Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO7_Mures_2019.pdf

hidrografic Mureş pot fi considerate cu resurse suficiente de apă, dar neuniform distribuite în timp şi spaţiu. În bazinul hidrografic Mureş există 12 lacuri de acumulare importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2), care au folosinţă complexă şi însumează un volum util de 413,6 mil.m3 9  Debitele medii multianuale pentru principalele râuri sunt: • Mureş (secţiunea Alba Iulia) – 104,7 m3/s; • Mureş (secţiunea Nădlac) – 186,38 m3/s; • Arieş (secţiunea Turda) – 25,63 m3/s; • Târnave (secţiunea Mihalţ) – 26,8 m3/s; • Strei (secţiunea Petreni) – 27,75 m3/s. Din lungimea totală a cursurilor de apă cadastrate din bazinul hidrografic Mureş, cursurile de apă nepermanente reprezintă circa 26,8%. În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost identificate un număr de 24 corpuri de apă, dintre care 12 corpuri de apă subterană de tip poros permeabil delimitate în depozite de vârstă cuaternară, panoniană şi sarmaţiană, 5 corpuri de tip carstic-fisural, cantonate în depozite de vârstă paleozoică şi mezozoică, 4 corpuri de tip fisural, localizate în depozite de vârstă jurasic-cretacică şi 3 corpuri de tip mixt, fisural şi poros, dezvoltate în şisturi cristaline precambriene şi depozite aluviale cuaternare. Corpurile de apă subterană freatice în număr de 20 au o resursă totală de apă de 9433 l/s. În ceea ce priveşte apele subterane de adâncime acestea sunt situate în 4 corpuri de apă şi au o resursă totală estimată la 5265,94 l/s. 3.4. Zone protejate În conformitate cu cerințele Directivei Cadru Apă și a Legii Apelor (107/1996, modificată și completată prin Legea 310/2004) s-a elaborat registrul zonelor protejate care au strânsă legătură cu mediul acvatic. Registrul zonelor protejate elaborat de A.N.A.R. cuprinde toate categoriile de zone protejate conform cerințelor articolului 6 și anexei IV ale Directivei Cadru Apă 2000/60/C.E. Registrul include următoarele categorii de zone protejate:  Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării: în bazinul hidrografic Mureş au fost desemnate, în scopul asigurării calităţii apelor utilizate pentru potabilizare 32 captări de apă din suprafaţa şi 58 de captări de apă din subteran pentru potabilizare;  Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic nu există în prezent; se fac demersuri pentru a fi desemnate ca zone protejate zonele naturale cu râuri repezi şi limpezi unde trăiesc salmonidele;  Zone destinate pentru protecția habitatelor și speciilor unde apa este un factor important: au fost identificate 51 de zone protejate cu o suprafață de 9824,79 km2 din suprafaţa bazinului hidrografic Mureş şi sunt situate în principal în zonele montane şi de deal pe cursurile superioare ale râurilor Mureş, Arieş, Râul Mare şi Geoagiu. În 10  ceea ce privește lacurile naturale și acumulările, aproximativ 89% din suprafața totală a acestora fac parte din arii naturale protejate care au legătură cu apa;  Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți. Programul de Acțiune privind implementarea Directivei Nitrați se aplică fără excepție pe întreg teritoriul României începând cu luna iunie 2013. România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți;  Zone pentru îmbăiere – nu au fost desemnate. 3.5. Context socio-economic Modul de utilizare a terenului bazinului hidrografic Mureș este influenţat atât de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici, şi prezintă următoarea distribuţie (conform Proiectului Corine Land Cover): areale artificiale (zone construite) – 4,24%; teren agricol – 37,70%; păduri şi vegetaţie forestieră – 57,76%; zone umede şi râuri - 0,27%. În figura 3.5.1 se prezintă utilizarea terenului din bazinul hidrografic Mureș. Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Mureș cuprinde integral județele Mureș și Alba, parțial județele Harghita, Sibiu, Cluj, Hunedoara, Arad, Timiș și mici suprafețe din județele Brașov, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin. Bazinul hidrografic Mureș se situează în regiunea de dezvoltare Vest (25,19%), Nord Vest (4,69%) și Centru (54,03%). La nivelul anului 2011, populația totală existentă pe teritoriul bazinului hidrografic Mureș era de 1.937.130 locuitori, variind între 550.846 locuitori în județul Mureș și 2.357 locuitori în județul Brașov. În mediul urban, la nivelul bazinului hidrografic sunt 1.052.037 locuitori, iar în mediul rural sunt 825.605 locuitori. La nivel de bazin hidrografic se regăsesc: 16 municipii, 23 oraşe, 303 comune și 1.780 sate. Dintre aglomerările urbane importante enumerăm: Tg. Mureș, Sighişoara, Arad, Deva, Alba – Iulia, Turda, Dumbrăveni, Luduș etc. Principalele activități din bazinul hidrografic Mureș sunt: zootehnia, irigații, piscicultura, industria extractivă, industria ușoară, industria de prelucrare a lemnului, industria de prelucrări chimice, industria metalurgică, industria construcției de mașini, industria de mecanică fină și electronică, industria mijloacelor de transport, producția de mobilier, producția de energie electrică și termică, captarea și prelucrarea apei, construcții, comerț și servirea populației, transport, învățământ, sănătate, alte activități de servicii. Potenţialul morfoturistic este reprezentat de dealuri împădurite, lanţurile montane de natură vulcanică Călimani şi Gurghiu, cu forme spectaculoase (cratere vulcanice, relief glaciar, Munţii de sare de la Sovata sau Defileul Deda-Topliţa - 34 km lungime), precum și de M-ții Apuseni, Retezat, Bucegi. În toate zonele muntoase cât și pe vaile Mureșului și Crișului se găsesc multe zone de interes turistic dotate cu hoteluri, hanuri, moteluri, tabere și vile de vacanță. 11  3.6. Patrimoniu cultural Patrimoniul cultural cuprinde obiective declarate monumente istorice (de exemplu: 1015 numai în judeţul Mureș), reprezentând situri arheologice, cetăţi şi fortificaţii, castele, biserici, alte clădiri etc. Obiectivele culturale cuprind multe biserici, complexe arhitectonice urbane, monumente istorice, dar şi obiective care reflectă cultura materială şi spirituală din mediul rural (obiceiuri, tradiţii etc.), bine conservate. Orașul Sighișoara și împrejurimile (zona Sovata, Praid în judeţul Mureș) reprezintă un exemplu în acest sens. 12 Figura 3.5.1 Utilizarea terenului din bazinul hidrografic Mureș 13  3.7. Infrastructura de protecție împotriva inundațiilor În bazinul hidrografic Mureș se află un număr de 210 lucrări de îndiguire (din care un număr de 27 sunt principale) cu o lungime totală de cca. 825 km. Aceste lucrări apară 240 localităţi (dintre care 55 oraşe şi municipii), 8.827 case în mediul urban şi 60.240 în mediul rural, 314 km linie C.F., 242 km drumuri naţionale şi 313 km judeţene. Suprafaţa totală apărată, conform raportărilor, este de cca. 190.000 ha. Printre cele mai importante lucrări de îndiguire se amintesc cele de la Reghin, Târgu Mureș, Luduş, îndiguirea râului Niraj şi Comlod, îndiguirea râului Târnava Mică la Târnăveni, îndiguirea Pârâului de Câmpie, apărarea municipiilor Sighişoara, Blaj, Mediaş, Dumbrăveni, Copşa Mică, Alba Iulia şi Deva. Tot în categoria lucrărilor importante se află îndiguirea de la Mihalţ, Ilia, Lipova, Mureș mal drept Arad-Pecica, Sâmbăteni – Păuliş, Felnac - Periam şi Periam - Cenad. Pe judeţe, cele mai multe lucrări se află în judeţul Mureș (8), Alba (3), Sibiu (3), Hunedoara (2) şi Arad (7). Cu excepţia îndiguirilor de pe Mureșul inferior din zona de graniţă, al caror debit de calcul corespunde unei frecvenţe de apariţie a debitelor maxime de 1/500 ani, restul sunt calculate pentru 1/100 ani la oraşe, 2/100 ani pentru localităţi rurale şi 1/10 ani la restul terenurilor. Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (acumulări) mai semnificative sunt următoarele:  în bazinul hidrografic Târnava Mare: acumularea nepermanentă Vânatori pe râul Târnava Mare (25 mil. m3) şi acumularea permanentă Zetea cu un volum de atenuare de 18,4 mil.m3;  în bazinul hidrografic Târnava Mică: acumularea nepermanentă Bălăuşeri (24,5 mil. m3) şi acumularea permanentă Bezid, pe râul Cuşmed, cu un volum de atenuare de 16 mil.m3;  în bazinul hidrografic Arieş: acumularea permanentă Mihoieşti cu un volum de atenuare de 3.25 mil.m3;  în bazinul hidrografic Cerna: acumularea Cinciş cu un volum de atenuare 17,2 mil.m3. Principalele acumulări nepermanente care sunt administrate de către Administraţia Naţională „Apele Române” – A.B.A. Mureș sunt: Vânători (Târnava Mare), Bălăuşeri (Târnava Mica), Nemşa (Mojna), Tăul Ceanului (Valea Caldă), Drăuţ (Drăuţ), Sistarovăţ (Sistarovăţ), Cladova (Cladova). Schema de gospodărire a apelor existentă în spaţiul hidrografic Mureș este prezentată în figura 3.7.1 și lucrările hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Mureș sunt prezentate în figura 3.7.2 . Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcţiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Mureș permite o alarmare preventivă a populaţiei în cazul apariției unei situații de urgență. 14  Un rol important în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă îl are sistemul informaţional meteorologic și hidrologic. Informaţiile de bază necesare sistemului informaţional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaţa spațiului hidrografic Mureș, provin de la:  radare meteorologice; informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitaţii potenţiale se primesc de la sistemul naţional integrat S.I.M.I.N.;  stații hidrometrice ale A.B.A. Mureș;  stații pluviometrice ale A.B.A. Mureș și ale A.N.M.;  stații meteorologice ale A.N.M. Figura 3.7.1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Mureș 15 Figura 3.7.2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Mureș 16  4. Aspecte metodologice privind revizuirea și actualizarea E.P.R.I. 4.1. Actualizarea procesului de identificare a evenimentelor istorice semnificative şi a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Pentru revizuirea inundațiilor istorice semnificative si definirea zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost parcurse în principal etapele menționate în Raportul - Evaluarea preliminară a riscului la inundații A.B.A. Crișuri – ciclul I http://www.rowater.ro/EPRI%20Rapoarte/RO7_ABA_Mures_PFRA_Report.pdf, metodologia utilizată în acest ciclu fiind menținută în termeni generali (la nivel de principii de analiză), dar cu o detaliere și o îmbunătățire a metodologiei impusă de disponibilitatea informațiilor mult mai detaliate referitoare la consecințele negative produse de inundații, a rezultatelor unor proiecte și studii realizate în perioada 2010-2017, precum și a unor surse de date spațiale cu acuratețe mai mare și actualizate (spre exemplu ortofotoplanuri în loc de imagini SPOT). Principalele etape parcurse în elaborarea E.P.R.I. în cadrul ciclului I au fost următoarele:  Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice, respectiv identificarea evenimentelor istorice și selectarea evenimentelor istorice semnificative;  Structurarea informațiilor în fișiere spreadsheet; informațiile înregistrate în fișierele excel reprezintă baza informațiilor ce urmează să fie raportate la C.E.;  Cartografierea în mediul GIS a zonelor afectate de inundații istorice, realizată la nivelul A.B.A., verificată/corectată la nivelul I.N.H.G.A. și adaptată cerințelor de raportare WISE;  Identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.) pe baza datelor, studiilor, rezultatelor proiectelor disponibile. Se menţionează alte două surse de date (documentații, rapoarte și rezultate GIS), respectiv două proiecte, care au fost intens utilizate în ciclul I de raportare, în special pentru definirea A.P.S.F.R.-urilor, nemaifiind necesare în ciclul II:  Proiectul PHARE 2005/017-690.01.01 - Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar – M.M.P. și A.N.A.R.);  Proiectul DANUBE FLOODRISK - Stakeholder oriented flood risk assessment for the Danube floodplains (South - East Europe Transnational Cooperation Programme). Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I se prezintă schematic în figura 4.1.1. 17  Figura 4.1.1 Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I Referitor la prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, Comisia Europeană a analizat acest aspect şi a prezentat rezultatele în Raportul special Directiva privind inundațiile: s-au realizat progrese în evaluarea riscurilor, însă este nevoie de ameliorări în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare, punctând următoarele aspecte:  buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea ICPDR - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale);  România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/ avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub- bazinelor;  Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. Spre deosebire de ciclu I, când au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în ciclu II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi abundente de scurtă / lungă durată. Într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a 18 debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Spre deosebire de ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioada mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au indentificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice. Astfel în ciclu II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor / tronsoanelor de râu / afluenților afectați de evenimentul istoric semnificativ considerat prin aplicarea la nivel de tronson a aceluiași criteriu hidrologic și a unui nou set de criterii privind consecințele. Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul II, în ceea ce privește evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială şi pluvială, se prezintă schematic în figura 4.1.2. 19 Figura 4.1.2 Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul II, în ceea ce privește evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială 20  4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative În acest capitol se prezintă aspectele metodologice care au stat la baza identificării inundaţiilor istorice semnificative din România, metodologie elaborată şi aplicată unitar la nivel naţional, pentru a răspunde articolului 4 al Directivei Inundaţii, care “solicită tuturor statelor membre o descriere a inundaţiilor care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice şi pentru care probabilitatea de apariţie a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informaţii referitoare la zonele inundate precum şi o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs”. De asemenea, având în vedere scopul evaluării inundaţiilor istorice semnificativ