Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO2_Jiu_2023.pdf

2 stații pluviometrice ale C.M.R. Oltenia / A.N.M. De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Jiu concentrarea informațiilor făcându- se la nivelul 2 de decizie. Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații bazinale, reprezentată prin: - rețeaua de radiocomunicație; - rețeaua de telefonie fixă și mobilă, scanner și fax; - rețeaua de calculatoare existentă și legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui județ din bazin; - rețeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administrația Națională „Apele Române”. Procesarea datelor si informațiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul A.B.A. Jiu). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potențiale ce se pot produce în localitățile riverane. Stocarea datelor și informațiilor – se face la nivelurile de decizie 3 (Stații hidrologice) și 2 (A.B.A. Jiu), aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și A.B.A. Jiu. Diseminarea datelor și informațiilor - în prima fază, toate informațiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale A.B.A. Jiu sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. Pagina 28 | I N U N D A T I I . R O 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 Structurile de intervenție, sunt compuse din: - Sistemele de Gospodărire a Apelor/Sistemele Hidrotehnice Independente, care au fost constituite, la nivel de județe, formații de intervenție operativă (forțe și mijloace de intervenție); - Inspectoratele pentru Situații de Urgență Județene cu personal specializat în intervenții pe perioada situațiilor de urgență generate de inundații; - Comitetele Locale pentru Situații de Urgență la nivelul cărora s-au constituit Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (forțe și mijloace de intervenție din dotarea proprie). În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 - „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”, activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Sistemele de Gospodărire a Apelor coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații. 2.3. Evenimente semnificative de inundații 2.3.1. Inundații istorice În perioada 31.05 - 01.06.2010 s-au înregistrat următoarele cantități de precipitații: la stația hidrometrică Livezeni pe râul Jiul de Est precipitațiile cumulate au fost de 49,8 l/mp/24ore (precipitații cumulate anterior 59,6 l/mp), la stația hidrometrică Jieț precipitațiile cumulate au fost de 35,01 l/mp/24ore (precipitații cumulate anterior 57,5 l/mp), la stația hidrometrică Iscroni pe Jiul de Vest precipitațiile cumulate au fost de 67,9 l/mp/24ore (precipitații cumulate anterior 81.7 l/mp), la stația hidrometrică Câmpu lui Neag precipitațiile cumulate au fost de 85,8 l/mp/24 ore (precipitații cumulate anterior 80,1 l/mp). Aceste valori au fost înregistrate la stațiile hidrometrice și pluviometrice enumerate mai sus, însă cantitățile de precipitații au fost mult mai mari amonte de stații având în vedere caracterul lor torențial. În perioada 03.06 - 14.06 2011 la stația hidrometrică Iscroni s-au semnalat precipitații cumulate de 34,5 l/mp/45 de minute căzute în intervale scurte de timp care au produs creșteri semnificative de debite și niveluri, înregistrându-se revărsări ale cursurilor de apă și scurgeri de pe versanți. Pe teritoriul județului Gorj, în perioada 13-30.05.2012, au fost înregistrate precipitații abundente (cantitatea maximă de precipitații - 249,5 l/mp la PP Runcu), care au determinat depășiri ale cotelor de apărare împotriva inundațiilor la s.h. Celei, pr. Orlea cu 13 cm CA în data de 26.05.2012, ora 15.00 și la s.h. Turburea, r. Gilort, cu 62 cm CA în data de 26.05.2012, ora18.00. Aceste precipitații împreună cu băltiri, creșterile de debit pe râul Gilort, refularea râului Amaradia pe un canal colector, incapacitatea de preluare a apelor pluviale de rigolele stradale au generat pagube pe raza a 12 localități: Tg-Jiu, Novaci, Albeni, Alimpești, Bărbătești, Bengești-Ciocadia, Dănești, Mușetești, Stejari, Stoina, Vladimir și Țânțăreni. Urmare a precipitațiilor abundente din data de 01.06.2012 din județul Hunedoara, în intervalul orar 12:30-13:30, cu o valoare de 21 l/mp/ora, debitul pârâului Maleia a fost de 6,30 mc/s. Au fost afectate orașul Petrila și municipiul Petroșani. La nivelul județului Gorj, în perioada 21-26.02.2013, au căzut precipitații abundente, (cantitatea maximă de precipitații - 109,2 l/mp la PP Runcu) care au determinat depășiri ale cotelor de apărare împotriva inundațiilor la S.H. Celei, pr. Orlea, cu 48 cm a CA în data de 27.02.2013. În intervalul 26-27.02.2013, pe raza județului Mehedinți au căzut precipitații sub formă de aversă, astfel au fost depășite cotele de inundație: la s.h. Broșteni 504 cm (CI=500+4), la s.h. Corcova 338 cm (CI=300+38). Pagina 29 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 31 În perioada 03-04.04.2013 pe teritoriul județului Mehedinți au fost depășite cotele de inundație: la s.h. Broșteni 526 cm (CI=500+26), la s.h. Corcova 340 cm (CI=300+40). În perioada 02-08.04.2013, pe teritoriul județului Gorj au căzut precipitații abundente de ploaie, cantități maxime: 102,9 l/mp la PP Runcu și pe raza județului Mehedinți, la PP 30,1 l/mp la PP Corcova și 29 l/mp la PP Broșteni, în intervalul 03- 04.04.2013. Aceste precipitații au dus la depășirea cotelor de apărare pe cursurile de apă Jiu, Orlea, Jaleș, Jilț și Gilort, Motru, Cosuștea, cu depășire CI cu 10 cm în data de 04.04.2013, la s.h. Turceni, cu 15 cm CI la s.h. Turburea, cu 26 cm CI la s.h. Broșteni și cu 38 cm CI la s.h. Corcova. Pe teritorul județului Dolj, în intervalul 19.04.2014 - 06.05.2014, s-au produs creșteri semnificative de niveluri și debite pe următoarele cursuri de apă: Jiu, Desnățui, Raznic, Terpezița. În intervalul 23.04.2014 - 23.05.2014, pe teritoriul județului Gorj au căzut precipitații abundente sub formă de ploaie cu maxime de 105,6 la Broșteni (pe Motru în Mehedinți), 100,5 l/mp la postul pluviometric Runcu, 70,1 l/mp la postul pluviometric Tismana. Pe teritoriul județului Mehedinți, în intervalul 14.05.2014 - 16.05.2014, s-au înregistrat precipitații însemnate cantitativ, cantitățile de precipitații fiind de: 66,1 l/mp la s.h. Broșteni;49,9 l/mp la s.h. Fața Motrului; 51,9 l/mp la s.h. Strehaia; 71,8 l/mp la s.h. Sisești; 61,7 l/mp la s.h. Corcova; 64,5 l/mp la s.h. Cloșani; 76,6 l/mp la s.h. Tarnița; 77,0 l/mp la s.h. Târmigani; 57,3 l/mp la s.h. Corlățel; 60,2 la s.h. Cujmir; 58,5 l/mp la s.h. Halânga. În perioada 26.11.2015 - 28.11.2015 in județul Mehedinți au căzut precipitații însemnate cantitativ, cantitățile de precipitații cumulate fiind de: 77,9 l/mp la s.h. Cloșani, 67,0 l/mp la s.h. Tarnița, 78,0 l/mp la s.h Târmigani, 67,3 l/mp la s.h Șisești, 70,4 l/mp la s.h Strehaia, 75,8 l/mp la s.h. Fața Motrului, 60,6 l/mp la s.h. Halânga, 59,2 l/mp la s.h. Broșteni, 57,2 l/mp la s.h. Corcova, 59,7 l/mp la s.h. Cujmir Pe teritoriul județului Gorj au fost atinse cotele de apărare pe cursurile de apă Orlea și Jilț, în intervalul 27.11.2015 – 28.11.2015. Cantitățile de precipitații care s-au înregistrat în perioada 03.05.2016-16.05.2016, pe teritoriul județului Gorj au fost de: 95,6 l/mp Sadu, 109,9 l/mp Rovinari, 87 l/mp Godinesti, 101,4 l/mp Celei, 94 l/mp Runcu, 93,6 l/mp Stolojani, 122,2 l/mp Telesti, 88 l/mp Turceni, 80,4 l/mp Tg-Cărbunești, 68,3 l/mp Turburea, 59,1 l/mp Baia de Fier, 52,6 l/mp Ciocadia, 76,2 l/mp Sacelu, 80,9 l/mp Bustuchin, 80,9 l/mp Pojaru, 65,4 l/mp Novaci, 131,9 l/mp Tismana, 79,2 l/mp Târgu-Jiu. În perioada 12.06.2016 - 20.06.2016, pe teritoriul județului Hunedoara s-au semnalat precipitații însemnate cantitativ însoțite de scurgeri masive de pe versanți si revărsări de râuri. Pe cursurile de apă Jiu de Vest, Jiu de Est au fost atinse cotele de apărare. Pe teritoriul județului Mehedinți, în perioada 19.06.2016 - 20.06.2016, s-au înregistrat creșteri însemnate de niveluri pe pârâuri, torenți și scurgeri de pe versanți în special în zonele neacoperite pluviometric. În figura 6 se prezintă inventarul pagubelor generate de inundațiile din perioada 2010 – 2016. Evenimentele istorice de inundații ce au avut loc în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundatii, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundații. Pagina 30 | I N U N D A T I I . R O 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 Figura 6. Pagubele generate de inundații în perioada 2010 - 2016 în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu 2.3.2. Evenimente semnificative Identificarea inundațiilor istorice semnificative din România reprezintă o activitate ce răspunde articolului 4 al Directivei Inundații 2007/60/CE, care “solicită tuturor statelor membre o descriere a inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut impact negativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice și pentru care probabilitatea de apariție a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informații referitoare la zonele inundate precum și o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs”. Concluziile analizei Comisiei Europene privind prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE în România, au evidențiat următoarele: - buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea ICPDR - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale); - România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/ avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub-bazinelor; - Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. Față de Ciclu I în care au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în Ciclul II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare. Spre deosebire de Ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioada mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au identificat informații foarte Pagina 31 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 33 detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în Ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice. În scopul definirii evenimentelor istorice semnificative s-a aplicat unitar la nivel național Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II2, capitolul 4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative. Pentru identificarea și evaluarea evenimentelor istorice semnificative din sursă fluvială și a celor din sursă pluvială, într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/CE: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în Ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Pentru sursa pluvială au fost analizate informații relevante privind zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi torențiale cumulate și cu creșteri de debite care au dus la producerea de pagube însemnate în localitățile respective, și ale căror efecte au fost, în general, amplificate de funcționarea deficitară a sistemelor de canalizare. Astfel în Ciclul II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor de râu / afluenților afectați de evenimentul istoric semnificativ considerat prin aplicarea la nivel de sector a aceluiași criteriu hidrologic și a unui nou set de criterii privind consecințele, respectiv criteriul populației (cu prioritate mare în cazul producerii de victime, sinistrați sau case distruse) și criteriul socio-economic (în cazul în care valoarea calculată pentru o localitate depășește pragul de 50). Pentru sursa pluvială s-a aplicat criteriul hidro-meteorologic ce a constat în îndeplinirea condiției ca precipitațiile care au generat evenimentul să aibă o probabilitate mai mică de 10% sau o cantitate peste pragurile de avertizare sau debite maxime înregistrate la stațiile hidrometrice din vecinătate să indice o frecvență de apariție mai mică de 10%. Etapele principale parcurse la nivel național pentru a răspunde cerințelor evaluării preliminare a riscului la inundații din Ciclul II în ceea ce privește stabilirea evenimentelor istorice semnificative (fluvial și pluvial), se prezintă schematic în figura 7. 2 Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II este prezentată în raportul Evaluarea preliminară a riscului la inundații – Administrația Bazinală de Apă Jiu pentru Ciclul II realizat în anul 2019 Pagina 32 | I N U N D A T I I . R O 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 Figura 7. Etape principale parcurse în Ciclul II la nivel național pentru definirea evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială și din sursă pluvială Directiva Inundații 2007/60/CE recomandă și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații (“Future floods”) pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. Astfel, în Ciclul II au fost identificate inundațiile semnificative potențiale viitoare și evaluate consecințelo