Inovator transnațional „bazat pe bazin hidrografic” (LUDP); o a fost dezvoltat un sistem de avertizare pentru evaluarea fenomenelor extreme (inundații și secete), în scopul îmbunătățirii gestionării resurselor de apă și de prevenire a riscului de dezastre în zona bazinul râului Olt, principalul afluent românesc al fluviului Dunărea, sistem Pagina 30  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 33 de avertizare bazat pe trei scale de timp, cum ar fi: avertizare timpurie, prognoza sezonieră, estimări anuale pentru analize pe termen lung a schimbărilor climatice. Sistemul informaţional hidrometeorologic Conform prevederilor art. 60 din Regulamentul aprobat prin Ordinul Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, informărilor, atenționărilor și avertizărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență generate de riscurile specifice, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare. Schema sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul, conține informații cu privire la autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații: - Administrația Națională de Meteorologie, inclusiv Centrele de Meteorologie Regională, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice; - Instituțiile/autoritățile publice centrale de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; - Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R./A.B.A./S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; - Comitetele Județene pentru Situații de Urgență; - Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene; - Comitetele Locale pentru Situații de Urgență precum și alte obiective situate în zonele de risc. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în schemele fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național și regional în Figura 8 și Figura 9. Pagina 31 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 Figura 8. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național Figura 9. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel regional Structura și funcţiile sistemului informaţional La nivelul A.N.A.R., sistemul informaţional este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizatorice : Pagina 32  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 35 - Nivelul 4 – nivelul local care include unităţi de producere a datelor (staţii hidrometrice sub jurisdicţia staţiilor hidrologice de colectare judeţene); - Nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial/judeţean şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (Sisteme de Gospodărire a Apelor şi staţii hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă; - Nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă; - Nivelul 1 – nivelul naţional cuprinde Centrul Naţional de Prognoză din cadrul Institutului Național de Gospodărire a Apelor și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naţionale „Apele Române” şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. În Figura 10 este redată schema fluxului informațional – operativ – decizional. Figura 10. Schema fluxului informațional-operativ-decizional Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât şi informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.). Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul (1), nivelul de coordonare şi control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze şi să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile (2) şi (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide şi corecte în cazul desfășurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc. Ca regulă generală, la nivelurile (2) și (3), centrul pentru concentrarea informațiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și situații de urgență unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaștere a Pagina 33 36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei Administrații Bazinale de Apă. Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie (2) - Administrațiile Bazinale de Apă și (1) - Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A. există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. La nivel general, sistemul informaţional al Administrației Naționale “Apele Române” asigură următoarele funcţii: - Colectarea datelor şi informaţiilor; - Transmiterea datelor şi informaţiilor; - Procesarea datelor şi informaţiilor; - Stocarea datelor şi informaţiilor; - Diseminarea datelor şi informaţiilor; - De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenţie. Colectarea datelor se face printr-o reţea de monitorizare de la: - staţii hidrometrice şi posturi pluviometrice; - acumulări permanente şi nepermanente; - posturi pluviometrice din reţeaua proprie Administraţia Naţională „Apele Române” - prize de apă, aducţiuni, etc; la care se adaugă: - date furnizate din rețeaua A.N.M.: - de la staţii meteorologice şi posturi pluviometrice; - prognoze şi avertizări meteorologice; - hărţi sinoptice şi radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; - date obţinute din activitatea de prognoză hidrologică: - prognoze hidrologice realizate la Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; - detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafața bazinului hidrografic Olt, provin de la: - 2 radare meteorologice: C.M.R. Craiova, C.M.R. Sibiu (informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații potențiale se primesc de la sistemul național integrat S.I.M.I.N.); - 104 stații hidrometrice ale A.B.A. Olt; - 121 stații pluviometrice ale A.B.A. Olt; - 19 stații meteorologice ale C.M.R. Sibiu, C.M.R. Craiova / A.N.M.; - 6 stații pluviometrice ale C.M.R. Sibiu, C.M.R. Craiova / A.N.M. La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor şi se centralizează la nivelul serviciului P.B.H.H. și a dispeceratului A.B.A. Olt și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situaƫia pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: - S.G.A. Harghita realizează monitorizarea prin: o 10 stații hidrometrice, din care 8 sunt automatizate; o 13 stații pluviometrice, din care 12 sunt automatizate; o 1 stație meteorologică a C.M.R. Sibiu / A.N.M.; o 1 stație pluviometrică a C.M.R. Sibiu / A.N.M.; - S.G.A. Covasna realizează monitorizarea prin: o 14 stații hidrometrice, din care 9 sunt automatizate; Pagina 34  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 37 o 18 stații pluviometrice, din care 13 sunt automatizate; o 4 stații meteorologice ale C.M.R. Sibiu / A.N.M.; o 0 stații pluviometrice ale C.M.R. Sibiu / A.N.M.; - S.G.A. Brașov realizează monitorizarea prin: o 19 stații hidrometrice, din care 16 sunt automatizate; o 22 stații pluviometrice, din care 20 sunt automatizate; o 3 stații meteorologice ale C.M.R. Sibiu / A.N.M.; o 1 stație pluviometrică a C.M.R. Sibiu / A.N.M.; - S.G.A. Sibiu realizează monitorizarea prin: o 18 stații hidrometrice, din care 18 sunt automatizate; o 20 stații pluviometrice, din care 20 sunt automatizate; o 4 stații meteorologice ale C.M.R. Sibiu / A.N.M.; o 1 stație pluviometrică a C.M.R. Sibiu / A.N.M.; - S.G.A. Vâlcea realizează monitorizarea prin: o 32 stații hidrometrice, din care 25 sunt automatizate; o 36 stații pluviometrice, din care 29 sunt automatizate; o 5 stații meteorologice ale C.M.R. Craiova / A.N.M.; o 2 stații pluviometrice ale C.M.R. Craiova / A.N.M.; - S.G.A. Olt realizează monitorizarea prin: o 11 stații hidrometrice, din care 8 sunt automatizate; o 12 stații pluviometrice, din care 9 sunt automatizate; o 2 stații meteorologice ale C.M.R. Craiova / A.N.M.; o 1 stație pluviometrică a C.M.R. Craiova / A.N.M.. De asemenea, fluxul privind colectarea datelo