Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO7_Mures_2019.pdf

determinare a formelor de relief pe baza TPI calculat în două moduri: a) suprafaţa zonei definite ca vecinătate este mai mică şi b) suprafaţa zonei este mai mare.

Figura 4.3.2.3 Definirea Indicelui Poziţiei Topografice (după Jenness, 2006) Aplicând această metodologie, care utilizează doi indici TPI standardizaţi, calculaţi pentru mărimi diferite ale arealului din vecinătate, la care se adaugă gridul pantelor, pot fi extrase în mod automat 10 forme de relief (Weiss, 2001). Criteriile de definire pot fi modificate astfel încât să permită delimitarea albiilor majore, dar şi zonarea omogenă a acestora din punct de vedere a microreliefului. Pentru mai multe detalii privind metodologiile simplificate de identificare a arealelor potenţial inundabile se poate consulta publicaţia Proiectului “Vulnerabilitatea aşezărilor şi mediului la inundaţii în România în contextul modificărilor globale ale mediului – VULMIN”, elaborat în perioada 2012-2016 în cadrul Programului Parteneriate în Domenii Prioritare - Direcţia 3: Mediu (PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-1587).

4.3.3. Efectele schimbărilor climatice asupra inundaţiilor

În vederea determinării vulnerabilităţii resurselor de apă la schimbările climatice şi a stabilirii unor măsuri de adaptare la nivelul fiecărui bazin hidrografic este necesară o analiză privind estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului scurgerii maxime din diverse bazine hidrografice. Pentru o astfel de analiză se pot folosi modele hidrologice de simulare a scurgerii care utilizează ca date de intrare seriile de precipitaţii şi temperaturi rezultate din procesarea datelor obţinute din simulările de evoluţie climatică cu ajutorul unor modele meteorologice regionale. Utilizarea rezultatelor acestor modele privind modificările parametrilor climatici permit elaborarea de scenarii, pentru diferite bazine hidrografice de pe teritoriul României, referitoare la estimarea impactului asupra resurselor de apă în general şi asupra extremelor hidrologice în particular. Simularea scurgerii cu ajutorul modelului hidrologic în ipoteza schimbărilor climatice

a constituit o activitate prioritară a specialiştilor din cadrul I.N.H.G.A. în ultimii ani. În acest sens, s-au realizat două simulări de lungă durată, prima simulare fiind realizată pentru perioada de referinţă 1971÷2000, iar cea de a doua pentru perioada 2021÷2050. Pentru realizarea simulărilor s-a utilizat modelul hidrologic CONSUL dezvoltat în cadrul I.N.H.G.A. Modelul CONSUL simulează majoritatea proceselor hidrologice importante din bazinul hidrografic şi anume: topirea zăpezii, intercepţia, reţinerea apei în depresiuni,

46