Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO11_Prut_Barlad_2019.pdf

on de bază al legislației europene, în domeniul apelor, după Directiva Cadru Apă 2000/60/C.E., și are ca obiectiv reducerea riscurilor și a consecințelor negative pe care le au inundațiile în Statele Membre. Directiva 2007/60/C.E. privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații, cunoscută sub denumirea generică de Directiva Inundații 2007/60/C.E., are drept scop reducerea consecințelor negative pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică asociate inundațiilor. Implementarea Directivei Inundații 2007/60/C.E. se realizează la nivel de bazin hidrografic sau Unitate de Management, respectiv în cazul României la nivel de Administrație Bazinală de Apă (A.B.A.). Directiva Inundații 2007/60/C.E. presupune parcurgerea a trei etape de implementare, după cum urmează: 1. evaluarea preliminară a riscului la inundații (E.P.R.I.); 2. elaborarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații (H.H. și H.R.); 3. elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I). Pentru ciclu II de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. fiecare etapă de implementare trebuie revizuită și dacă este necesar actualizată și raportată la C.E. conform recomandărilor legislative. Termenele de finalizare și de raportare ale Directivei Inundații 2007/60/C.E. sunt redate în figura 1.1. Figura 1.1 Etape de implementare ale Directivei Inundații 2007/60/C.E. și termene de finalizare 1  Evaluarea preliminară a riscului la inundații presupune identificarea inundațiilor istorice semnificative care au avut consecințe semnificative asupra: activității umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice, dar și delimitarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk). E.P.R.I. are drept termen de finalizare 22 decembrie 2018, cu termen de raportare la Comisia Europeană 22 martie 2019. Elaborarea H.H. și H.R. are drept termen de finalizare 22 decembrie 2019, cu termen de raportare la Comisia Europeană 22 martie 2020. Elaborarea P.M.R.I. are drept termen de finalizare 22 decembrie 2021, cu termen de raportare la Comisia Europeană 22 martie 2022. Raportul de față are în vedere evaluarea preliminară a riscului la inundații în spațiul hidrografic Prut-Bârlad conform articolului 4 al Directivei Inundații 2007/60/C.E.; pe baza acesteia urmează să se realizeze (tot în cadrul acestei prime etape de implementare) identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații. Mai departe, zonele cu risc potențial semnificativ la inundații vor deveni subiectul următoarelor două etape de implementare a Directivei, respectiv elaborarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații și întocmirea Planului de management al riscului la inundații. În esență, la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad, evaluarea preliminară a riscului la inundații a presupus parcurgerea următoarelor etape:  Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice din perioada 2010 - 2016 și asamblarea informațiilor în fișiere unitare de tip spreadsheet create de Institutul Național de Hidrologie și Gospsodărire a Apelor (I.N.H.G.A.); informațiile înregistrate în fișierele excel reprezintă baza informațiilor ce urmează să fie raportate la C.E.;  Corectarea informațiilor transmise de A.B.A. Prut-Bârlad către Administrația Națională ”Apele Române” (A.N.A.R.) / Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.), identificarea evenimentelor istorice și selectarea evenimentelor istorice semnificative pe baza criteriilor propuse de I.N.H.G.A. și agreate la nivel național;  Cartografierea în mediul GIS a zonelor afectate de inundațiile istorice semnificative realizată la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad de către I.N.H.G.A. și adaptată ulterior cerințelor de raportare WISE;  Identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pe baza datelor, studiilor și rezultatelor proiectelor disponibile și cartografierea acestora în mediul GIS, realizată la nivelul A.N.A.R. - I.N.H.G.A. 2  2. Cadrul legal și instituțional Aderarea României la Uniunea Europeană impune, printre altele, orientarea politicii naționale în domeniul apelor în direcția conformării cu strategiile și politicile europene pe termen mediu și lung. Astfel, România ca Stat Membru al Uniunii Europene și-a asumat implementarea Directivei 2007/60/C.E. privind evaluarea și managementul riscului la inundații. Transpunerea în legislația națională a acestei directive s-a realizat prin:  OUG 3/2010 pentru modificarea și completarea Legii Apelor 107/1996 - transpune integral prevederile Directivei 2007/60/C.E.;  HG 846/2010 privind aprobarea Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung. Secţiunea 51 din Legea Apelor 107/1996 Art. 761 (1) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se realizează o evaluare preliminară a riscului la inundaţii, în conformitate cu alin. (2). Art. 761 (4) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură evaluarea preliminară a riscului la inundaţii şi raportarea către Comisia Europeană, până la data de 22 decembrie 2011. Art. 762 (1) Pe baza evaluării preliminare a riscului la inundaţii, prevăzută la art. 76 , pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin.(6) se identifică arealele unde există risc potenţial semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabilă. Art. 769 (1) Evaluarea preliminară a riscului la inundaţii este revizuită şi, dacă este necesar, actualizată până la data de 22 decembrie 2018 şi apoi reactualizată la fiecare 6 ani. În prezent autoritatea publică centrală din domeniul apelor este Ministerul Apelor și Pădurilor (M.A.P.), autoritate cu personalitate juridică din subordinea Guvernului și care își desfășoară activitatea în domeniile: planificare strategică, managementul fondului forestier și cinegetic, gospodărirea apelor, hidrologie, hidrogeologie, protecția, conservarea și refacerea capitalului natural din domeniul apelor și pădurilor. Ministerul Apelor și Pădurilor a fost înființat în baza OUG nr. 1/2017 și a HG nr. 20/2017. Astfel, managementul riscului la inundații în România este asigurat, în principal, de către Ministerul Apelor și Pădurilor, la nivel central, și de către Administrația Națională „Apele Române” prin cele 11 Administrații Bazinale de Apă prezentate în figura 2.1 (A.B.A. Someș-Tisa, A.B.A. Crișuri, A.B.A. Mureș, A.B.A. Banat, A.B.A. Jiu, A.B.A. Olt, A.B.A. Argeș-Vedea, A.B.A. Buzău-Ialomița, A.B.A. Siret, A.B.A. Prut-Bârlad, A.B.A. Dobrogea-Litoral) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. 3  Figura 2.1 Delimitarea teritorială la nivel național a Administrațiilor Bazinale de Apă Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivel central, și prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență, la nivel local (la nivelul celor 41 de județe și a municipiului București), coordonează intervenția în caz de situații de urgență generate de inundații care afectează siguranța publică. Pe lângă instituțiile cu rol primordial în managementul riscului la inundații, mai sunt implicate și alte autorități la nivel central (ministere) precum și o serie de instituții la nivel național, județean și local, care au responsabilități și sarcini specifice, etc. În România funcționează Sistemul național de management al situațiilor de urgență generate de inundații cu următoarea structură:  Comitetul Național pentru Situații de Urgență condus de ministrul afacerilor interne sub coordonarea primului-ministru;  Comitete Ministeriale pentru situații de urgență - conduse de ministrul de resort aferent, între acestea o importanță deosebită revenind Comitetului Ministerial pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor;  Comitete județene pentru situații de urgență, conduse de prefecți;  Comitete locale pentru situații de urgență, conduse de primari; 4   Administrația Națională „Apele Române” și unitățile sale teritoriale - care asigură intervenția la lucrările hidrotehnice din administrare, precum și asistența tehnică de specialitate pentru celelalte cazuri de intervenție;  Ceilalți deținători de lucrări cu rol de protecție împotriva inundațiilor;  Persoanele fizice sau juridice care au în proprietate acumulări mici. Conform legislației naționale, E.P.R.I. este în responsabilitatea M.A.P. și A.N.A.R. (prin A.B.A.-uri și I.N.H.G.A.), care au următoarele responsabilități:  M.A.P. - autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează strategia și concepția de apărare împotriva inundațiilor; asigură evaluarea preliminară a riscului la inundații și raportarea către Comisia Europeană.  A.N.A.R. - instituție publică de interes național, în coordonarea autorității publice centrale din domeniul apelor; asigură aplicarea politicii naționale de management al riscului la inundații, coordonează colectarea datelor necesare raportărilor.  A.B.A. - instituții publice, unități subordonate direct Administrației Naționale "Apele Române"; oferă datele necesare raportărilor periodice către C.E. privind implementarea Directivei Inundații.  I.N.H.G.A. - instituție publică, subordonată Administrației Naționale "Apele Române"; realizează studii ce stau la baza elaborării metodologiilor necesare și coordonează, într-o manieră unitară, raportarea către C.E. a informațiilor primite de la A.N.A.R. și A.B.A. 5 3. Prezentare generală a spațiului hidrografic Prut-Bârlad 3.1 Context fizico-geografic Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad este situat în extremitatea nord-estică a bazinului Dunării şi se învecinează cu bazinele Tisa la nord-vest, Siret la vest şi Nistru la nord şi est. Suprafaţa totală a bazinului Prut (28.396 km2) se desfăşoară pe teritoriul a trei state Ucraina (8.241 km2), România (10990 km2) şi Republica Moldova (9165km2), iar suprafaţa totală a bazinului Bârlad este de 7220 km2. Coordonatele bazinului sunt: la nord - 48º26’57”, sud - 45º23’19, est - 28º12’31”, vest - 26 º07’19”. Al doilea afluent ca lungime al Dunării, râul Prut (952.9 km) formează graniţa între România şi Ucraina pe 31 km şi între România şi Republica Moldova pe 711 km. Râul Bârlad, afluent de stânga al Siretului, este delimitat în partea de nord-est şi est de bazinul râului Prut. Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad este gestionat de Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad astfel: spaţiul hidrografic format din bazinul mijlociu şi inferior al râului Prut, bazinul hidrografic al râului Bârlad şi afluenţii de stânga ai râului Siret din judeţele Botoșani şi Galaţi, având o suprafaţă totală de 20.267 km2. Ca o caracteristică a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, 80% din reţeaua hidrografică este formată din cursuri nepermanente, din care 60% sunt cursuri temporare (în cursul superior apărând fenomenul de secare datorită perioadelor fără precipitaţii) şi 18% sunt cursuri semipermanente, scurgerea înregistrându-se numai în perioade cu precipitaţii. Relieful spaţiului hidrografic Prut - Bârlad aparţine Podişului Moldovei şi părţii de nord-est a Câmpiei Române. Unităţile de relief cuprinse în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad sunt următoarele:  Câmpia Moldovei, situată în totalitate în bazinul râului Prut, având înălţimea medie de cca. 150 m.  Podişul Sucevei, limita vestică a bazinului Prut, unde se regăseşte şi altitudinea maximă de 587 m (Dealul Mare - Tudora);  Podişul Central Moldovenesc, alcătuit din suprafeţe structurale cu o înălţime medie de cca. 400 m, fragmentate de văi adânci (150 - 200 m);  Dealurile pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Dealurile Covurluiului) cu altitudini de peste 400 m în nord şi cca. 250 m în sud, separate de văi consecvente, adânci de 100 - 150 m, cu versanţi afectaţi puternic de fenomene de eroziune a solului;  Câmpia Tecuciului şi Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar, cu lăţimi de cca. 20 km în partea de sud şi înălţimi cuprinse între 60 - 200 m; În figura nr. 3.1.1 se prezintă harta hipsometrică a spaţiului hidrografic Prut -Bârlad. 6  Pe teritoriul bazinului hidrografic Prut sunt predominante rocile de tip silicios, cele calcaroase fiind pe suprafeţe mici la partea superioară a platourilor din cadrul Podişului Central Moldovenesc, a Podişului Sucevei şi în valea Prutului. Pe teritoriul bazinului hidrografic Bârlad predomină rocile de tip silicios, rocile calcaroase fiind pe suprafeţe mici în Podişul Central Moldovenesc. În ambele bazine, depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocena, pliocenă şi cuaternară. Spaţiul hidrografic Prut - Bârlad se încadrează în formele geomorfologice ale Podişului Moldovei, care sunt reprezentate prin următoarele unităţi de platformă: în zona nordică de Câmpia deluroasă a Moldovei, asimilată aici cu Depresiunea Jijiei, urmată în zona centrală de Podişul Bârladului, iar în zona de sud de Câmpia Covurlui. Podişul Central Moldovenesc cuprinde bazinul superior al Bârladului şi este dezvoltat pe formaţiuni sarmaţiene, iar sub aspect geomorfologic este caracterizat printr-o alternanţă de mici depresiuni de eroziune pe bazine hidrografice (Băceşti, Plopana, Codăeşti etc.) tăiate în placă dură şi în masive deluroase structurale ca resturi ale acestei plăci (Averești, Ipatele, Scheia, Dobrovăţ, Păun etc.). Stratele acvifere freatice din luncile şi terasele Prutului şi ale afluenţilor săi (Jijia, Bahlui, Elan şi Covurlui) sunt slab dezvoltate atât ca extindere, cât şi granulometric. Orizontul acvifer freatic este constituit din nisipuri fine şi medii, mai rar elemente de pietriş, cu grosimi de 2 - 10 m, semnalându-se grosimi mai mari în lunca Prutului la Cârniceni, Cristoreşti, Costuleni, Grozești, Lunca Banului şi Măstăcani. În lunca şi terasele Bârladului şi ale afluenţilor săi, depozitele purtătoare de ape freatice sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietriş (grosimi de 2 - 8 m) şi cu frecvenţe intercalaţii argiloase (10 – 13 m). 7 Figura 3.1.1 Harta hipsometrică la nivelul A.B.A. Prut-Bârlad 8 3.2 Context climatic Prin aşezarea în partea de est a ţării, Podişul Moldovei are un climat temperat- continental cu unele particularităţi. În zonele joase predomină un climat de stepă, iar în cele mai înalte un climat specific zonelor împădurite. În bazinul hidrografic Prut temperatura medie multianuală este de 9° C şi în bazinul hidrografic Bârlad este de 9,5° C. În spaţiul hidrografic Prut - Bârlad precipitaţiile medii multianuale variază între 400 mm şi 600 mm pe an. Media multianuală a precipitaţiilor în bazinul hidrografic Prut este de 550 mm. În bazinul hidrografic Bârlad precipitaţiile medii multianuale scad de la nord, unde se înregistrează aproximativ 600 mm, la sud unde cantităţile ajung la aproximativ 400 mm, media pe bazin ajungând la cca. 520 mm.  O caracteristică a regimului climatic al acestui spaţiu este şi pătrunderea frecventă a aerului arctic dinspre nord – vest şi nord spre Câmpia Română, însoţită de cele mai multe ori de vânturi puternice, generând o vreme relativ rece şi umedă, cu căderi abundente de zăpadă. 3.3 Resursele de apă Lungimea totală a rețelei hidrografice aferente spațiului administrat de către A.B.A. Prut – Bârlad este de 10.280 km. Râul Prut (cod cadastral XIII - 1) îşi are izvoarele în Munţii Carpaţii Păduroşi situaţi în Ucraina. Bazinul hidrografic al râului Prut are în România o suprafaţă de recepţie de 10.990 km2 (cca. 4,6 % din suprafaţa ţării), lungimea totală a reţelei hidrografice codificată măsoară 4551 km pe teritoriul României şi are o densitate de 0,413 km/km2. Râul Prut este ultimul afluent de ordinul I al Dunării şi confluează cu aceasta la 150 km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră. O caracteristică a bazinului hidrografic Prut este formă alungită cu o lăţime medie de cca. 30 km. Bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi păstrează acelaşi grad mare de alungire şi orientare paralelă cu Munţii Carpaţi. Pe partea dreaptă, râul Prut primeşte 27 afluenţi dintre care se menționează: Volovăţ (L= 43 km, S = 214 km2), Bașeu (L = 118 km, S = 965 km2), Jijia (L = 275 km, S = 5757 km2), Elan (L = 73 km, S = 606 km2) şi Chineja (L = 79 km, S = 780 km2). Pe partea stângă râul Prut primeşte 32 afluenţi din care menţionăm: Telenaia, Larga, Vilia, Lopatnic, Racovețul, Ciugurul, Kamenka, Gârla Mare, Frasinul, Mirnova (în Ucraina şi în Republica Moldova). Râul Bârlad (cod cadastral XII - 1.78) cel mai mare afluent de stânga al Siretului, are un bazin de recepţie cu o suprafaţă de 7.220 km2, cu o lungime a reţelei hidrografice codificate de 2.565 km. 9  Râul Bârlad are 42 de afluenţi, din care cei mai importanţi sunt: Racova (L = 49 km, S = 329 km2), Vaslui (L = 81km, S = 692 km2), Crasna (L = 61 km, S = 527 km2), Tutova (L = 86 km, S = 687 km2) şi Berheci (L = 92 km, S = 1021 km2).