Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO7_Mures_2019.pdf

Figura 4.4.1.2 Clasele de susceptibilitate la viituri rapide determinate la nivelul României Analiza care a condus la definirea A.P.S.F.R.-urilor s-a realizat în mediul GIS prin operaţii de selecţie şi intersecţie bazate pe următoarele straturi informaţionale:  evenimente istorice semnificative şi atributele Ip şi Is-e ale localităţilor pe baza cărora au fost definite acestea (valoarea maximă a celor 2 indicatori);  propunerile de tronsoane de râu supuse riscului la inundaţii cu caracter local - bazate pe experienţa specialiştilor (expert judgement) şi cunoaşterea locală a cursurilor de apă în ceea ce priveşte riscul la inundaţii;  bazinele hidrografice cadastrate cu informaţia privind gradul de hazard la inundaţii pentru viituri rapide şi scurgeri pe versanţi, torenţi, pâraie (clase de la 1 la 5: 1 – hazard redus, 5 – hazard foarte mare);  bazinele hidrografice cadastrate cu informaţia privind gradul de risc aferent hazardului

la inundaţii pentru viituri rapide şi scurgeri pe versanţi, torenţi, pâraie (clase de la 1 la 5: 1 – risc redus, 5 – risc foarte mare);  cursurile de apă cu potenţial de producere a viiturilor rapide (identificate în cadrul proiectului VULMIN) şi valoarea aferentă indicelui de susceptibilitate la viituri rapide,

IFF;

 densitatea populaţiei în localităţile situate în lungul cursurilor de apă cadastrate (strat de tip poligon, cele anterioare fiind de tip linie).

4.4.2. Rezultate la nivel naţional

Aplicarea Metodologiei privind desemnarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.) a condus la identificarea în cadrul Ciclului II de implementare a

61