Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO3_Olt_2023.pdf

medie anuală variază între 0,8°C (la Bâlea Lac în județul Sibiu) și 11°C înregistrate la Drăgășani (județul Vâlcea); - evapotranspirația este maximă în sezonul cald. Evaporarea potențială atinge sub 650 mm în zona de podiș și peste 700 mm în zona de câmpie, iar la altitudinea de 2000 m ajunge la 300 – 400 mm. Râul Olt culege apele unei rețele hidrografice codificate însumând 622 cursuri de apă cadastrate în lungime de 10.278 km (Anexa 2), având o densitate de 0,40 km/km2. Pe partea stângă, râul Olt primeşte 99 de afluenţi, dintre care cei mai importanți sunt: Fişag, Râul Negru, Bârsa, Homorod – Ciucaș, Șercaia, Topolog, Cungrişoara, Iminog. Pe partea dreaptă, râul Olt primeşte 80 de afluenţi, dintre care cei mai importanți sunt: Baraolt, Cormoş, Homorod, Cibin, Lotru, Olănești, Bistriţa, Luncavăţ, Pesceana, Olteţ, Teslui, Vlădila, Crușov. Principalii afluenţi din bazinul hidrografic Olt sunt: Râul Negru (L = 88 km, S = 2349 km2), Bârsa (L = 73 km, S = 937 km2), Cibin (L = 82 km, S = 2194 km 2), Hârtibaciu (L = 110 km, S = 1025 km 2), Lotru (L = 83 km, S = 990 km2), L u n c a v ă ţ ( L = 6 0 k m , S = 2 7 4 k m 2 ) , O l t e ţ ( L = 1 8 5 k m , S = 2 6 6 3 k m 2 ) . În Tabelul 1 sunt sunt prezentaţi principalii parametri hidrologici ai celor mai importante cursuri de apă din bazinul hidrografic Olt. Pagina 15 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 Tabelul 1. Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici din bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Olt Parametri hidrologici Nr. S H Râul Staţia hidrometrică Qmmal Qmax 1% R crt. (km2) (m) (m3/s) (m3/s) (kg/s) 1 Olt Sebeș - Olt 10990 748 82,8 1820 17,1 2 Râul Negru Reci 1698 760 6,75 305 9,21 3 Cibin Tălmaciu 2190 713 14,1 665 3,19 4 Lotru Valea lui Stan 921 1424 15,9 770 - 5 Olteț Balș 2095 414 9,88 1160 27,9 Nota: Qmmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural Qmax 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual În bazinul hidrografic Olt, există numeroase lacuri naturale cu apă dulce, dintre acestea cele mai importante sunt de natură glaciară (Urlea, Podragu, Doamnei, Avrig, Bâlea, Iezerul Mare), iar Sf. Ana este de natură vulcanică. Resursele totale de apă de suprafaţă din bazinul hidrografic Olt însumează cca. 5.300 mil.m3/an, din care resursele utilizabile sunt cca. 2.009 mil.m3/an. Acestea reprezintă cca. 81% din totalul resurselor şi sunt formate în principal de râurile: Râul Negru, Bârsa, Cibin, Lotru, Olteţ şi afluenţii acestora. În bazinul hidrografic Olt există 34 lacuri de acumulare importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km 2), care au folosinţă complexă şi însumează un volum util de 812,15 mil.m3. Raportată la populaţia bazinului, resursa specifică utilizabilă este de 965,6 m3/loc/an, iar resursa specifică calculată la stocul disponibil teoretic (mediu multianual) se cifrează la 2.547 m3/loc/an. Resursele de apă cantonate în arealul hidrografic Olt pot fi considerate în subbazinele Oltului superior şi mijlociu, cu localizare în special în depresiunile intramontane ale Ciucurilor, Sf. Gheorghe şi mai ales ale Bârsei şi Făgăraşului, fiind uniform distribuite în timp şi spaţiu. Debitele medii multianuale pentru principalele râuri din bazinul hidrografic Olt sunt: - râul Negru cu un debit de 8,55 m3/s (269,3 mil.m3/an); - râul Bârsa cu un debit de 3,4 m3/s (107 mil.m3/an); - râul Cibin cu un debit de 14,6 m3/s (460 mil.m3/an); - râul Olteţ cu un debit de 10 m3/s (315 mil.m3/an). Din lungimea totală a cursurilor de apă cadastrate din bazinul hidrografic Olt, cursurile de apă nepermanente reprezintă circa 11,5%. În bazinul hidrografic Olt resursele subterane sunt estimate la 862 mil.m3, din care 370 mil.m3 provin din surse freatice şi 492 mil.m3 din surse de adâncime. Conform Planului de management actualizat (2021) al bazinului hidrografic Olt, al III-lea ciclu de planificare 2022 – 2027, au fost identificate 345 corpuri de apă de suprafață (316 naturale şi 29 puternic modificate/arti- ficiale) și 14 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/ potențialului ecologic și stării chimice iar caracterizarea stării corpurilor de apă sub- Pagina 16  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 19 terană s-a realizat prin evaluarea stării cantitative și stării calitative (chimice). În Tabelul 2 sunt redate re- zultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic, respectiv evaluarea stării chimice aferente celor 345 corpuri de apă de suprafață identificate. În urma evaluării stării cantitative și a stării calitative a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Olt a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună, 6 dintre corpurile de apă subterană fiind în stare calitativă (chimică) bună, 1 corp de apă, respectiv ROOT08 / Lunca şi terasele Oltului inferior fiind în stare calitativă (chimică) slabă. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice / potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt se regăsește în Capitolul 6 Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale “Apele Române”, rowater.ro. Tabelul 2 Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt Starea ecologică / potențial ecologic Starea chimică Numărul Nu ating Foarte corpurilor Bună Moderată Slabă Proastă Bună starea chimică bună de apă bună 345 4 220 116 4 1 345 0 Teritoriul administrat de A.B.A. Olt prezintă o mare varietate de soluri, care este generată de acțiunea complexă exercitată de condițiile litologice, formele de relief, factorii hidrogeologici, hidrologici, precum și de cei topoclimatici. Vegetația la nivelul bazinului hidrografic Olt este diversă și foarte bogată, în concordanță cu relieful și clima sa. Există circa 600 de specii sălbatice. Aici se găsesc toate tipurile de habitate naturale majore, în afară de habitatele costiere și marine: habitate de ape dulci (vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, vegetațiă lemnoasă cu Myricaria germanica, cu Salix eleagnos), habitate de pajişti și tufărişuri (ierburi înalte higrofile, fânețe, tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifoliu, cu specii sub-arctice de salix); habitate din turbării și mlaştini (rogozul rostrat, muşchiul de turbă (Sphagnum), rogozul negru dacic, coada iepurelui de mlaștină, bumbăcărița cu frunze înguste, pipirigul alpin); habitate de stâncării și peşteri (vegetație chasmofilică); habitate de pădure (păduri acidofile de Picea abies, păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior, păduri de castani, fag, stejar și carpen). Extrem de variată, fauna însumează peste 350 de specii de amfibieni (salamandra alpină, salamandra cu creastă, broasca râioasă brună, broasca țestoasă de baltă etc.), reptile (șopârla de munte, șarpele de baltă, șarpele neted, vipera etc.), pești (păstrăvul, carasul, cleanul, mreana, crapul etc.), păsări (cocoșul de munte, nagâțul, graurul, guguștucul, ciocârlia, lișița, prepelița etc.) și mamifere (capra neagră, pisica sălbatică, râsul, cerbul, ursul, lupul, vulpea, mistrețul, iepurele, dihorul etc.). Pe teritoriul administrat de A.B.A. Olt se găsesc teritorii aparținând de 4 parcuri naționale și naturale, 18 arii de protecție specială avifaunistică (S.P.A.) și 59 situri de importanță comunitară (S.C.I.) care fac parte din rețeaua ecologică europeană Natura 2000, precum și 2 zone umede (Complexul Piscicol Dumbrăvița și Confluența Olt – Dunăre). Conform Registrului zonelor protejate1 dar și a unelor informații actualizate, după caz, în bazinul hidrografic administrat de A.B.A Olt situația zonelor protejate este următoarea: 1 Registrul zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională „Apele Române” reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitraţi și zone sensibile la nutrienţi, zone pentru îmbăiere. Pagina 17 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 - Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării: în anul 2019 au fost inventariate 404 captări de apă pentru potabilizare. În funcție de sursa de alimentare cu apă au rezultat: - 56 captări de apă din sursele de suprafaţă pentru potabilizare (din care 56 pentru alimentarea cu apă a populației și niciuna pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare); - 348 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 310 pentru alimentarea cu apă a populației și 38 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). Volumul total de apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafaţă a fost de 98,9 mil.m3, iar cel din sursele subterane a fost de 55 mil.m3. - Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic: În registrul zonelor protejate la nivel de bazin hidrografic Olt sunt incluse zonele şi speciile de peşti care au potenţial economic localizate pe râuri şi lacuri precum și prezentarea informativă a caracteristicilor cursurilor de apă/sectoarelor de cursuri de apă (denumire râu, sector, tip corp de apă, lungime, localitate, judeţ, specii importante) şi a lacurilor de acumulare (denumire lac, tipul lacului, suprafaţa, localitate, judeţ, specii importante). Astfel, la nivelul bazinului hidrografic Olt, există un număr de 163 sectoare amplasate pe cursurile de apă din zona montană în care predomină păstrăvul comun (Salmo trutta fario) şi 3 lacuri în care se găseşte păstrăvul comun (Salmo trutta fario). Lipanul (Thymallus thymallus) se găseşte pe sectoarele montane al cursului de apă Vârghiș. Zonele în care se practică pescuitul comercial au fost identificate pe baza informațiilor privind capturile semnificative pentru speciile de pești importante din punct de vedere economic care se regăsesc în zona ciprinicolă, raportate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în anul 2019, fiind reprezentate de râul Olt. - Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important: ariile naturale protejate care au legătură cu apa, identificate au fost grupate în 54 zone pentru protecţia habitatelor şi speciilor dependente de apă. Suprafaţa acestora este aproximativ 11397 km2. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 14 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 8 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 40 situri de importanță comunitară. Totodată au fost aprobate 3 noi situri de importanță comunitară și suprafețe extinse pentru 2 de situri existente; - Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți: datorită poziţionării României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți; - Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. Caracteristici sociale și economice ale bazinului administrat de A.B.A. Olt Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Olt cuprinde teritoriul a 10 judeţe, respectiv: integral sau aproape integral judeţele Vâlcea (100%), Braşov (93%), Covasna (81%) şi parțial judeţele Harghita (39%), Sibiu (48,4%), Olt (60,3%), Dolj (11,9%), Argeş (11%), Gorj (1,6%) şi Teleorman (0,7%). Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, bazinul hidrografic Olt include teritorii aparținând de 3 regiuni de dezvoltare: 1,7% din Regiunea de Dezvoltare Sud, 42,3% din Regiunea de Dezvoltare Sud – Vest Muntenia și 56 % din Regiunea de Dezvoltare Centru. Populaţia totală este de 2.095.509 locuitori, densitatea populaţiei fiind de 82,5 loc./km 2. Principalele aglomerări urbane sunt: Miercurea Ciuc, Tușnad, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Braşov, Făgăraş, Râşnov, Predeal, Sibiu, Cisnădie, Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Călimăneşti, Slatina, Caracal, Balş, Corabia. Modul de utilizare a terenului din bazinul hidrografic Olt (Anexa 3) este influenţat de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici, și prezintă următoarea distribuţie: 32% păduri, 61% terenuri agricole, 3% luciu de apă, 4% construcții. Pagina 18  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 21 Principalele activități economice din teritoriul administrat de A.B.A. Olt sunt reprezentate de industrie și agricultură. Principalele ramuri industriale reprezentative pentru bazinul hidrografic Olt sunt:industria textilă și a confecțiilor textile;industria alimentară;industria chimică; industria energetică;exploatarea și prelucrarea lemnului, incluzând și producția de mobilă. Principalele culturi agricole sunt: grâul, porumbul, secara, orzul, orzoaica, plantele uleioase, cartofii, sfecla de zahăr, legumele, plantele de nutreț. Datorită poziției sale, în centrul teritoriului României, în acest areal, căile de comunicații joacă un rol esențial.Lungimea drumurilor publice este de circa 6500 km, din care 620 km drumuri naționale (europene - E68, E70, E81), iar restul drumuri județene și comunale. O mențiune aparte trebuie făcută în cazul autostrăzilor, urmând a fi traversat de autostrăzile A1 București – Pitești – Sibiu – Nădlac și A3 București – Ploiești – Brașov – Făgăraș – Borș.Și rețeaua de căi ferate este foarte bine dezvoltată, lungimea acesteia depășind 700 km. Acest teritoriu este traversat de magistralele feroviare: 200 (București – Sibiu – Curtici), 300 (București – Brașov – Oradea), 400 (Brașov – Satu Mare) și 900 (București – Craiova – Timișoara). În ceea ce privește transportul aerian, există Aeroportul Internațional Sibiu, care deservește județe importante precum Hunedoara, Alba, Cluj, Mureș, Covasna, Harghita, Brașov, Argeș, Vâlcea și Sibiu. De asemenea, se află în construcție, urmând a fi finalizat în 2022 Aeroportul Internațional Brașov, care va deservi cu prioriitate județele Brașov, Harghita și Covasna. Pe malul stâng al Dunării, între km 628+600 și km 630 se află portul Corabia. Terenul administrat de A.B.A. Olt se caracterizează printr-o mare varietate a formelor de relief, motiv pentru care zona deţine un potenţial turistic ridicat. Se enumeră doar câteva dintre obiectivele turistice care pot fi vizitate şi anume: stațiunile climatice (Poiana