Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / PMRI_Ciclul_II_RO2_Jiu_2023.pdf

ARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 CUPRINS CONTEXTUL PLANURILOR DE MANGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAȚII REZUMAT CUPRINS ABREVIERI 1. Prezentarea generală a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu 2. Riscul la inundații în bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu 2.1. Descrierea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor existente 2.2. Descrierea sistemelor de avertizare - alarmare și răspuns existente 2.3. Evenimente semnificative de inundații 2.3.1. Inundații istorice 2.3.2. Evenimente semnificative 2.4. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații 2.5. Hărțile de hazard la inundații 2.5.1. Introducere 2.5.2. Modelarea hazardului 2.5.2.1. Date topografice și batimetrice 2.5.2.2. Date hidrologice 2.5.2.3. Modelarea hidraulică 2.5.2.4. Dezvoltarea scenariului pentru schimbările climatice 2.6. Hărțile de risc la inundații 2.6.1. Introducere 2.6.2. Evaluarea riscului la inundații 2.6.2.1. Date de intrare 2.6.2.2. Modelarea riscului la inundații 2.6.2.3. Integrarea schimbărilor climatice în hărțile de risc la inundații 2.7 Clasificarea și identificarea posibilelor A.P.S.F.R.-uri tranzitorii 2.8 Indicatori statistici 3. Obiectivele și măsurile de management al riscului la inundații din Ciclul I - stadiul implementării 3.1 Sinteza măsurilor din Ciclul I 3.2 Stadiul de implementare a măsurilor propuse în Ciclul I 3.3 Evaluarea progresului realizat în vederea atingerii obiectivelor din ciclul I conform Art.7(2) 4. Ciclul II – Obiectivele de management al riscului la inundații 4.1 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații 4.2 Procesul de elaborare a obiectivelor de management al riscului la inundații 5. Ciclul II – Programul de Măsuri 5.1 Cadrul metodologic general 5.1.1 Prezentare generală 5.1.2 Prezentarea generală a metodologiei pentru măsurile de prevenire și protecție 5.1.3 Promovarea infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură 5.1.4 Integrarea Schimbărilor Climatice în Programul de Măsuri 5.2 Măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel național (categoria A) 5.3 Măsuri de prevenire și protecție pentru reducerea riscului la inundații la nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu (categoria B) 5.4 Măsuri de reducere a riscului la inundații prin intermediul măsurilor de pregătire și de răspuns în cazul situațiilor de urgență categoria C 5.5 Descrierea legăturii dintre măsurile de reducere a riscului la inundații și atingerea obiectivelor de management al riscului la inundații la nivelul A.B.A. Jiu 5.6 Descrierea măsurilor de reducere a riscului la inundații luate în temeiul actelor de reglementare europene Pagina 7 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 9 5.6.1 Coordonarea cu Directiva Cadru Apă 5.6.2 Coordonarea/integrarea cu politicile de schimbări climatice 5.6.3 Coordonarea și conformarea cu alte directive 5.6.4 Coordonarea internațională 6. Planul de Acțiune pentru implementare 6.1 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria A (Măsuri naționale) 6.2. Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria B (de prevenire și protecție) 6.3 Planul de implementare și obiectivele pentru măsurile din Categoria C (Pachetul de Măsuri de Pregătire și de Răspuns în cazul situațiilor de urgență) 7. Monitorizarea implementării Planului de Management al Riscului la Inundații 8. Implicarea părților interesate și consultările publice 8.1 Strategia de implicare a părților interesate (SHE) 8.1.1. Informare și comunicare 8.1.2. Consultarea și implicarea părților interesate 8.1.3. Implicarea părților interesate la nivel regional 8.1.4. Implicarea și consultarea publică a părților interesate cu privire la hărțile de hazard și hărțile de risc la inundații 8.2 Implicarea comunităților vulnerabile și marginalizate – zone pilot pentru comunitățile rome 8.3 Procedura de Evaluare Strategică de Mediu 9. Lista autorităților competente pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Planului de Management al Riscului la Inundații ANEXE Pagina 8 | I N U N D A T I I . R O 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 ABREVIERI A.A.P.- Asociația Administratorilor de Păduri A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă ACB – Analiză Cost – Beneficiu A.C.N. – Administrația Canalelor Navigabile A.F.D.J. – Administrația Fluvială a Dunării de Jos AMC – Analiză Multi-criterială A.N.A.N.P. – Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate A.N.A.R. – Administrația Națională „Apele Române” A.N.C.P.I. – Agenția Națională de Cadastru ți Publicitate Imobiliară A.N.I.F. – Agenția Naționala de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. – Administrația Națională de Meteorologie A.N.P.C.A. – Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție A.N.P.D.P.D. – Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități A.N.P.M. – Agenția Națională pentru Protecția Mediului A.S.F. – Autoritatea de Supraveghere Financiară BEI - Banca Europeană de Investiții B.H. – Bazin Hidrografic BM - Banca Mondială CBRN – Riscuri chimice, biologice, radiologice și nucleare C.E. – Comisia Europeană C.E.E. – Comunitatea Economică Europeană CESTRIN – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CFR – Compania Națională de Căi Ferate C.I.R. – Centre de Intervenție Rapidă C.J.S.U. – Comitetul Județean/Municipiului București pentru Situații de Urgență C.L.S.U. – Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. – Centrul Meteorologic Regional C.N. -Compania Națională C.N.A.I.R. – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere D.C.A. – Directiva Cadru Apă D.I. – Directiva Inundații EMP – Platforma de Management a Urgențelor E.P.R.I. – Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională F.I.R. – Formație de intervenție Rapidă F.S.E. – Fondul Social European GLERN – Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național G.N.M.- Garda Națională de Mediu GTL – Grupuri Tehnice de Lucru H.G. – Hotărâre de Guvern HH – Hărți de Hazard la inundații HR – Hărți de Risc la inundații I.C.P.D.R.- Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea IDF – Intensitate – Durată – Frecvență IGAv – Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne I.G.S.U. – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.A. – Institutul Național de Administrație I.N.C.D.S. “Marin Drăcea” – Institutul Național de Cercetare în Silvicultură “Marin Drăcea” I.N.H.G.A. – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor Pagina 9 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 11 I.S.C. – Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U. - Inspectoratul pentru Situații de Urgență I.S.U.J. – Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean M.A.D.R. – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I.- Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naționale M.C.I.D. – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării M.D.L.P.A. – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației M.E.A.T. – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului M.Edu. – Ministerul Educației M.E. – Ministerul Energiei M.F. – Ministerul Finanțelor M.I.P.E. – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene M.M.A.P. – Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor MNRA – Măsuri Naturale de Retenție a Apei MRD – Managementul Riscului la Dezastre MRI – Managementul Riscului la Inundații M.T.I. – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii O.C.P.I. – Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ONG – Organizație Neguvernamentală OSC – Organizațiile Societății Civile P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie P.E.B. – Potențial Ecologic Bun PIM – Proiect Integrat Major PM – Program de Măsuri P.N.A.S.C. – Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice P.N.P.H. – Platforma Națională de Prognoză Hidrologică P.N.R.R. – Planul Național de Redresare și Reziliență POCA – Programul Operațional Capacitate Administrativă PODD – Programul Operațional Dezvoltare Durabilă POIM - Programul Operațional Infrastructură Mare REBAR – Registrul Național al Barajelor din România REDIG – Registrul Național al Digurilor din România SBN – Soluții Bazate pe Natură S.A. – Societate pe Acțiuni S.C.I. – Situri de importanță comunitară S.E.B. – Stare Ecologică Bună S.E.I.C.A. – Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă S.G.A. – Sistem de Gospodărire a Apelor S.H. – Spațiu Hidrografic SIMIN – Sistemul Meteorologic Integrat Național SIV - Soluții privind Infrastructura Verde SMURD – Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare SNASC – Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice SNMRI – Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații S.P.A. – Arii de protecție specială avifaunistică SRRD - Strategia pentru reducerea riscului la dezastre STS – Serviciul de Telecomunicații Speciale TVA – Taxa pe Valoarea Adăugată U.A.T. – Unitate Administrativ Teritorială Pagina 10 | I N U N D A T I I . R O 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice UoM – Unitate de Management UPU – Unitate Primire Urgențe AED – Annual Expected Damage AFU – Appraisal Flood Unit - Unitate de Evaluare pentru Inundații A.P.S.F.R. – Areas with Potential Significant Flood Risk – Zone cu Risc Potențial Semnificativ la Inundații AST - Appraisal Summary Tool BRIGAID – Bridging the gap for innovations in disaster resilience CAMA Flood – Catchment-based Macro-scale Floodplain CAP – Common Alerting Protocol CFPA – Confederation of Fire Protection Associations DAREFFORT – Danube River Basin Enchanced Flood Feorecasting Cooperation DSS - Decision Support System DTM – Digital Terrain Models DQS – Data Quality Score EFAS - European Flood Awareness System EMP – Emergency management program -Platforma de Management a Urgențelor FFG – Flash Flood Guidance – Ghidul pentru Inundații Rapide FFGS – Flash Flood Guidance System FP-EG – Flood Protection Expert Group GSM - Global System for Mobile Communications I.E.D. - Industrial Emissions Directive IMGIS–EG – Information Management and Geographical Information System Expert Group IPPC – Integrated Pollution Prevention and Control LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging RBM-EG – River Basin Management Expert Group RO-ALERT – Sistem de avertizare a populației în situații de urgență RO-FLOODS – Proiectul Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații RTC – Real Time Control SEA – Strategic Environmental Assessment -Evaluare Strategică de Mediu SHE – Stakeholder Engagement – Strategia de implicare a părților interesate SuDS – Sisteme Sustenabile de Drenaj TAG – Grupul Tehnic Consultativ TETRA – TErrestrial Trunked RAdio UoM – Unit of Management VPN – Virtual Private Network WWF – World Wildlife Fund Pagina 11 | I N U N D A T I I . R O  MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 13 1. Prezentarea generală a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu Caracteristici fizice ale bazinului hidrografic Jiu Administrația Bazinală de Apă Jiu are în administrare bazinul hidrografic Jiu și bazinele hidrografice ale afluenților Fluviului Dunărea din sud-vestul Olteniei: Bahna, Topolnița, Blahnița, Drincea, Balasan, Desnățui, ș.a. Bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu este situat în partea de sud-vest a țării între 43o45’ și 45o30’ latitudine nordică și 22o34’ și 24o10’ longitudine estică. Suprafața bazinului hidrografic administrat de Administrația Bazinală de Apă Jiu este de 16.758,59 kmp, reprezentând o pondere de 7,03% din suprafața țării. În această suprafață se regăsesc și bazinele hidrografice ale afluenților Dunării din sud - vestul Olteniei: Bahna,Topolnița, Blahnița, Drincea, Balasan, Desnățui care ocupă o suprafață de 6.596 kmp. Bazinul hidrografic administrat de A.B.A. Jiu este delimitat la nord de bazinul hidrografic al râului Mureș, la vest de bazinul hidrografic al râului Cerna și de granița de stat a Serbiei, la sud de granița de stat a Bulgariei, iar la est de bazinul hidrografic al râului Olt (figura 1). Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu Relieful este caracterizat de prezența a trei mari zone geomorfologice: 21% munte (M-ții Mehedinți, M-ții Cernei, M-ții Godeanu, M-ții Retezat, M-ții Vulcan, M-ții Șureanu și M-ții Parâng), 47% podiș și dealuri (Podișul Coșuștea, Podișul Argetoaia, Podișul Jiețului, Podișul Sterpoaia, Podișul Amaradia), câmpie 32% (Câmpia Română), ce sunt eșalonate în ordine de la nord la sud. Pagina 12 | I N U N D A T I I . R O 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. Vol.6 bis/00.X.2023 Ca dispunere, în nord se află munții Șureanu și Retezat, în vest munții Mehedinți, Câmpia Băileștilor în sud, iar în est se află munții Parâng, dealurile Oltețului și vestul Câmpiei Oltene (Câmpia Romanaților). Tot în acest bazin se află depresiunea Petroșani, cea mai închisă depresiune din țară. Altitudinile extreme din bazinul hidrografic al Jiului sunt de 2.519 mdM în Parâng (vf. Mândra) și 26 mdMN la confluența cu fluviul Dunărea. Zona submontană din sudul Carpaților, denumită zona subcarpatică sau Subcarpații Getici, este caracterizată prin predominarea dealurilor cu altitudini ce depășesc rar 700 m. În sudul Subcarpaților Getici se dezvoltă o zonă cu aspect de podiș, cunoscută sub denumirea de Piemontul Getic. Zona colinară este extinsă de la limita sudică a munților până puțin mai la sud de Craiova. Lățimea acestei zone este cuprinsă între valea Motrului și valea Gilortului. Altitudinea medie a acestei zone este de cca. 600 - 800 m pe culmi și de 100 - 275 m pe fundul văilor. De la sud de Craiova, Jiul străbate partea sud - vestică a Câmpiei Române printr-o luncă foarte largă mărginită de versanți abrupți. Lunca este dominată de înălțimi care încep cu 5 m și ajung la 100 m și peste aceste înălțimi (înălțimea luncii se menține între 70 - 30 m altitudine absolută). Începând din zona localităților Bârza - Dobrești, Jiul intră în zona teraselor Dunării străbătând între Bârza și Grecești terasa superioară, iar între Grecești și Zăval terasa inferioară a Dunării. Între Zăval și Lișteava, Jiul intră în lunca Dunării, vărsându- se în fluviu în dreptul ostrovului Copănița. În Anexa 1 se prezintă harta hipsometrică a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu. Pe cuprinsul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu, învelișul de sol este foarte variat și complex ca urmare a diversității și complexității condițiilor fizico-geografice ale acestui teritoriu, întâlnindu-se soluri de la cele caracteristice stepelor până la soluri montane de pădure și soluri de pajiști alpine. Solurile dominante sunt: cernisolurile dezvoltate pe depozite sedimentare loesssoide, pe nisipuri sau aluviuni vechi (cernoziomuri, faeoziomuri, rendzine) întâlnite în Câmpia Română, pe câmpurile înalte Leu-Rotunda și Sălcuța-Drănic; luvisoluri (preluvosoluri) în Piemontul Getic, în Câmpia Olteniei, în zona Subcarpaților Getici și a munților cu altitudini mijlocii Vâlcan, Cernei, Godeanu; cambisoluri (districambosoluri) în regiunea montană de la 800-1000 m altitudine până la 1800-2000 m; spodisoluri (podzoluri) întâlnite în Munții Retezat și Parâng; salsodisoluri (solonceacuri); hidrisoluri (lăcoviști); histisoluri (turbosoluri); protisoluri (psamosoluri). Pătura de sol este supusă eroziunii sub acțiunea agenților externi. Intensitatea procesului de eroziune diferă de la o regiune la alta, în funcție de condițiile naturale și social economice. Procesul de eroziune este cu atât mai intens cu cât energia de relief este mai mare, substratul geologic mai friabil și precipitațiile mai abundente. Din punct, de vedere geologic, suprafața bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu se caracterizează printr-o complexitate de formațiuni geologice, deosebite ca vârstă și constituție petrografică, d