Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO9_Somes_Tisa_2019.pdf

studiilor, rezultatelor proiectelor disponibile. Se menţionează alte două surse de date (documentații, rapoarte și rezultate GIS), respectiv două proiecte, care au fost intens utilizate în ciclul I de raportare, în special pentru definirea A.P.S.F.R.-urilor, nemaifiind necesare în ciclul II:  Proiectul PHARE 2005/017-690.01.01 - Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar – M.M.P. și A.N.A.R.);  Proiectul DANUBE FLOODRISK - Stakeholder oriented flood risk assessment for the Danube floodplains (South - East Europe Transnational Cooperation Programme). Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I se prezintă schematic în figura 4.1.1. 20  Figura 4.1.1 Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I Referitor la prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, Comisia Europeană a analizat acest aspect şi a prezentat rezultatele în Raportul special Directiva privind inundațiile: s-au realizat progrese în evaluarea riscurilor, însă este nevoie de ameliorări în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare, punctând următoarele aspecte:  buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea ICPDR - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale);  România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/ avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub- bazinelor;  Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. Spre deosebire de ciclu I, când au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în ciclu II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, 21 identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi abundente de scurtă / lungă durată. Într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Spre deosebire de ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioada mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au indentificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice. Astfel în ciclu II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor / tronsoanelor de râu / afluenților afectați de evenimentul istoric semnificativ considerat prin aplicarea la nivel de tronson a aceluiași criteriu hidrologic și a unui nou set de criterii privind consecințele. Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul II, în ceea ce privește evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială şi pluvială, se prezintă schematic în figura 4.1.2. 22 Figura 4.1.2 Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul II, în ceea ce privește evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială 23  4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative În acest capitol se prezintă aspectele metodologice care au stat la baza identificării inundaţiilor istorice semnificative din România, metodologie elaborată şi aplicată unitar la nivel naţional, pentru a răspunde articolului 4 al Directivei Inundaţii, care “solicită tuturor statelor membre o descriere a inundaţiilor care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice şi pentru care probabilitatea de apariţie a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informaţii referitoare la zonele inundate precum şi o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs”. De asemenea, având în vedere scopul evaluării inundaţiilor istorice semnificative, şi anume acela de a fundamenta decizii de management al riscului la inundaţii, este necesară analiza relevanţei consecinţelor negative semnificative produse de evenimente viitoare similare cu cele din trecut. Inundaţiile istorice semnificative reprezintă unul din principalele criterii care stau la baza stabilirii zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.). Astfel, se recomandă ca informaţiile despre inundaţiile semnificative să fie utilizate ca bază pentru identificarea tronsoanelor / zonelor / arealelor în care pot apărea inundaţiile în viitor. În acest fel, o serie de informaţii de bază, relativ uşor de obţinut cu costuri reduse, pot contribui la prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundaţii. În vederea îndeplinirii obligaţiilor pe care România şi le-a asumat ca stat membru al Comisiei Europene, respectiv implementarea Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii, s-a realizat un inventar al inundaţiilor istorice produse în perioada 2010-2016 în vederea identificării evenimentelor istorice semnificative necesare în cadrul ciclului II de raportare. 4.2.1. Identificarea şi evaluarea inundaţiilor istorice semnificative din sursă fluvială România este predispusă în special inundațiilor provocate de revărsarea cursurilor de apă (inundații de tip fluvial), acestea producând pagubele cele mai importante. În continuare se prezintă metodologia care stă la baza procesului de identificare a inundațiilor istorice și de desemnare a celor semnificative atât din punct de vedere a consecințelor produse pe durata evenimentului, cât și a relevanței consecințelor în cazul în care astfel de fenomene se vor repeta. Principalele cauze care pot provoca inundații de tip fluvial pot fi:  viituri produse pe areale hidrografice mari (bazine şi subbazine hidrografice), cauzate de precipitaţii sau topirea zăpezii;  viituri punctuale (viituri rapide) produse pe zone restrânse, cauzate de precipitaţii cu intensitate mare;  blocaje naturale (zăpoare, zai, pornire de zăpor);  blocaje artificiale la poduri sau avarii ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri) sau deversări (de regulă controlate la baraje). 24  Principalele documente (rapoarte, studii, planuri, proiecte etc.) utilizate / valorificate în E.P.R.I. au fost:  Rapoartele operative care se elaborează pe toată perioada producerii fenomenelor şi Rapoartele de Sinteză care se întocmesc în termen de 30 zile de la încetarea fenomenului şi cuprind pe lângă descrierea fenomenului, cauza producerii acestuia şi pagubele fizice şi valorice înregistrate;  Studiile hidrometrice anuale din perioada 2010-2016 ale staţiilor hidrometrice din reţeaua naţională;  Baza de Date Hidrologică şi Hidrogeologică;  Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, existente la nivel bazinal, judeţean şi local;  Studii elaborate în cadrul Administraţiilor Bazinele de Apă şi a Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor;  Informaţii conţinute în hărţile topografice, scara 1:25.000, Direcţia Topografică Militară;  Imagini satelitare şi Ortofotoplanuri;  Alte baze de date GIS şi studii de specialitate. Identificarea şi evaluarea inundaţiilor istorice care au avut efecte negative semnificative Articolul 4.2.b din Directiva Inundaţii 2007/60/C.E. prevede necesitatea realizării unei descrieri a inundaţiilor care au survenit în trecut şi care au avut efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane, a mediului, a patrimoniului cultural şi a activităţii economice şi pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, inclusiv în ceea ce priveşte dimensiunile inundaţiilor şi traseele acestora, precum şi o evaluare a efectelor negative pe care le-au produs. În vederea identificării inundaţiilor istorice, au fost parcurse următoarele etape principalele:  Colectarea informaţiilor referitoare la inundaţiile istorice,  Organizarea informaţiilor în fişiere tabelare (MS Excel); acestea reprezintă baza informaţiilor ce urmează să fie raportate la CE;  Analiza şi evaluarea datelor în vederea identificării evenimentelor istorice şi selectarea evenimentelor semnificative;  Cartografierea locaţiilor inundaţiilor istorice (GIS), adaptată cerinţelor de raportare WISE. Analiza inundaţiilor istorice a plecat de la datele incluse în Rapoartele de Sinteză. Colectarea informaţiilor referitoare la inundaţiile istorice a inclus date privind cauza producerii, pagubele fizice şi valorice înregistrate la nivel de localităţi / Unităţi Administrativ Teritoriale - U.A.T. - (fizice pe tipuri de consecințe şi valorice la nivel de total localitate / U.A.T.), data de producere etc. Toate aceste date au fost organizate în fişiere tabelare MS Excel. 25  Principalele tipuri de consecințe negative ale inundațiilor se referă la:  victime;  sinistraţi;  case distruse sau case avariate;  anexe gospodăreşti distruse sau avariate;  obiective socio-economice sau administrative afectate;  obiective culturale afectate;  poduri şi podeţe avariate;  drumuri (naţionale, judeţene, comunale, forestiere) sau căi ferate distruse sau avariate;  terenuri arabile, păşuni, fâneţe sau păduri afectate;  reţele de alimentare cu apă sau de canalizare avariate;  fântâni afectate;  animale moarte;  construcţii hidrotehnice afectate;  reţele electrice, de telefonie sau de alimentare cu gaze naturale afectate. Aceste informaţii sunt integrate şi în Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale. Ulterior, stabilirea inundaţiilor istorice semnificative a continuat pe baza analizei datelor hidrologice (debite maxime, probabilitatea de depășire a acestora, distribuţia staţiilor hidrometrice care au înregistrat debite maxime semnificative etc.). În Rapoartele de Sinteză sunt menționate următoarele cauze de producere a inundațiilor:  revărsări;  blocaje cu gheaţă;  scurgeri pe versanţi;  torenţi;  băltiri;  accidente la construcţii hidrotehnice;  incapacitatea de transport a albiilor minore;  alte cauze. Au fost parcurși următorii pași: a) Identificarea evenimentelor istorice semnificative preliminare; b) Identificarea tronsoanelor afectate de evenimente istorice semnificative preliminare în mediul GIS; c) Analiza şi delimitarea în format GIS a tronsoanelor afectate de evenimente istorice semnificative; d) Delimitarea în format GIS a versiunii finale a tronsoanelor afectate de evenimente istorice semnificative. 26  a) Identificarea evenimentelor istorice semnificative preliminare Inventarul inundaţiilor istorice produse în perioada 2010-2016, realizat la nivel de localitate afectată, a fost analizat mai întâi pe baza unor criterii pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative preliminare. Identificarea / selectarea viiturilor istorice semnificative s-a făcut luând în considerare atât criteriile hidrologice (din punct de vedere al hazardului), cât şi cele referitoare la amploarea efectelor acestora (din punct de vedere al consecințelor). Din punct de vedere al consecințelor, criteriile pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative (tabelul 4.2.1.1) au fost definite în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundaţii 2007/60/C.E. şi au fost menţinute ca etapă de lucru şi în ciclul II. Au fost definite categorii de criterii în funcţie de clasificarea consecinţelor provocate de inundaţii, realizată la nivelul UE, precum şi de datele disponibile la nivel naţional şi bazinal (criterii referitoare la consecinţe asupra sănătăţii umane, asupra activităţii economice, asupra mediului şi asupra patrimoniului cultural). Au fost reţinuţi acei indicatori din Rapoartele de sinteză pentru care există suficiente informaţii şi a căror aplicare să se facă fără dificultate (abordare pragmatică). Fiecărui indicator i s-a atribuit o valoare prag. În tabelul 4.2.1.1 sunt prezentaţi indicatorii şi valorile- prag ale acestora, pe baza cărora un eveniment de tip inundaţie se desemnează, într-o primă etapă (preliminar) ca fiind „semnificativ” din punctul de vedere al consecințelor produse. Tabelul 4.2.1.1 Criterii preliminare pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative la nivel naţional Categorie criterii / Indicator Valori prag Tipul consecinţelor Număr de pierderi de vieţi Minim 10 persoane decedate / dispărute Consecinţe asupra omeneşti sănătăţii umane Număr de obiective Minim 2 obiective sociale afectate (primării, şcoli, sociale afectate spitale etc.) Număr de obiective Minim 10 obiective economice afectate economice afectate Număr de km de drumuri Consecinţe asupra Minim 200 km de drumuri afectate (DN, DJ, DC) afectate activităţii economice Minim 100 case per eveniment sau minim 30 Număr de case afectate pentru zone / localităţi care au făcut obiectul unor evenimente punctuale, de intensitate mare Consecinţe asupra Număr de obiective IPPC Minim 1 obiectiv IPPC afectat mediului afectate Număr de obiective Consecinţe asupra culturale afectate – Minim 1 obiectiv cultural afectat patrimoniului cultural biserici, mănăstiri Inventarul inundaţiilor majore care s-au produs în perioada 2010-2016 s-a realizat pe baza informaţiilor culese din surse documentare precum Rapoartele de sinteză ale A.N.A.R., arhiva I.N.H.G.A. etc. Au fost selecționate inundaţiile semnificative preliminare fie din punct de vedere al hazardului, fie din punct de vedere al impactului (consecințele înregistrate). În general, inundaţiile pentru care probabilitatea de apariţie este mai mare de 10% nu au fost 27 luate în considerare, accentul punându-se, în general, pe evenimentele de mare intensitate (cote şi/sau debite maxime). Au fost luate în considerare şi cursurile de apă mici cu pagube însemnate, deşi nu îndeplineau criteriul hidrologic. Selectarea preliminară a evenimentelor semnificative s-a efectuat de către I.N.H.G.A. pe baza următoarelor criterii principale:  debite maxime produse care depăşesc debitul maxim cu probabilitatea de depăşire de 10% (Qmax10%);  debite maxime produse care depăşesc debitul actual corespunzător cotei de inundaţie (QCI);  viituri produse la staţii hidrometrice cu suprafeţe de bazin hidrografic mai mari de circa 100 km2 şi/sau care sunt amplasate în zone unde s-ar fi putut produce inundaţii relativ mari;  viituri produse în special pe râul principal şi pe afluenţii importanţi, la un număr cât mai mare de staţii hidrometrice;  viituri mari, produse pe afluenţii râului principal. Viiturile locale au fost selectate, din punct de vedere hidrologic, funcţie de datele hidrometeorologice existente sau reconstituite pe baza deplasărilor pe teren. Au fost luate în considerare acele viituri pentru care au existat întocmite rapoarte tehni