Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO2_Jiu_2023.pdf

Riscului la Inundații, precum și standardele impuse de reglementările Uniunii Europene, implementând măsuri de care beneficiază populația din România. Lucrările de infrastructură propuse, echipamentele și dotările, au fost instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc. Prin toate măsurile care s-au luat, proiectul WATMAN este cel mai mare proiect de management și de întărire a capacității instituționale și decizionale derulat, până în prezent, în România. - în cadrul proiectului s-au realizat următoarele capacități: stații pentru măsurarea precipitațiilor solide și lichide, stații hidrometrice pe afluenți, stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație și Pagina 22 | I N U N D A T I I . R O 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 industrie), stații automate pentru măsurarea debitelor pe derivații, centre de coordonare, stații automate cu senzori de monitorizare a calității apei, centre de intervenție rapidă în bazinele de apă cu zonele cele mai vulnerabile, asigurarea echipamentelor necesare pentru a interveni în caz de inundații și poluări accidentale, software și hardware pentru controlul si coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice. - la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu s-au inființat 2 centre de intervenție rapidă (la Craiova și la Târgu Jiu) și 4 formații de intervenție rapidă (la Craiova, Targu Jiu, Drobeta Turnu Severin și Petrosani). - la nivelul Administrației Bazinale de Apă Jiu investițiile realizate s-au concretizat în următoarele: - 3 stații automatizate cu senzori pentru mărirea gradului de siguranță a barajelor; - 3 baraje dotate cu software și hardware pentru controlul și coordonarea exploatării construcțiilor hidrotehnice; - 7 stații automate cu senzori pentru măsurarea precipitațiilor solide și lichide; - 13 stații automatizate cu senzori pentru monitorizarea calității apei; - 5 stații automate pentru măsurarea debitelor folosințelor (populație și industrie) - 1 centru de coordonare - 2 centre de intervenție rapidă - Echipamente și mijloace de intervenție la inundații - Sistemul de avertizare a populației în situații de urgență RO-ALERT, proiect implementat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne - sistemul RO-ALERT este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, ca urmare a Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017. - acest sistem permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență, conform prevederilor legale, fiind folosit în situații majore în care viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile, folosind infrastructurile rețelelor operatorilor de comunicații mobile din România și alte mijloace capabile de a difuza mesaje de avertizare populației (radiodifuziune, televiziune, etc.) - DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - proiectul DAREFFORT analizează stadiul actual al sistemelor naționale de prognoză hidrologică și realizează propuneri de îmbunătățire ale acestor sisteme precum și de colaborare între centrele naționale de prognoză, în vederea atingerii scopurilor comune ale partenerilor în ceea ce privește managementul riscului la inundații; - obiectivele atinse prin proiect sunt: îmbunătățirea colaborării între Centrele de Prognoză Hidrologică la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării; crearea unor aplicații software și metodologii modern bazate pe standardele actuale pentru îmbunătățirea și standardizarea modului de realizarea a schimbului de date hidrologice operative la nivel internațional, respectiv crearea bazelor de date necesare pentru implementarea de către ICPDR a Sistemului Informațional Hidrologic al Bazinului Dunării; realizarea unui studiu pilot pentru proiectarea, testarea și evaluarea unui mod inovativ de utilizarea în comun a modelelor de prognoză operativă; realizarea unei platforme E-learning în domeniul prognozelor hidrologice. - Dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale - cod SMIS 2014+ 127994, proiect implementat de Administrația Națională de Meteorologie - obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale; - prin dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale, obiectiv propus prin proiectul de față, întreaga populație a României va beneficia de un sistem modernizat de monitorizare și prevenție a precipitațiilor abundente generatoare de viituri locale și inundații. Totodată, autoritățile centrale și locale cu rol în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență vor putea lua în timp util măsurile care se impun în baza Pagina 23 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 25 informațiilor furnizate de sistemul de prognoză și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase, inclusiv precipitațiile abundente generatoare de viituri rapide sau inundații la nivel regional/local. - Infrastructură pentru rețeaua europeană de modelare a sistemului Pământ - IS-ENES2, proiect implementat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - obiectivele generale ale proiectului sunt: să dezvolte integrarea și colaborarea între comunitățile de modelare ale Sistemului Pământ și cea de modelare climatică la nivel European; să contribuie la dezvoltarea modelelor pentru Sistemul Pământ pentru o mai bună înțelegere a variabilităților și schimbărilor climatice; să suporte realizarea de simulări climatice pentru o mai bună cunoaștere a posibilităților de variabilitate și schimbări climatice; să faciliteze utilizarea și aplicarea simulărilor și scenariilor realizate pe baza modelelor climatice pentru o mai bună predicție și înțelegere a impactului potențial al schimbărilor climatice asupra societății; - prin proiect s-a analizat impactul factorilor climatici asupra regimului hidrologic din bazinul Dunării inferioare cu un accent pe extreme și evenimente hidro-meteorologice. Sistemul informațional hidrometeorologic Conform prevederilor Art. 60 din Regulamentul aprobat prin Ordinul Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, informărilor, atenționărilor și avertizărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență generate de riscurile specifice, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare. Schema sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul, conține informații cu privire la autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații: - Administrația Națională de Meteorologie, inclusiv Centrele de Meteorologie Regională, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice; - Instituțiile/autoritățile publice centrale de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; - Administrația Națională "Apele Române" (A.N.A.R./A.B.A./S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; - Comitetele Județene pentru Situații de Urgență; - Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene; - Comitetele Locale pentru Situații de Urgență precum și alte obiective situate în zonele de risc. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în schemele fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național și regional în figura 3 și figura 4. Pagina 24 | I N U N D A T I I . R O 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 Figura 3. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel național Figura 4. Schema fluxului informațional operativ atenționări/avertizări hidrologice la nivel regional Pagina 25 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 27 Structura și funcțiile sistemului informațional La nivelul A.N.A.R., sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, pornind de la baza structurii organizatorice : - Nivelul 4 – nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene); - Nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial/județean și sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (Sisteme de Gospodărire a Apelor și stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă; - Nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Serviciilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă; - Nivelul 1 – nivelul național cuprinde Centrul Național de Prognoză din cadrul Institutului Național de Gospodărire a Apelor și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. În figura 5 este redată schema fluxului informațional – operativ – decizional. Figura 5. Schema fluxului informațional-operativ-decizional Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât și informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.). Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul (1), nivelul de coordonare și control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze și să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile (2) și Pagina 26 | I N U N D A T I I . R O 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 (3) concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide și corecte în cazul desfășurării unor evenimente-tip, colapsuri, etc. Ca regulă generală, la nivelurile 2 și 3, centrul pentru concentrarea informațiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și situații de urgență unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei Administrații Bazinale de Apă. Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie 2 (Administrațiile Bazinale de Apă) și 1 (Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. La nivel general, sistemul informațional al Administrației Naționale “Apele Române” asigură următoarele funcții: - Colectarea datelor și informațiilor; - Transmiterea datelor și informațiilor; - Procesarea datelor și informațiilor; - Stocarea datelor și informațiilor; - Diseminarea datelor și informațiilor; - De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenție. Colectarea datelor se face printr-o rețea de monitorizare de la: - stații hidrometrice și posturi pluviometrice; - acumulări permanente și nepermanente; - posturi pluviometrice din rețeaua proprie Administrația Națională „Apele Române” - prize de apă, aducțiuni, etc; la care se adaugă: - date furnizate din rețeaua A.N.M.: - de la stații meteorologice și posturi pluviometrice; - prognoze și avertizări meteorologice; - hărți sinoptice și radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; - date obținute din activitatea de prognoză hidrologică: - prognoze hidrologice realizate la Centrul Național de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; - detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafața administrată de A.B.A. Jiu, provin de la: - 1 radar meteorologic: Craiova; (informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitațiile potențiale se primesc de la sistemul național integrat SIMIN); - 77 stații hidrometrice clasice (9 la Dunăre) și 59 automate (7 la Dunăre) ale A.B.A. Jiu; - 54 stații pluviometrice clasice și 69 automate ale A.B.A. Jiu; - 12 stații meteorologice ale C.M.R. Oltenia și Banat - Crișana / A.N.M.; - 12 stații pluviometrice ale C.M.R. Oltenia și Banat - Crișana / A.N.M. La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor și se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Jiu și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situația pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: Pagina 27 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 29 - S.G.A. Dolj realizează monitorizarea prin: - 14 stații hidrometrice clasice și 12 automatizate; - 14 stații pluviometrice clasice și 15 automatizate; - 4 stații meteorologice ale C.M.R. Oltenia/ A.N.M.; - 4 stații pluviometrice ale C.M.R. Oltenia / A.N.M. - S.G.A. Gorj realizează monitorizarea prin: - 19 stații hidrometrice clasice și 16 automatizate; - 17 stații pluviometrice clasice și 21 automatizate; - 3 stații meteorologice ale C.M.R. Oltenia / A.N.M.; - 3 stații pluviometrice ale C.M.R. Oltenia / A.N.M. - S.G.A. Mehedinți (are și secțiuni pe Dunăre) realizează monitorizarea prin: - 17 stații hidrometrice clasice și 14 automatizate; - 12 stații pluviometrice clasice și 20 automatizate; - 3 stații meteorologice ale C.M.R. Oltenia și Banat - Crișana / A.N.M.; - 3 stații pluviometrice ale C.M.R. Oltenia și Banat - Crișana / A.N.M.; - pe Dunăre: - 9 stații hidrometrice clasice - 7 automatizate (3 stații pluviometrice clasice). - S.H.I. Petroșani realizează monitorizarea prin: - 18 stații hidrometrice clasice și 10 automatizate; - 11 stații pluviometrice clasice și 10 automatizate; - 2 stații meteorologice ale C.M.R. Oltenia / A.N.M.; -