Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO11_Prut_Barlad_2019.pdf

În tabelul 3.3.1 sunt prezentaţi principalii parametri hidrologici ai celor mai importante cursuri de apă din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. Tabelul 3.3.1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici Parametri hidrologici Nr. Stația F H Râul Qmma Qmax 1% R crt hidrometrică (km2) (m) (m3/s) (m3/s) (kg/s) Bazinul Hidrografic Prut 1 Prut Rădăuţi 9074 529 80,9 * 47,3 2 Prut Ungheni 15620 361 88,7 700 23,5 3 Jijia Victoria 3463 159 6,82 355 4,84 4 Bahlui Iaşi 1717 150 3,02 480 - 5 Bahlui Holboca 1922 155 4,88 480 - 6 Elan Murgeni 410 168 0,401 253 - 7 Prut Oancea 26874 279 92,9 1040 17,0 Bazinul Hidrografic Bârlad 1 Bârlad Vaslui 1550 236 2,64 450 6,99 2 Bârlad Tecuci 6778 220 9,88 495 18,8 3 Racova Puşcaşi 313 257 0,304 270 - 4 Vaslui Solești 429 245 0,751 331 - Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică importantă în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad. În tot arealul sunt 9 lacuri naturale, dintre care 7 sunt în judeţul Galaţi situate pe Prutul inferior. În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad există 72 de acumulări importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2), dintre care 42 au folosinţă complexă şi însumează un volum util de 614,85 mil. m3. Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut – Bârlad însumează circa 3661 mil. mc/an, dintre care utilizabile sunt circa 960 mil. m3/an. Stocul de 3661 mil. m3/an, reprezintă circa 94% din totalul resurselor şi este format în principal de râurile Prut, Bârlad şi afluenţi ai acestora. 3.4 Zone protejate În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apă şi a Legii Apelor (107/1996, modificată şi completată prin Legea 310/2004) s-a elaborat registrul zonelor protejate care au strânsă legătură cu mediul acvatic. Registrul zonelor protejate elaborat de A.N.A.R. cuprinde toate categoriile de zone protejate conform cerințelor articolului 6 și anexei IV a Directivei Cadru Apă 2000/60/C.E. Registrul include următoarele categorii de zone protejate:  zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării. Astfel, la nivelul anului 2013, au fost inventariate 17 captări de apă din sursele de suprafață pentru potabilizare 10  (din care 16 pentru alimentarea cu apă a populației și 1 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare) și 376 captări de apă din sursele subterane pentru potabilizare (din care 266 pentru alimentarea cu apă a populației și 110 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare);  zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic – lipsesc sectoarele montane cu specii de pești aparținând zonei salmonicole și, în consecință, nu au fost identificate și cartate zonele cu specii de pești cu potențial economic;  zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important, în număr de 27 zone protejate care ocupă o suprafaţă de 2375,80 km2, care reprezintă aprox. 12 % din suprafaţa spațiului hidrografic Prut - Bârlad;  zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți. Programul de Acțiune privind implementarea Directivei Nitrați se aplică fără excepție pe întreg teritoriul României începând cu luna iunie 2013. România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți;  zone pentru îmbăiere. 3.5 Context socio-economic Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Prut - Bârlad ocupă aproape integral judeţele: Botoșani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi, şi parţial judeţele: Neamţ, Bacău şi Vrancea. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spaţiul hidrografic Prut – Bârlad include teritorii administrative din două regiuni de dezvoltare: Regiunea de Nord – Est: judeţele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui (41,88%), şi Regiunea de Sud – Est: judeţele Vrancea şi Galaţi (12,61%). Populaţia totală aferentă spaţiului hidrografic Prut - Bârlad este de cca. 2,28 milioane persoane, densitatea populaţiei fiind de cca. 112 loc./ km2. Dintre aglomerările urbane importante se remarcă: Botoșani, Dorohoi, Dărăbani, Săveni, Iaşi, Hârlău, Târgu Frumos, Vaslui, Bârlad, Negrești, Huşi, Galaţi, Bereşti, Târgul Bujor şi Tecuci. Pădurile ocupă în bazinul hidrografic Prut 21,4% şi în bazinul hidrografic Bârlad 27% din teritoriu și sunt dezvoltate în special în zonele de contact cu relieful înalt de podiş. Culturile perene au o dezvoltare relativ uniformă ocupând 13,3% în bazinul hidrografic Prut şi 16,1% în bazinul hidrografic Bârlad. Celelalte zone ocupă suprafeţe mult mai reduse. Astfel, luciile de apă ocupă un procent de 1,19% în bazinul hidrografic Prut şi 0,26 în bazinul hidrografic Bârlad. Celelalte folosinţe (zone urbane şi industriale, păşuni, ape şi zone umede) ocupă suprafeţe de teren mai reduse. Suprafaţa totală agricolă reprezintă cca. 68,2% (12406,2 km2) din cea a spaţiului hidrografic Prut - Bârlad. 11  În figura nr. 3.5.1 se prezintă utilizarea terenului din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. Pentru spaţiul hidrografic Prut - Bârlad caracteristica economică a anilor '60 era preponderenţa agrară și nivelul de trai foarte scăzut. În perioada 1965 - 1985, s-a efectuat o industrializare forţată în regiune în scopul redresării situaţiei economice prin achiziţionarea de capacităţi de producţie de concepţie modernă, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea forţei de muncă şi formarea unui număr mare de specialişti. Astfel, are loc o scădere treptată la nivelul agriculturii, acest sector economic fiind afectat şi printr-o excesivă fărâmiţare a terenurilor datorită punerii în posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecărui proprietar revenindu-i suprafeţe cuprinse între 1 - 3 ha. Principalele activităţi industriale care se desfăşoară la nivelul judeţelor cuprinse în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad sunt: industria alimentară, echipamente industriale, textile, confecţii, siderurgie, încălţăminte, fibre şi fire sintetice, sticlărie, cărămizi şi blocuri ceramice, pompe, industria cărnii şi preparate, lapte şi derivate, zahăr, produse agricole (grâu, secară, orz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, ceapă). Teritoriul spaţiului hidrografic Prut – Bârlad este străbătut de magistrale de cale ferată şi de o serie de drumuri naţionale, judeţene şi comunale. Reţeaua de transporturi cuprinde cca. 1016 km de drumuri naţionale, cca. 5508 km de drumuri judeţene şi cca. 774 km căi ferate. În ceea ce priveşte transportul aerian se menţionează existența Aeroportului Internațional Iaşi. Pe teritoriul spaţiului hidrografic aferent A.B.A. Prut - Bârlad există un singur lac de acumulare ce deţine infrastructură specifică pentru turism: Acumularea Ezăreni cu suprafaţa de 47 ha. De asemenea, se găsesc rezervaţii şi monumente ale naturii, cum ar fi: Lacul Pruteţ Bălătău S = 24.89 ha (judeţul Iaşi); Balta Potcoavă - 49 ha, Lacul Pochina - 74,8 ha şi Lacul Vlascuța – 41,80 ha (judeţul Galaţi). 3.6 Patrimoniu cultural Spaţiul hidrografic Prut - Bârlad se caracterizează printr-un bogat patrimoniu cultural şi istoric reprezentat prin: rezervaţii şi monumente ale naturii, vestigii istorice, edificii religioase, edificii culturale, monumente şi statui:  rezervaţii / monumente ale naturii: Rezervaţia geologică şi paleontologică “Locul Fosilier Dealul Repedea” (Bârnova - Iaşi), Grădina Botanică “Anastasie Fătu” (prima gradină botanică din ţară);  vestigii istorice: Situl arheologic Cucuteni (Cucuteni - Iaşi) cu vestigii neolitice din mileniul IV - III î.Hr., ce face parte din Cultura Cucuteni – Tripolia, extinsă pe teritoriul a trei state: România, R. Moldova și Ucraina, Vestigiile Curţii Domneşti, Ruinele Curţii Domneşti Hârlău, Ruinele Curţii Domneşti Cotnari;  edificii religioase: Biserica Sf. Nicolae (Dorohoi - Botoșani), Sf. Gheorghe (Hârlău - Iaşi), Sf. Cuvioasă Parascheva (Cotnari - Iaşi), Sf. Voievozi (Cucuteni - Iaşi), Mănăstirea Dobrovăţ (Dobrovăț - Iaşi); Catedrala Mitropolitană (cu 12  pictura realizată de Gheorghe Tătărăscu – Iași), Biserica Sf. Nicolae Domnesc (ctitorie a voievodului Ștefan cel Mare, an 1492) - Iași, Biserica Trei Ierarhi (ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, an 1639) - Iași.  edificii culturale: Palatul Culturii, Universitatea Al. I. Cuza (Iaşi), Biblioteca Centrală Mihai Eminescu, Casele memoriale Mihail Kogălniceanu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Mihail Sadoveanu - Iași, Casa memorială Nicolae Iorga - Botoșani, Casa memorială George Enescu - Dorohoi.  monumente şi statui: Podul de piatră al lui Ștefan cel Mare (comuna Ștefan cel Mare - Vaslui), Monumentul Legilor Constituţionale - Obeliscul cu Lei (Grădina Copou - Iaşi), realizat de Mihail Singurov în 1834, după un proiect al lui Gh. Asachi, Podul Doamnei (construit în 1841) - localitatea Chițcani, județul Vaslui. 13 Figura 3.5.1 Utilizarea terenului la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad 14 3.7 Infrastructura de protecție împotriva inundațiilor Spațiul hidrografic Prut - Bârlad deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă. Lucrările existente de apărare împotriva inundațiilor aflate în funcțiune pe ansamblul spațiului hidrografic Prut - Bârlad, constau în regularizări de râuri, îndiguiri, consolidări de maluri, precum și în acumulări complexe, permanente și nepermanente. În spațiul hidrografic Prut - Bârlad se găsesc:  176 sectoare de dig;  431 acumulări permanente cu diverse folosințe;  32 acumulări nepermanente;  11 poldere. Lucrările hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad sunt prezentate în figura 3.7.1. şi schema de gospodărire a apelor existentă în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad este prezentată în figurile 3.7.2 și 3.7.3 pentru bazinele hidrografice ale râurilor Prut şi, respectiv, Bârlad și Siret inferior. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Prut - Bârlad permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariției unei situații de urgență. Un rol important în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă îl are sistemul informaţional meteorologic și hidrologic. Informaţiile de bază necesare sistemului informaţional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaţa spațiului hidrografic Prut - Bârlad, provin de la:  radare meteorologice; informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitaţii potenţiale se primesc de la sistemul naţional integrat S.I.M.I.N.;  stații hidrometrice ale A.B.A. Prut - Bârlad;  stații pluviometrice ale A.B.A. Prut - Bârlad și ale A.N.M.;  stații meteorologice ale A.N.M. 15 Figura 3.7.1 Amenajări hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Prut - Bârlad 16 Figura 3.7.2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Prut 17 Figura 3.7.3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinele hidrografice hidrografice Bârlad și Siret inferior 18 4. Aspecte metodologice privind revizuirea și actualizarea E.P.R.I. 4.1. Actualizarea procesului de identificare a evenimentelor istorice semnificative şi a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Pentru revizuirea inundațiilor istorice semnificative si definirea zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost parcurse în principal etapele menționate în Raportul - Evaluarea preliminară a riscului la inundații A.B.A. Prut - Bârlad – ciclul I http://www.rowater.ro/EPRI%20Rapoarte/RO11_%20PFRA_Report_%2020130531.pdf , metodologia utilizată în acest ciclu fiind menținută în termeni generali (la nivel de principii de analiză), dar cu o detaliere și o îmbunătățire a metodologiei impusă de disponibilitatea informațiilor mult mai detaliate referitoare la consecințele negative produse de inundații, a rezultatelor unor proiecte și studii realizate în perioada 2010-2017, precum și a unor surse de date spațiale cu acuratețe mai mare și actualizate (spre exemplu ortofotoplanuri în loc de imagini SPOT). Principalele etape parcurse în elaborarea E.P.R.I. în cadrul ciclului I au fost următoarele:  Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice, respectiv identificarea evenimentelor istorice și selectarea evenimentelor istorice semnificative;  Structurarea informațiilor în fișiere spreadsheet; informațiile înregistrate în fișierele excel reprezintă baza informațiilor ce urmează să fie raportate la C.E.;  Cartografierea în mediul GIS a zonelor afectate de inundații istorice, realizată la nivelul A.B.A., verificată/corectată la nivelul I.N.H.G.A. și adaptată cerințelor de raportare WISE;  Identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.) pe baza datelor, studiilor, rezultatelor proiectelor disponibile. Se menţionează alte două surse de date (documentații, rapoarte și rezultate GIS), respectiv două proiecte, care au fost intens utilizate în ciclul I de raportare, în special pentru definirea A.P.S.F.R.-urilor, nemaifiind necesare în ciclul II:  Proiectul PHARE 2005/017-690.01.01 - Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar – M.M.P. și A.N.A.R.);  Proiectul DANUBE FLOODRISK - Stakeholder oriented flood risk assessment for the Danube floodplains (South - East Europe Transnational Cooperation Programme). Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I se prezintă schematic în figura 4.1.1. 19  Figura 4.1.1 Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I Referitor la prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, Comisia Europeană a analizat acest aspect şi a prezentat rezultatele în Raportul special Directiva privind inundațiile: s-au realizat progrese în evaluarea riscurilor, însă este nevoie de ameliorări în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare, punctând următoarele aspecte:  buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea ICPDR - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale);  România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/ avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub- bazinelor;  Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. Spre deosebire de ciclu I, când au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în ciclu II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi abundente de scurtă / lungă durată. Într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul 20 Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Spre deosebire de ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE,