Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO3_Olt_2023.pdf

inundații 2.3.1. Inundații istorice 2.3.2. Evenimente semnificative 2.4. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații 2.5. Hărți de hazard la inundații 2.5.1. Introducere 2.5.2.1. Date topografice și batimetrice 2.5.2.2. Date hidrologice 2.5.2.3. Modelarea hidraulică 2.6. Hărți de risc la inundații 2.6.1. Introducere 2.6.2. Evaluarea riscului la inundații 2.6.2.1. Date de intrare 2.6.2.2. Modelarea riscului la inundații 2.6.2.3. Integrarea schimbărilor climatice în hărțile de risc la inundații 2.7 Clasificarea și identificarea posibilelor A.P.S.F.R – uri tranzitorii 2.8 Indicatori statistici 3. Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării 3.1 Sinteza măsurilor din Ciclul I 3.2 Stadiul de implementare al măsurilor propuse în Ciclul I 3.3 Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor conform Art.7(2) 4. Ciclul II – Obiectivele de management al Riscului la Inundații 4.1 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații 4.2 Procesul de elaborare al obiectivelor de management al riscului la inundații 5. Ciclul II – Programul de Măsuri 5.1 Cadrul metodologic general 5.1.1 Prezentare generală 5.1.2 Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție 5.1.3 Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură 5.1.4 Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri 5.2 Măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel național (categoria A) 5.3 Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt (categoria B) 5.4 Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență – Categoria C 5.5 Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere a riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Olt 5.6 Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene 5.6.1 Coordonarea cu Directiva Cadru Apă 5.6.2 Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice 5.6.3 Coordonarea și conformarea cu alte directive 5.6.4 Coordonare internațională 6. Plan de Acțiune pentru Implementare Pagina 8  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 11 6.1 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsuri naționale) 6.2. Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție) 7. Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații 8. Implicarea părților interesate și consultările publice 8.1 Strategia de implicare a părților interesate (SHE) 8.1.1 Informare și comunicare 8.1.2 Consultarea și implicarea părților interesate la nivel național 8.1.3Implicarea părților interesate la nivel regional 8.2 Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile rome 8.3 Procedura de Evaluare Strategică de Mediu 9. Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații ANEXE Pagina 9 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 ABREVIERI A.A.P.- Asociația Administratorilor de Păduri A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă ACB – Analiză Cost – Beneficiu A.C.N. – Administrația Canalelor Navigabile A.F.D.J. – Administrația Fluvială a Dunării de Jos AMC – Analiză Multi-criterială A.N.A.N.P. – Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate A.N.A.R. – Administrația Națională „Apele Române” A.N.C.P.I. – Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară A.N.I.F. – Agenția Naționala de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. – Administrația Națională de Meteorologie A.N.P.M. – Agenția Națională pentru Protecția Mediului BEI - Banca Europeană de Investiții B.H. – Bazin Hidrografic BM - Banca Mondială CBRN – Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare C.E. – Comisia Europeană C.E.E. – Comunitatea Economică Europeană CESTRIN – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CFR – Compania Națională de Căi Ferate C.I.R. – Centre de Intervenție Rapidă C.J.S.U. – Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de Urgență C.L.S.U. – Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. – Centrul Meteorologic Regional C.N. -Compania Națională C.N.A.I.R. – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere D.C.A. – Directiva Cadru Apă D.I. – Directiva Inundații Directiva EIM -Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului EMP – Platforma de Management a Urgențelor E.P.R.I. – Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională F.I.R. – Formație de intervenție Rapidă F.S.E. – Fondul Social European GLERN – Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național G.N.M.- Garda Națională de Mediu GTL – Grupuri Tehnice de Lucru H.G. – Hotărâre de Guvern HH – Hărți de Hazard la inundații HR – Hărți de Risc la inundații I.C.P.D.R.- Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea IDF – Intensitate – Durată - Frecvență I.G.S.U. – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.C.D.S. “Marin Drăcea” – Institutul Național de Cercetare în Silvicultură “Marin Drăcea” I.N.H.G.A. – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor I.S.C. – Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență I.S.U.J. – Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean Pagina 10  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 13 M.A.D.R. – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I.- Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naționale M.C.I.D. – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării M.D.L.P.A. – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației M.E.A.T. – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului M.Edu. – Ministerul Educației M.E. – Ministerul Energiei M.F. – Ministerul Finanțelor M.I.P.E. – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene M.M.A.P. – Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor MNRA – Măsuri Naturale de Retenție a Apei MRD – Managementul Riscului la Dezastre MRI – Managementul Riscului la Inundații M.T.I. – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii O.C.P.I. – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ONG – Organizație Neguvernamentală OSC – Organizațiile Societății Civile P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie P.E.B. – Potențial Ecologic Bun PIM – Proiect Integrat Major PM – Program de Măsuri P.N.A.S.C. – Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice P.N.P.H. – Platforma Națională de Prognoză Hidrologică P.N.R.R. – Planul Național de Redresare și Reziliență POCA – Programul Operațional Capacitate Administrativă PODD – Programul Operațional Dezvoltare Durabilă POIM - Programul Operațional Infrastructură Mare REBAR – Registrul Național al Barajelor din România REDIG – Registrul Național al Digurilor din România SBN – Soluții Bazate pe Natură S.A. – Societate pe Acțiuni S.C.I. – Situri de importanță comunitară S.E.B. – Stare Ecologică Bună S.E.I.C.A. – Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă S.G.A. – Sistem de Gospodărire a Apelor S.H. – Spațiu Hidrografic SIMIN – Sistemul Meteorologic Integrat Național SIV - Soluții privind Infrastructura Verde SNASC – Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice SNMRI – Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații S.P.A. – Arii de protecție specială avifaunistică SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre STS – Serviciul de Telecomunicații Speciale TVA – Taxa pe Valoarea Adăugată U.A.T. – Unitate Administrativ Teritorială U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice UoM – Unitate de Management AED – Annual Expected Damage AFU – Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații Pagina 11 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 A.P.S.F.R. – Areas with Potential Significant Flood Risk – Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații AST - Appraisal Summary Tool -– Instrument centralizator al evaluării BRIGAID – Bridging the gap for innovations in disaster resilience CAMA Flood – Catchment-based Macro-scale Floodplain CAP – Common Alerting Protocol CFPA – Confederation of Fire Protection Associations DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation DSS - Decision Support System DTM – Digital Terrain Models DQS – Data Quality Score EFAS - European Flood Awareness System EMP – Emergency management program -Platforma de Management a Urgențelor FFG – Flash Flood Guidance – Ghidul pentru Inundații Rapide FFGS – Flash Flood Guidance System FP-EG – Flood Protection Expert Group GSM - Global System for Mobile Communications I.E.D. - Industrial Emissions Directive IMGIS–EG – Information Management and Geographical Information System Expert Group IPPC – Integrated Pollution Prevention and Control LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging RBM-EG – River Basin Management Expert Group RO-ALERT – Sistem de avertizare a populației în situații de urgență RO-FLOODS – Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații RTC – Real Time Control SEA – Strategic Environmental Assessment -Evaluare Strategică de Mediu SHE – Stakeholder Engagement – Strategia de implicare a părților interesate SuDS – Sisteme Sustenabile de Drenaj TAG – Grupul Tehnic Consultativ TETRA – TErrestrial Trunked RAdio UoM – Unit of Management VPN – Virtual Private Network WWF – World Wildlife Fund Pagina 12  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 15 1. Prezentarea generală a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt Caracteristici fizice ale bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt Bazinul hidrografic Olt este situat în partea centrală și de sud a României și se întinde între 43o47' și 46o45' latitudine nordică și între 23o35' și 26o24' longitudine estică, fiind delimitat la nord și nord - vest de bazinul hidrografic Mureș, la vest de bazinul hidrografic Jiu, la sud de fluviul Dunărea, la est și sud - est de spațiul hidrografic Argeș - Vedea, iar la nord - est de bazinul hidrografic Siret (Figura 1).. Suprafaţa totală a bazinului hidrografic Olt este de 25387.89 km2 reprezentând o pondere de 10,65% din suprafaţa României. În funcție de elementele caracteristice ale cursului său, de morfologia văii care se lărgește în multiple depresiuni pe care le drenează râul Olt (cod cadastral VIII – 1), se pot distinge trei sectoare caracteristice: Oltul superior (până la Racoș), Oltul mijlociu (Racoș – Râmnicu Vâlcea) și Oltul inferior până la vărsare. Sectorul superior, cuprins între izvor şi aval de confluenţa cu râul Homorod, are o suprafaţă a bazinului de recepţie de 6340 km2 şi traversează două zone distincte: Depresiunea Ciucului şi Depresiunea Bârsei. Altitudinea medie este cuprinsă între 600 și 750 m. Pe acest sector bazinul prezintă o simetrie accentuată, cu cursuri de apă care sunt aproape perpendiculare pe râul Olt. Sectorul Oltului mijlociu: după confluenţa cu râul Homorod, Oltul intră în Depresiunea Făgăraş, valea Oltului este largă cu panta medie de 1‰. În această zonă, bazinul prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre dreapta. După confluenţa cu râul Cibin, Oltul pătrunde în defileu, unde valea se îngustează, versanţii sunt abrupţi, suprafaţa bazinului de recepţie ajungând la 15340 km2 la Râmnicu Vâlcea. Sectorul Oltului inferior : după ieşirea din defileu, Oltul traversează zona deluroasă a Subcarpaţilor şi zona de câmpie, cu terase bine conturate până la vărsarea în Dunăre. Zona de câmpie este caracterizată de numeroase cursuri de apă nepermanente, reprezentând circa 11,5% din lungimea totală a cursurilor cadastrate din bazinul hidrografic Olt. Tot în această zonă se găsește și partea de bazin pe care sunt localizați afluenții direcți ai Dunării. Rețeaua hidrografică codificată însumează 622 cursuri de apă și 10.278 km. Pagina 13 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Olt Caracterul fragmentat al reliefului în bazinul hidrografic Olt, se manifestă prin prezența a numeroase forme de relief, începând cu marile înălțimi muntoase care includ în interiorul lor largi depresiuni intracarpatice și terminând cu regiunile joase de câmpie. Bazinul hidrografic Olt cuprinde toate formele majore de relief (reprezentat în Anexa 1): munţi (31%), dealuri (53%) şi câmpie (16 %), cu altitudini variind între 2.544 m (Vf. Moldoveanu din Munţii Făgăraş) şi 50 – 100 m în zona de câmpie . Din punct de vedere geologic, teritoriul administrat de A.B.A. Olt prezintă particularități în funcție de unitățile de relief peste care este suprapus. Carpații Orientali prezintă de la vest spre est: vulcanitele neogene, fâșia cristalino – mezozoică, fâșia flișului cretacic și paleogen. În Carpații de Curbură predomină rocile sedimentare (gresii, conglomerate, calcare, gresii – calcaroase, marno – calcare, argile – marnoase etc.). Sunt și apariții sporadice ale cristalinului (sudul Munților Perșani). În Carpații Meridionali sunt prezente, în cea mai mare parte, roci cristaline și magmatice vechi, peste care se găsește, sporadic, și un sedimentar mezozoic (calcare) și unul neozoic (în depresiunile intramontane), alcătuit din pietrișuri, nisipuri, argile etc. Depresiunea Transilvaniei prezintă fundamentul format din șisturi cristaline, iar peste acesta se găsesc depozitele de umplutură reprezentate prin roci precum conglomerate, marne, gresii, argile, nisipuri, pietrișuri, intercalații de cinerite, aglomerate vulcanice și sare. Pagina 14  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.8 bis/00.X.2023 17 Litologia Subcarpaților Getici este reprezentată de depozite sedimentare de tipul conglomeratelor, gresiilor, nisipurilor, argilelor, pietrișurilor, la care se adaugă și sarea sau gipsul. În Podișul Getic, peste fundamentul carpatic și de platformă (cristalin și roci granitice), se află o cuvertură sedimentară alcătuită din gresii, conglomerate, argile, calcare, marne, nisipuri, pietrișuri, dispuse intercalat, peste care s-a depus loessul. Sudul teritoriului prezintă soclul alcătuit din șisturi cristaline mezometamorfice, peste care se găsește cuvertura sedimentară alcătuită din calcare, pietrișuri, nisipuri, argile, bolovănișuri, peste care se găsește loessul și depozitele loessoide. Solurile dominante aparțin următoarelor clase: cernisolurilor (CER) cu tipurile cernoziom (CZ), faeoziom (FZ) și rendzină (RZ); luvisolurilor (LUV) cu tipurile preluvosoluri (EL) și luvosoluri(LV); cambisolurilor (CAM) cu tipurile eutricambosol (EC) și districambosol (DC); spodisolurilor (SPO) cu tipurile prepodzol (EP) și podzol (PD); umbrisolurilor (UMB) cu tipurile nigrosol (NS) și humosiosol (HS); andisolurilor (AND) cu andosoluri (AN); hidrisolurilor (HID) cu tipurile gleiosol (GS) și stagnosol (SG); salsodisolurilor (SAL) cu solonețuri (SN); vertisoluri (VER) cu vertosoluri (VS); protisolurilor (PRO) cu tipurile aluviosol (AS), regosol (RS), psamosol (PS) și litosol (LS); histisolurilor (HIS) cu histosoluri (TB) și antrisolurilor cu antrosol (AT). Predomină luvisolurile (LUV), întâlnite în regiunile de dealuri propriu-zise, depresiuni, podișuri, dar și câmpie, și cambisolurile (CAM) răspândite în regiunile montane. Din punct de vedere climatic, teritoriul aflat în administrarea A.B.A. Olt cunoaşte o mare varietate, de la continental - moderată cu influenţe atlantice în partea de nord a bazinului, la submediteraneană şi continentală, în restul bazinului. Pentru acest bazin se remarcă următoarele caracteristici ale factorilor climatici: - precipitațiile medii anuale prezintă valori de până la 1400 mm în zona montană, 700 – 800 mm în Subcarpați, 600 – 800 mm în zona de podiș și 500 – 600 mm în zona de câmpie; - temperatura