Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO2_Jiu_2023.pdf

atorită în primul rând tectonicii complicate și apoi diversității de relief. În timpul mișcărilor tectonice mezozoice, rocile cristaline care formează nucleele Carpaților actuali au suferit fracturi și șariaje schițându-se primele linii ale acestor munți, iar în faza laramică s-a produs un proces de ridicare a lanțului carpatic adăugându-se și fâșiile de fliș cretacic. Mișcările tectonice noi au contribuit la definitivarea depresiunilor intramontane. Sedimentarul are o extensiune mai mică și este alcătuit din calcare, gresii și marne, ceea ce favorizează o puternică infiltrație a apelor și formarea unei scurgeri subterane. Zona subcarpatică are un fundament cristalin acoperit cu formațiuni senoniene, paleogene și neogene, reprezentate prin conglomerate fine în bază, apoi gresii cenușii și marne, iar către partea superioară nisipuri și pietrișuri mio-pliocene care Pagina 13 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 15 au o mare dezvoltare și în câmpie. Rocile sedimentare sunt foarte bine dezvoltate în Câmpia Olteniei, care s-a format prin scufundarea fundamentului carpatic la începutul senonianului. Sub raport litologic depozitele care au umplut această depresiune prezintă faciesuri diferite, ce oglindesc condițiile petrografice și fazele de dezvoltare ale reliefului înconjurător. Piemontul Getic, străbătut de Jiu și afluenții săi, este o câmpie de natură sedimentară puternic înălțată și fragmentată, petrografic fiind alcătuită din gresii, conglomerate, pietrișuri, calcare, argile, roci în general friabile și permeabile. Ultima formațiune străbătută de Jiu, zona de câmpie, prezintă un relief de acumulare fluvio - lacustru și eolian. Litologic zona este alcătuită din marne, nisipuri, gresii și pietrișuri peste care s-a depus un strat de loess. Depozitele de terasă alcătuite din nisipuri și pietrișuri cu grosimi variabile au o permeabilitate foarte accentuată, din care cauză o mare parte din apele superficiale se infiltrează alimentând apele freatice. Depozitele loessoide au o foarte mare dezvoltare în partea de est a câmpiei, având un aspect cafeniu prăfos, iar în partea de sud, la contactul cu Lunca Dunării, se întâlnesc sub formă de lut roșcat cu resturi de pietrișuri și nisipuri. Depozitele de dune ocupă suprafețe întinse, acoperind de multe ori pătura de loess. Aceste formațiuni sunt bine dezvoltate în zona Cetate-Calafat. În cuprinsul câmpiei se mai întâlnesc și depozite proluviale și gravitaționale reprezentate prin conuri de dejecție, bine dezvoltate la vărsarea Jiului în Dunăre și în general la baza teraselor. Clima prezintă un caracter temperat cu variații de la N la S și de la V la E. Această diferențiere se datorează condițiilor geomorfologice, cât și influenței climatice mediteraneene care se face simțită în zona de vest și a fost constatată în toate elementele climatice. În ceea ce privește regimul termic, pe versantul sudic al munților Retezat temperaturile medii anuale au valori cuprinse între 6°C și 0°C, în luna ianuarie scăzând de la -5°C, la -7°C, iar în luna iulie de la 18°C la 10°C, pe versantul nord - estic al munților Mehedinți temperatura medie lunară în luna ianuarie este de -2° - 5°C, în iulie 14° - 20°C, regiunea subcarpatică are temperaturi medii anuale de 7°C în nord și 10°C în sud, iar în Câmpia Olteniei temperatura medie anuală este de 10° - 11°C, cea a lunii iulie de 23° - 26°C iar cea a lunii ianuarie de 1° - 2°C. Harta izohietelor medii multianuale variază între 400 - 1.400 mm/an (între 400 - 500 mm/an în câmpia Dunării, între 700 - 800 mm/an în regiunea subcarpatică, între 1200 - 1400 mm/an în zonele înalte ale munților ce înconjoară zona izvoarelor Jiului de Vest și a Jiului de Est). Regimul precipitațiilor prezintă o mare variabilitate atât în ceea ce privește cantitatea cât și repartiția lor în timp. În cazuri excepționale în anii ploioși pot fi depășiți în zona de câmpie 1.000 mm/an și în zona de munte 2.400 mm/an. În contrast în anii secetoși s-au înregistrat valori de 200 mm/an în sudul Câmpiei Române și valori cuprinse între 300 - 500 mm/an în regiunea subcarpatică. Cantitatea de precipitații crește de la sud-est la nord-vest. Lugimea rețelei hidrografice aferente bazinului hidrografic administrat de Administrația Bazinală de Apă Jiu cuprinde un număr de 288 cursuri de apă cadastrate cu o lungime totală de 5.605 km. Râul Jiu (cod cadastral VII.1) este afluent de ordinul I al Dunării și se formează prin unirea la Livezeni, în Depresiunea Petroșani, a Jiului de Vest numit și Jiul Românesc, considerat ca și izvor, cu Jiul de Est. Acesta are o lungime de 339 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 10.080 kmp. Rețeaua hidrografică a bazinului hidrografic Jiu cuprinde 232 de cursuri de apă cu o lungime de 3.876 km și o densitate de 0,34 km/kmp. Jiul de Vest sau Românesc (S = 496 kmp; L = 54 km) izvorăște din M-ții Retezat, Retezatul Mic de la o altitudine de 1.720 m, din căldarea glaciară a Scoroților dominată de vârful Drăgășanului (2.076 m). Jiul de Est sau Transilvan (cod cadastral VII.1.15, S = 468 kmp; L = 29 km) sosește din partea estică a Depresiunii Petroșani, mai largă, cuprinsă între munții Surian și Parâng. În total râul Jiu primește 31 de afluenți de dreapta și 21 de afluenți de stânga, dintre care amintim: Valea de Pești (S = 32 kmp; L = 11 km), Taia (S = 88 kmp; L = 21 km), Izvorul (S = 39 kmp; L = 11 km), Sadu (S = 95 kmp; L = 21 km), Tismana (L=42 km; S=894 kmp), Gilort (S = 1.358 kmp; L = 116 km), Motru (S = 1.895 kmp; L=134 km), Amaradia (Gorj S = 247 kmp; L = 41 Pagina 14 | I N U N D A T I I . R O 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 km), Șușița (S = 234 kmp; L = 37 km), Jilț (S = 377 kmp; L=49 km), Argetoaia (S = 249 kmp; L=50 km), Amaradia (Dolj S= 879 kmp L = 106 km), Raznic (S = 498 kmp; L=58 km) ș.a. Pe teritoriul aferent Administrației Bazinale de Apă Jiu resursa de apă este monitorizată prin intermediul a 79 de stații hidrometrice, din care 11 se află pe fluviul Dunărea și afluenții ei direcți. În tabelul 1 se prezintă principalele stații hidrometrice și parametrii hidrologici caracteristici ai bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. Tabelul 1. Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici din bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu Parametriii hidrologici F H Nr. crt. Râul Stația hidrometrică Qmma Qmax 1% R (km2) (m) (m2/s) (m2/s) (kg/s) 1 Jiu Câmpu lui Neag 155 1.346 3,2 390 0,185 2 Jiu Iscroni 496 1.134 10,6 705 8,31 3 Jiul de Est Livezeni 440 1.256 8,15 525 - 4 Blahnița Târgu Cărbunești 220 467 1,58 348 0,373 5 Gilort Turburea 1.078 590 10,9 731 16,0 6 Jiu Filiași 5.304 563 60,5 2.325 48,4 7 Motru Apa Neagră Tirmigani 304 751 6,67 620 2,11 8 Motru Broșteni 646 526 8,31 900 4,35 9 Coșuștea Corcova 420 482 3,07 645 1,81 10 Motru Fața Motrului 1.740 384 12,0 1.265 7,3 11 Jiu Podari 9.334 446 85,1 2.330 95,8 12 Jiu Zăval 10.073 417 90,5 2.330 104 Nota: Qmmultianul reprezintă debitul mediu multianual în regim natural Qmax 1% reprezintă debitul maxim cu asigurarea de probabilitate de 1% R debitul solid mediu multianual În Anexa 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. În bazinul hidrografic Jiu sunt 40 lacuri și bălți naturale din care 14 sunt mai mari de 0,5 kmp. Dintre lacurile cele mai importante amintim: Fântâna Banului (S = 3,14 kmp), Balta Rotunda (S = 3,00 kmp) Balta Mărginița (S = 2,56 kmp), Balta Ciupercenilor (S = 1,68 kmp) ș.a. În bazinul hidrografic Jiu există 10 lacuri de acumulare importante (cu suprafața mai mare de 0,5 kmp), care au folosință complexă și însumează un volum util de 3045,8 mil.mc (include acumulările PF I și PF II). Dintre cele mai importante acumulări amintim: Turceni (Vt = 9,9 mil. mc), Baraj Vaja (Vt = 7,745 mil. mc), Baraj Motru (Vt = 6,4 mil. mc), Valea de Pești (Vt = 5,3 mil. mc), Vădeni - Târgu Jiu (Vt = 2,623 mil. mc), ș.a. Resursele de apă de suprafață cuprind resursele de apă aferente bazinului hidrografic Jiu și resursele de apă aferente sectorului de Dunăre. Resursele totale de apă de suprafață din bazinul hidrografic Jiu (fără fluviul Dunărea) însumează cca. 3.515 mil.mc/an (111,5 mc/s), din care resursele utilizabile sunt de cca. 2.231,33 mil.mc/an. Acestea sunt formate, în principal, de râul Jiu și afleunții acestuia, respectiv afluenții direcți ai Dunării: Bahna, Topolnița, Blahnița, Drincea, Balasan, Desnățui ș.a. Pagina 15 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 17 În bazinul hidrografic Jiu, resursele subterane teoretice (fără fluviul Dunărea) sunt estimate la 1.035 mil.mc – din care 568 mil.mc provin din surse freatice și 467 mil.mc din surse de adâncime (32,8 mc/s), din care resursele subterane utilizabile sunt de 430 mil.mc. Conform Planului de management actualizat (2021) al bazinului hidrografic Jiu, al III-lea ciclu de planificare 2022 – 2027, au fost identificate 175 corpuri de apă de suprafață și 8 corpuri de apă subterană. Caracterizarea stării corpurilor de apă de suprafață s-a realizat prin evaluarea stării ecologice/ potențialului ecologic și stării chimice iar corpurile de apă subterană s-au caracterizarea prin evaluarea stării cantitative și stării chimice. În tabelul 2 sunt redate rezultatele evaluării stării ecologice/ potențialului ecologic aferente celor 175 corpuri de apă de suprafață. În urma evaluării stării cantitative și a stării chimice a corpurilor de apă subterană aferente Administrației Bazinale de Apă Jiu a rezultat faptul că toate corpurile de apă subterană sunt în stare cantitativă bună și în stare chimică bună. Reprezentarea pe hartă a stării ecologice / potențialul ecologic și starea chimică globală a corpurilor de apă de suprafață la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu se regăsește în capitolul 6 Monitorizarea și caracterizarea stării apelor al documentului menționat și informațiile sunt disponibile pe site-ul Administației Naționale “Apele Române”, rowater.ro. Tabelul 2. Rezultatele evaluării stării ecologice/potențialului ecologic și a stării chimice al corpurilor de apă de suprafață identificate la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu Starea ecologică / potențțial ecologic Starea chimică Numărul Foarte Nu ating starea corpurilor Bună Moderată Slabă Proastă Bună bună chimică bună de apă 175 0 136 29 9 1 174 1 În zona Luncii Jiului vegetația este reprezentată de sălcii, plopi, răchită, specii de stejar în asociație cu subarboret de alun, măceș, cătină etc. În perimetrul bălților și zonelor umede (mlaștini) apare o vegetație hidrofilă formată de specii de trestie, papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, lintiță etc. În zona de câmpie se găsesc păduri de stejar (stejar pufos, stejar brumăriu). Pajiștile din această zonă sunt puternic stepizate, compuse din ierburi adaptate la secetă. În zona de deal se găsesc: păduri de cer, gârniță, gorun ș.a. În zona montană predomină vegetația alpină și subalpină cu păduri de conifere, păduri de foioase: fag, păduri amestecate de fag și gorun, cer etc. Fauna specifică zonei montane este dominată de: capre negre, râși, acvile de munte (cele mai puternice păsări răpitoare din țară), cocoși de munte, urși, căprioare, cerbi, lupi, vulturi pleșuvi etc. Fauna acvatică este reprezentată de: lipan, clean, păstrăv indigen ș.a. Pentru zonele de deal amintim: fluturele cap de mort, salamandra, pițigoiul moțat, fazanul, stăncuța etc. În zona de câmpie fauna este reprezentată de: mistreți, căprioare, iepuri, dihori, nevăstuici, popândăi, șoarecii de câmp, coțofene, ciori, pupeze, broaște țestoase etc. Conform Registrului zonelor protejate 1 dar și a unor informații actualizate, după caz, în bazinul hidrografic administrat de A.B.A Jiu situația zonelor protejate este următoarea: - Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării – La nivelul bazinului hidrografic Jiu, în anul 2019 au fost inventariate 337 captări de apă pentru potabilizare, din care 39 captări de apă din sursele de suprafață pentru potabilizare (pentru alimentarea cu apă a populației) și 298 captări de apă din sursele subterane (266 pentru alimentarea cu apă a populației și 32 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare; 1 Registrului zonelor protejate este elaborat de Administrația Națională „Apele Române” reprezintă o cerință a Directivei Cadru Apă (art. 6) și include următoarele categorii: zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate şi specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți, zone pentru îmbăiere. Pagina 16 | I N U N D A T I I . R O 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 - Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic identificate pentru protecția păstrăvului comun (Salmo truta fario) pe sectoare de râu sau râuri care însumează 664,73 km și în lacuri cu o suprafață totală de 82 ha. În bazinul hidrografic Jiu nu au fost raportate zone în care s-a practicat pescuitul comercial în anul 2019; - Zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important – La nivelul bazinului hidrografic Jiu, ariile naturale protejate care au legătură cu apa au fost grupate în 27 zone pentru protecția habitatelor și speciilor dependente de apă cu o suprafață totală de 49,35 kmp (ce includ rezervații naturale, științifice și ale biosferei, Situri de protecție specială avifaunistică, situri de importanță comunitară și parcuri naționale, naturale și RAMSAR). În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 8 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 2 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre din 9 situri de importanță comunitară; - Zone sensibile la nutrienți. Zone vulnerabile la nitrați - Programul de Acțiune privind implementarea Directivei Nitrați se aplică fără excepție pe întreg teritoriul României începând cu luna iunie 2013. România nu mai are obligativitatea de a desemna zone vulnerabile la nitrați din surse agricole, întrucât pro