Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO7_Mures_2019.pdf

mică de 5 km2. Acest lucru a fost posibil prin generarea unui nou raster ce prezintă parametrul Acumularea Scurgerii (Flow Accumulation) pe tot cuprinsul României. De asemenea, determinarea claselor de hazard semnificativ pentru aceste fenomene s-a realizat diferenţiat pe 3 zone de altitudine, respectiv câmpie (0 – 400 m), deal (400 – 800 m) şi munte (peste 800 m), pe fiecare dintre acestea decupându-se rasterul FFPI limitat la bazinele cu suprafaţă mai mică de 5 km2. Pentru determinarea riscului la viituri rapide, pe lângă informaţiile referitoare la distribuţia spaţială a hazardului integrat, a fost luat în considerare şi elementul de expunere reprezentat de densitatea populaţiei, calculată pentru fiecare localitate din România. În final, după determinarea extinderii spaţiale a hazardului corespunzător FFPI şi ROFFG, precum şi a riscului aferent, a fost calculat procentul suprafeţei ocupate de acestea în cadrul bazinelor cadastrate. Ecartul valorilor procentuale ale suprafeţei ocupate de hazard

(Hazard FF) şi risc (Risc FF) au fost grupate în 5 clase prin metoda de clasificare Natural Breaks. De asemenea este de menţionat faptul că doar clasele semnificative din punct de vedere al procentului ocupat au fost considerate pentru stabilirea gradului de hazard şi de risc pe tronsoanele de râu analizate, respectiv clasele 4 şi 5. Identificarea cursurilor de apă cu potenţial de producere a viiturilor rapide în cadrul Proiectului VULMIN Proiectul “Vulnerabilitatea aşezărilor şi mediului la inundaţii în România în contextul modificărilor globale ale mediului – VULMIN” a fost elaborat în perioada 2012- 2017 în cadrul Programului Parteneriate în Domenii Prioritare - Direcţia 3: Mediu (PN-II-PT- PCCA-2011-3.1-1587). Consorţiul proiectului a fost constituit din patru instituţii de cercetare: Institutul de Geografie al Academiei Române – I.G.A.R. (coordonator), Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor – I.N.H.G.A., Universitatea din Bucureşti, Facultatea de

Geografie – U.B.F.G., Institutul de Cercetare pentru Instrumentaţie Analitică din Cluj-Napoca

• - INCDO-INOE2000.

Un rol important la îndeplinirea obiectivului general al proiectului l-au constituit evaluarea susceptibilităţii la inundaţii lente şi rapide şi determinarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime, realizate în cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. Una dintre metodologiile dezvoltate vizează identificarea cursurilor de apă cu potenţial de producere a viiturilor rapide. Aceasta se bazează pe 4 factori majori pentru evaluarea susceptibilităţii la viituri rapide:  debite şi scurgere specifică potenţială;  timpul de concentrare a bazinului hidrografic;  suprafaţa şi panta bazinului hidrografic exprimate prin raportul S/P;  forma bazinului hidrografic. Metodologia propusă presupune calculul unor parametrii morfometrici şi hidrologici

specifici bazinului hidrografic (de recepţie, de drenaj) care generează scurgerea în fiecare celulă a reţelei hidrografice (de drenaj) şi atribuirea valorilor parametrilor celulelor respective. Prin urmare, chiar dacă valorile parametrilor sunt conferite celulelor reţelei de drenaj, acestea reflectă comportamentul bazinelor de recepţie din amonte. Spre exemplu, un coeficient de împădurire de 0,48 determinat pentru bazinul hidrografic al celulei / secţiunii (x, y) de pe un

59