Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO2_Jiu_2023.pdf

gramul de acțiune se aplică fără excepție pe întreg teritoriul țării; - Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. Caracteristici sociale si economice ale bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu ocupă suprafețe semnificative din județele Dolj (84%), Mehedinți (88%) și Gorj (94%), și o suprafață mai mică din județul Hunedoara (14%). Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, bazinul hidrografic Jiu inlcude teritorii administative din două regiuni de dezvoltare: regiunea de dezvoltare Sud - Vest Oltenia (90,3%) și din regiunea de dezvoltare Vest (9,7%). Populația totală aferentă Administrației Bazinale de Apă Jiu conform Recensământului populației și al locuințelor din anul 2011 era de 1.340.499 locuitori, din care 720.886 locuitori în mediul urban (54%) și 619.613 locuitori în mediul rural (46%). Dintre aglomerările urbane importante enumerăm: Craiova, Petroșani, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin Lupeni, Vulcan, Turceni, Rovinari, Bechet ș.a. Modul de utilizare a terenului în cadrul bazinului hidrografic Jiu este influențat de condițiile fizico-geografice, cât si de factorii antropici. Predominante în b.h. Jiu sunt terenurile arabile (58,52%). Pădurile sunt reprezentative pentru 33,70% din suprafața bazinului hidrografic Jiu. Terenurile agricole sunt predominante în bazinele hidrografice a celorlalți afluenți direcți ai Dunării din partea de sud-vest a țării și reprezintă 54,12% din suprafața totală a bazinului hidrografic Jiu. Culturile perene au o dezvoltare relativ uniformă ocupând 5,16%. Suprafața ocupață de construcții reprezintă 5,86% din suprafața bazinului hidrografic Jiu. Luciul de apă și zonele umede ocupă 1,92% din suprafața bazinului hidrografic Jiu. Terenurile agricole sunt reprezentate de terenuri arabile, pășuni, fânețe, terenuri ocupate de vii și pepiniere viticole și livezi și pepiniere pomicole. Pe terenurile arabile se cultivă preponderent cerealele și plantele tehnice. În Anexa 3 se prezintă harta cu utilizarea terenului din bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. Activitățile economice din bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. acoperă o gamă largă de activități cu specificarea că în unele județe industria este preponderentă, în timp ce în altele activitățile industriale sunt îmbinate cu agricultura (creșterea animalelor, cultura cerealelor, viticultura), piscicultura (păstrăvării, creșterea ciprinidelor), silvicultura (exploatarea lemnului și răchitării) și cu alte activități (comerț, turism etc.). Activitățile industriale predominante sunt: extracția cărbunelui, reparații utilaj minier, producerea de energie electrică și termică, construcții navale, industria chimică (apa grea), industria alimentară, prelucrarea lemnului, producerea celulozei și hârtiei, cauciucului, industria electrotehnică, producerea de utilaje și automobile. Infrastructura este reprezentată de căi de transport rutiere, feroviare, navale (porturi fluviale: Orșova, Drobeta Turnu Severin, Cetate, Calafat și Bechet) și aeriene (Aeroportul Internațional Craiova). Teritoriul aferent Administrației Bazinale de Apă Jiu este străbătut de magistrale de cale ferată București - Craiova - Drobeta Turnu Severin - Timișoara, Craiova - Tg Jiu - Petroșani - Simeria - Arad și de o serie de drumuri naționale, județene și comunale. Rețeaua de transporturi cuprinde Pagina 17 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 19 cca. 6.000 km drumuri publice și cca. 700 km căi ferate. Singura cale navigabilă este constituită de fluviul Dunărea pe care s-au realizat sistemele de navigație Porțile de Fier I și Porțile de Fier II. În bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu zonele de recreere și turism sunt reprezentate de arii protejate, parcuri, cetăți, construcții religioase, situri arheologice, stațiuni balneoclimatice, stațiuni pentru turismul de iarnă și schi ș.a. În continuare amintim câteva exemple de situri S.C.I. și S.P.A.: x Situri de tip SPA sunt: Bistreț, Blahnița, Domogled - Valea Cernei, Parcul Național Retezat, Locul fosilifer Bahna, Gruia - Gârla Mare, Confluența Jiu – Dunăre etc.; x Situri de tip SCI sunt: Ciuperceni - Desa: Balta Neagră, Balta Lată, Rezervația ornitologică, Coridorul Jiului: locul fosilifer Gârbovu, locul fosilifer Drănic, locul fosilifer Bucovăț, Defilelul Jiului: Parcul Național Defileul Jiului, Sfinxul Lainicilor, Stâncile Rafailă, Porțile de Fier, Silvostepa Olteniei: Poiana Bujorului din Pădurea Plenița etc. Dintre ariile protejate reprezentative mai amintim: în județul Mehedinți - Cheile Coșuștei, Complexul Carstic, Cheile Topolniței și Peștera Topolniței, Pădurea Borovăț, Tufărișurile mediteraneene de la Isverna, în județul Dolj - Pădurea Ciurumela, în județul Gorj - Cheile Corcoaiei, Locul fosilifer valea Deșului, Pădurea Tismana-Pocruia, Peștera Gura Plaiului, Piatra Biserica Dracilor ș.a. Pe teritoriul administrat de A.B.A. Jiu se găsește una dintre cele mai importante stațiuni turistice specifică drumețiilor montane, turismului de iarnă și de schi, stațiunea Rânca. Aceasta este situată la o altitudine de 1.650 m pe versantul sudic al Munților Parâng și se bucură de numeroase atracții turistice: lacuri glaciare - Roșiile, Călcescu, Lacul Verde, piscurile Parângului - Carja, Mândra, Vârful Păpușa, 6 pârtii de schi amplasate pe Muntele Cornescu și Vârful Păpușa. Un alt obiectiv turistic este Șoseaua Transalpina "Drumul Regelui", care este cel mai înalt drum rutier din România cât și din întregul lanț al Munților Carpați, atât din țară cât și din afara ei și face legătura între Domeniu Ski Rânca și Domeniu Ski Vidra. Patrimoniul cultural este reprezentat prin situri de tip așezare, biserici, mănăstiri, tezaure, etc. Dintre obiectivele culturale importante amintim: Castrul Roman de la Turnu Severin, Cula Izvoranu-Geblescu (comuna Brabova), județul Dolj, Cetatea Dacică de la Bănița, județul Hunedoara, Casa Memorială Constantin Brâncuși (sat Hobița, comuna Peștișani), județul Gorj, Ansamblul cultural Constantin Brâncuși compus din 5 capodopere: Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii, Coloana Infinitului, Masa Festivă, Casa Memorială Tudor Vladimirescu (comuna Vladimir), județul Gorj, Casa Memorială Ecaterina Teodorescu, județul Gorj. Pagina 18 | I N U N D A T I I . R O 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 2. Riscul la inundații în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu 2.1. Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente La nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu au fost executate și sunt în funcțiune numeroase lucrări de reducere a riscului la inundații. Printre cele mai semnificative asemenea lucrări se amintesc: - diguri în lungime de 597,393 km (pe ambele maluri, inclusiv râul Teslui și afluenții fluviului Dunărea); - regularizări de albii în lungime de 586,01 km; - 66 lacuri de acumulare permanente (din care 42 aferente b.h. Jiu, 21 aferente b.h. Dunărea și 3 aferente b.h. Olt) - 3 lacuri de acumulare nepermanente (Rovinari cu un volum de 150 mil.mc, Prodila cu un volum de 0,5 mil.mc, Grozești (Carceni) cu un volum de 0,345 mil.mc); - 1 polder Bistreț În bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu există un număr de 66 acumulări permanente și 3 acumulări nepermanente. Dintre acestea, 10 acumulari permanente si 3 nepermanente sunt în administrarea Administrația Națională „Apele Române”, 6 acumulări deținute în concesiune de către Hidroelectrica S.A., iar restul acumulărilor sunt administrate sau deținute de A.G.V.P.S 8 acumulari, SE Turceni -1 acumulare, primării 28 acumulari, agenți economici si persoane fizice 11 acumulari. Se face precizarea că pe teritoriul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu se află în exploatare un număr de 4 baraje de categorie B, respectiv un numar de 9 baraje de categorie C și D si 1 polder (Bistret). În ceea ce privește starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, au fost evaluate din punct de vedere al siguranței în exploatare acumulările de categoriile A, B, C și D și digurile existente în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. Centralizarea informațiilor cu localizarea principalelor lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul A.B.A. Jiu se regăsesc în Anexele 4 - 6. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu este prezentată în figura 2. Pagina 19 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 21 Figura 2. Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu Pagina 20 | I N U N D A T I I . R O 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 2.2. Descrierea sistemelor de avertizare - alarmare și răspuns existente Sistemul existent de avertizare – alarmare Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministrului Afacerilor Interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea documentului „Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră”. Principiile managementului situațiilor de urgență sunt: - previziunea și prevenirea; - prioritatea protecției și salvării vieții omenești; - respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; - asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice; - cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare; - transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; - continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora; - operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național. Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri și acțiuni pentru: - avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol; - declararea stării de alertă în cazul iminentei amenințări sau producerii situației de urgență; - punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată; - intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative; - acordarea de ajutoare de urgență; - instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de Art. 93 din Constituția României, republicată; - solicitarea sau acordarea de asistență internațională; - acordarea de despăgubiri persoanelor fizice și juridice; - alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu prevederile Art.8 din “Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră”, aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Apelor și Pădurilor și Ministerul Afacerilor Interne nr. 459/78/2019, deținătorii, cu orice titlu, de baraje și diguri, precum și de alte construcții hidrotehnice (Administrația Națională "Apele Române", Hidroelectrica S.A., Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, S.C. Conversmin S.A., S.C. Pagina 21 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 23 Cuprumin S.A., autorități locale, agenți economici, persoane fizice etc.) a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele socio-economice, administrative, culturale și de patrimoniu, sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, au o serie de obligații cu privire la monitorizare, întreținerea și exploatarea acestora. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administrației Naționale „Apele Române”, cât și cel actual al Hidroelectrica cu cel al I.S.U.J. este necesar modernizarea acestuia și completarea lui în zonele în care nu satisface pe deplin cerințele. Managementul situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeoroloice periculoase având ca efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcții hidrotehnice constau în identificarea , înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației, limitarea, înlăturarea sau cotracararea efectelor negative produse ca urmare a factorilor de risc. Sunt măsuri obligatorii pentru autoritățile centrale și locale responsabile în gestionarea riscului la inundații pe toate domeniile de acțiune: Prevenire, Pregătire, Răspuns, Investigare/Evaluare post evenimente, Refacere/Reabilitare. În acest sens, conform prevederilor Ordinului Comun M.A.P./M.A.I. nr. 459/78/2019 se întocmesc Planuri de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă la nivelul tuturor Consiliilor Locale pentru Situații de Urgență (Municipale, Orășenești, Comunale după caz), la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de urgență precum și la nivel bazinal (un document centralizator, de sinteză la nivelul întregului bazinului hidrografic aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă), documente denumite generic "Planuri de apărare". Planurile de apărare conțin toate informațiile necesare managementului riscului la inundații: autorități responsabile, forțe și mijloace de intervenție, informații cu privire la sursele de risc la inundații (cursuri de apă cadastrate, torenți, infrastructură de gospodărire a apelor) precum și obiectivele aflate în zona de risc la inundații și accidente la construcții hidrotehnice, punctele critice identificate pe cursurile de apă amenajate/neamenajate in vederea monitorizării permanente, sistemele de avertizare-alarmare, măsurile preventive și operative ce se întreprind atât la nivel local cât și județean. Totodată planurile conțin Schema fluxului informațional -operativ-decizional, planuri de situație cu delimitarea zonelor inundabile (cu probabilitatea de depășire conform prevederilor HG nr.846/2010) sau a zonelor inundate la viiturile istorice semnificative din revărsări ale cursurilor de apă și localizarea aproximativă a zonei inundabile din scurgeri de pe versanți. În vederea prevenirii inundațiilor, A.B.A. Jiu are 1 plan bazinal de apărare împotriva inundațiilor, 3 planuri județene, 1 plan de sistem hidrotehnic și 247 planuri locale (111 județul Dolj, 70 județul Gorj și 66 județul Mehedinți). Totodată, în perioada 2016-2022 s-au finanțat diverse proiecte naționale și internaționale a căror a căror implementare contribuie la prevenirea riscului la inundații, descrise în continuare: - WATMAN – Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor – Etapa I, proiect implementat de către Administrația Națională "Apele Române" - proiectul Watman armonizează prevederile Directivei Cadru Apă și urmează îndeaproape Strategia Națională de Management al