Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO9_Somes_Tisa_2019.pdf

d, acesta se consideră ca izvor al Someşului Mic. Cel mai mare afluent al Someşului Mic, ca mărime de bazin, este Fizeşul. Someşul Cald (S = 526 km2; L = 66,5 km) izvorăşte de sub vârful Piatra Arsă 1 550 m, din masivul central al Bihariei - Vlădeasa. Cel mai mare afluent al său este Belişul. Someşul Rece (S = 331 km2; L = 45,6 km), drenează prin afluenţii săi pe partea centrală a Munţilor Gilăului, avându-şi obârşia în apropierea Muntelui Mare (de sub vf. Runcului – 1 609 m). Cel mai mare afluent al său este Răcătău. Râul Crasna (cod cadastral II.2) având lungimea de 134 km și o suprafaţă de 1 931 km2, adunând apele unui număr de 54 cursuri de apă cadastrate. Afluenții principali sunt: Zalău, Maja și Maria, toți cu debite nesemnificative și cu lungimi ce nu depășesc 38 km. În tabelul 3.3.1 se prezintă principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici. 9  Tabelul 3.3.1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici Parametri hidrologici Nr. Stația F Hmed Râul Qmma Qmax1% R crt. hidrometrică (km2) (m) 3 (m /s) 3 (m /s) kg/s Bazinul hidrografic TISA SUPERIOARĂ 1. Vișeu Bistra 1 557 1 020 34,60 1 155 14,30 2. Iza Vadul Izei 1 128 713 16,90 775 9,78 Bazinul hidrografic SOMEȘ – CRASNA 1. Someșul Mare Beclean 4 363 711 48,03 2 105 31,90 2. Someșul Mic Salatiu 3 587 604 21,80 750 8,09 3. Someș Dej 8 856 648 75,70 2 360 41,60 4. Someș Satu Mare 15 385 537 126,00 3 190 131,00 5. Crasna Domăneşti 1 705 261 5,70 595 3,89 În spaţiul hidrografic Someş - Tisa sunt identificate 9 lacuri de acumulare importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2), care au folosinţă complexă şi care însumează un volum util de 291,3 mil.m3 și mai multe lacuri naturale cu suprafeţe mai mici de 50 ha precum Lacul Stiucilor, Lacul Buhaescu, Lacul Bodi - Mogosa etc. Resursa totală teoretică însumează un stoc mediu multianual de 6 593 mil.m3, din care resursa tehnic utilizabilă este de 1 316 mil.m3, adică 20%. Resursele de apă de suprafaţă a reţelei hidrografice prin care se asigură într-un an hidrologic mediu scurgerea unui volum de 6.110 mil. m3 (resursă teoretică), din care 16% reprezintă resursa tehnic utilizabilă (circa 971 mil.m3). Din aceasta, 70% este asigurată în regim natural (650 mil.m3), iar restul prin acumulări. Resursele de apă subterană inventariate la nivel bazinal se cifrează la 483 mil.m3 cele teoretice şi 345 mil.m3 cele utilizabile (de calcul), fiind constituite în proporţie de 62,3% din acvifere freatice şi 37,7% cele de adâncime. 3.4. Zone protejate În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru a Apei şi a Legii Apelor (107/1996, modificată şi completată prin Legea 310/2004) s-a elaborat registrul zonelor protejate care au strânsă legătură cu mediul acvatic. În spaţiul hidrografic Someș - Tisa, registrul zonelor protejate, la nivelul anului 2013, include următoarele categorii de zone protejate:  zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizări - există 37 captări de apă pentru potabilizare din sursele de suprafaţă (din care 32 pentru alimentarea cu apă a populației și 5 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare) și 85 captări de apă pentru potabilizare din sursele subterane (din care 75 pentru alimentarea cu apă a populației și 10 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare);  zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic – au fost identificate 495 km cursuri de apă în care predomină speciile de 10  salmonide şi o suprafață de 1 212 ha de lacuri unde trăiesc specii de peşti cu potenţial economic;  zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic - sunt localizate pe cursurile de apă și lacurile din zona montană în care predomină speciile de salmonide, cu o lungime totală de 1123 km (râuri) și o suprafață de 1611 ha (lacuri);  zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important - ariile naturale protejate, care au legătură cu apa, identificate au fost grupate în 30 zone pentru protecţia habitatelor şi speciilor dependente de apă cu suprafaţa totală5 de 4 344,92 km2. Lungimea corpurilor de apă care se află în aceste zone protejate reprezintă aproximativ 25.6% din lungimea totală a corpurilor de apă, adică 1 987,7 km. În ceea ce priveşte lacurile naturale şi acumulările, aproximativ 56% din suprafaţa totală a acestora fac parte din arii naturale protejate care au legătură cu apa. În ceea ce privește corpurile de apă subterană, din cele 10 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 2 au fost identificate cu dependență probabilă de ecosisteme terestre, ambele fiind situri de importanță comunitară. Pe suprafața spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș - Tisa se întâlnesc mai multe arii protejate, printre care:  sit-uri de interes comunitar: Munții Rodnei (ROSCI0125), Igniș (ROSCI0092), Râul Tur (ROSCI0214), Dealurile Clujului de Est (ROSCI0295), Lozna (ROSCI0314), Muntii Maramureșului (ROSCI0124), Valea Izei și Dealul Solovan (ROSCI0264) etc.;  arii de protecţie specială avifaunistică: Munții Rodnei (ROSPA0085), Cursul Mijlociu al Someșului (ROSPA0114), Mlaștina Iezerul Mare (ROSPA0134), Lunca inferioară a Turului (ROSPA0068), Munţii Maramureșului (ROSPA0131), Valea Izei și Dealul Solovan (ROSPA0171), Tisa Superioară (ROSPA0143) etc.;  rezervații naturale: Rezervaţia Biosferei Pietrosul Rodnei (ROMAB0002), Gipsurile de la Leghia (RONPA0355), Lacul Albastru (RONPA0581) etc.  arii protejate de interes național: Tăul Zânelor (RONPA0232), Stâncile Tătarului (RONPA0241), Cheile Tătarului (RONPA0595), Cheile Baciului (RONPA0358), Poiana cu narcise Tomnatec – Sehleanu (RONPA0605) etc.;  Parc natural: Parcul Natural Apuseni (RONPA0004), Parcul Naţional Călimani (RONPA0009), Parcul Naţional Munţii Rodnei (RONPA0005), Parcul Natural Munţii Maramureșului (RONPA0930). 3.5. Context socio-economic Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Someş - Tisa cuprinde teritoriul a șapte judeţe: Cluj (66%), Sălaj (88%), Bistriţa – Năsăud (94%), Maramureş (97%), Satu Mare (77%), Alba (0,06%) şi Bihor (0,7%). Ponderea ultimelor două este nesemnificativă. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spațiul hidrografic Someș - Tisa include teritorii administrative din regiunea de dezvoltare Nord - Vest având o pondere de 65,52%. 11  Populaţia totală din spațiul hidrografic Someş - Tisa era conform datelor provenite de la I.N.S. – la nivelul anului 2011 - de 1 835 850 locuitori, din care 1 005 310 locuitori (54,76%) în mediul urban şi 830 540 locuitori (45,24%) în mediul rural. Principalele aglomerări urbane sunt: Cluj - Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Bistriţa, Zalău, Sighetul Marmaţiei, Dej, Borşa, Lapuş, Jibou, Beclean, Năsăud. În privința utilizării terenului în întregul spațiu hidrografic Someș - Tisa se remarcă o distribuție neuniformă a pădurilor, pășunilor, terenurilor arabile, terenurilor urbane și industriale, în functie de tipul de relief al zonelor respective. Terenurile agricole sunt predominante în toate cele trei subbazine hidrografice: Tisa (51,9%), Someș (64,3%) și Crasna (72,1%). Suprafaţa agricolă totală reprezintă aproximativ 38% (aproximativ 8 530 km2) din cea a spaţiului hidrografic Someş - Tisa. Pădurile ocupă 37% din suprafața totală a spațiului hidrografic, totuși o suprafață împădurită mai mare aparține subbazinului Tisei (42,8%) în comparație cu celelalte subbazine - Someș (28,3%) și Crasna (18,2%). Aşezările umane ocupă o suprafață a cărei o pondere reprezintă 5,9%, iar apele şi zonele umede numai 0,6%. În figura 3.5.1 se prezintă utilizarea terenului din spaţiul hidrografic Someș - Tisa. În spaţiul hidrografic Someș - Tisa activitățile economice sunt deosebit de diversificate, gradul de industrializare al teritoriului spațiului hidrografic fiind relativ ridicat, reprezentat de multe ramuri economice, din care ponderea este deținută de următoarele: extracția și prepararea minereurilor, metalurgia; industria materialelor de construcții; industria chimică; industria textilă; industria alimentară; exploatarea și prelucrarea lemnului. Repartiția principalelor activități economice, reprezentate prin game de produse industriale și agricole, se prezintă astfel:  produse industriale: confecții, cherestea, produse prelucrate din PVC, produse din polietilenă, sticlărie, prefabricate din beton armat, tricotaje, confecții textile, încălțăminte, confecții metalice, mobilier, energie termică, industria minieră;  produse agricole: produse de panificație carne și preparate din carne uleiuri comestibile, produse lactate. Infrastructura din cadrul spațiului hidrografic Someș - Tisa este reprezentată de cea rutieră cu o lungime de 4 540 km (DJ – 3 295 km, DN - 827 km și E - 418 km), de cea feroviară având liniile ne-electrificate în jur de 90% iar liniile electrificate și liniile duble reprezentând diferența din rețeaua regională și de transportul aerian prin Aeroportului Internațional Avram Iancu din județul Cluj, Aeroportul Internațional Satu Mare din județul Satu Mare și Aeroportul Internațional Baia Mare din județul Maramureș. 12 Figura 4.5.1 Utilizarea terenului din spaţiul hidrografic Someș - Tisa 13  3.6. Patrimoniu cultural Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul spațiului hidrografic Someș - Tisa sunt numeroase. Astfel, se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu: Casa memorială ”George Coșbuc” și Casa memorială ”Liviu Rebreanu” din județul Bistrița - Năsăud, Cimitirul Vesel din Săpânța, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare, Cetatea Baia Mare, Muzeul de Etnografie Sighetu Marmației și Mânăstirea Bârsana din județul Maramureș, Bisericile de lemn din Rogoz - Țara Lapușului; Poienile Izei; Surdești; Plopiș; Ieud; Budești - monumente U.N.E.S.C.O. din județul Maramureș, Castrul roman Porolissum de la Moigrad și Castrul roman de la Buciumi din județul Sălaj, Cetatea Ardud din județul Satu Mare etc. 3.7. Infrastructura de protecție împotriva inundațiilor Spațiul hidrografic Someș - Tisa deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând mai multe derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul, dupa cum reiese şi din figura 3.7.1. a) Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crasna 14 b) Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someșul Inferior c) Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someșul Mare 15  d) Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someșul Mic e) Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tisa Superioara 16  f) Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tur Figura 5.7.1 Schema de gospodărire a apelor existentă în spaţiul hidrografic Someș - Tisa Dintre lucrările hidrotehnice se pot enumera:  derivaţii de ape mari: Derivație Someșul Rece I, Derivație Negruța, Derivație Dumitreasa, Derivație Răcătău, Derivație Someșul Rece II, Baraj Colibița - CHE Colibița, Repedea, Straja, Canal de derivație Urziceni, Canal de derivație Urziceni, Canal de derivație Urziceni, Brazi – ValeaNeagră, G.D. 6501 SJ Derivație Boghiș - Huseni;  baraje care realizează acumulări permanente: Fântânele, Tarnița, Someșul Cald pe râul Someșul Cald; Florești II, Gilău, Mănăștur pe râul Someș Mic; Catina, Geaca I, Geaca II, Geaca III, Rosieni, Sfântu Florian pe Valea Fizeș; Strâmtori – Firiza, Berdu pe râul Firiza; Baraj Vârșolț pe râul Crasna; Colibița pe râul Bistrița etc.;  baraje care realizează acumulări nepermanente: Valea Vinului pe pârâul Rodina; Crucisor III pe Valea Vinului; Turț Hodoș pe pârâul Turț-Hodoș; Tamașeni pe Pârâul Hodoș; Bucovita pe Valea Bucovita; Faget pe râul Faget; Prilog pe Valea Prilog; Ac. nep. Cuceu pe pârâul Apa Sărată;  poldere: Moftin pe râul Crasna; Supur pe râul Crasna; Săcălăşeni pe pârâul Valea Culcea (afluent al râului Lăpuş);  diguri, care au o lungime totală, la nivelul spațiul hidrografic Someș-Tisa, de aproximativ 800 km. În figura 3.7.2. se prezintă amenajări hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Someş – Tisa. 17  De asemenea, pe lângă lucrările hidrotehnice menționate, se adaugă sistemele existente de avertizare - alarmare şi de răspuns la inundaţii. Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Someş -Tisa permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariției unei situații de urgență. Un rol important în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă îl are sistemul informaţional meteorologic și hidrologic. Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafață spațiului hidrografic Someș - Tisa, provin de la:  5 radare meteorologice: Vf. Ignis (de lângă Baia Mare), Târnăveni/Bobohalma, Oradea, Timișoara, Iași; informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații potențiale se primesc de la sistemul național integrat SIMIN;  101 stații hidrometrice ale A.B.A. Someș - Tisa;  49 stații pluviometrice ale A.B.A. Someș - Tisa;  14 stații meteorologice ale C.M.R. Transilvania Nord / A.N.M.;  6 stații pluviometrice ale C.M.R. Transilvania Nord / A.N.M. La nivelul Administrației Bazinale de Apă Someș - Tisa, reţeaua de monitorizare a datelor hidrologice este constituită 101 stații hidrometrice din care 79 sunt stații automate. De altfel, există 59 stații pluviometrice în cadrul A.B.A. Someș - Tisa din care: 15 stații sunt neautomatizate (transmit hidrometri angajați precipitațiile), 33 stații sunt și cu personal și automatizate, 11 stații sunt exclusiv automate. 18 Figura 6.7.2. Amenajări hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Someș - Tisa 19 4. Aspecte metodologice privind revizuirea și actualizarea E.P.R.I. 4.1 Actualizarea procesului de identificare a evenimentelor istorice semnificative şi a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Pentru revizuirea inundațiilor istorice semnificative şi definirea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații au fost parcurse în principal etapele menționate în Raportul - Evaluarea preliminară a riscului la inundații A.B.A. Someș-Tisa – ciclul I http://www.rowater.ro/EPRI%20Rapoarte/RO9_ABA_Somes_Tisa_PFRA_Report.pdf, metodologia utilizată în acest ciclu fiind menținută în termeni generali (la nivel de principii de analiză), dar cu o detaliere și o îmbunătățire a metodologiei impusă de disponibilitatea informațiilor mult mai detaliate referitoare la consecințele negative produse de inundații, a rezultatelor unor proiecte și studii realizate în perioada 2010-2017, precum și a unor surse de date spațiale cu acuratețe mai mare și actualizate (spre exemplu ortofotoplanuri în loc de imagini SPOT). Principalele etape parcurse în elaborarea E.P.R.I. în cadrul ciclului I au fost următoarele:  Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice, respectiv identificarea evenimentelor istorice și selectarea evenimentelor istorice semnificative;  Structurarea informațiilor în fișiere spreadsheet; informațiile înregistrate în fișierele excel reprezintă baza informațiilor ce urmează să fie raportate la C.E.;  Cartografierea în mediul GIS a zonelor afectate de inundații istorice, realizată la nivelul A.B.A., verificată/corectată la nivelul I.N.H.G.A. și adaptată cerințelor de raportare WISE;  Identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.) pe baza datelor,