Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO7_Mures_2019.pdf

e, şi anume acela de a fundamenta decizii de management al riscului la inundaţii, este necesară analiza relevanţei consecinţelor negative semnificative produse de evenimente viitoare similare cu cele din trecut. Inundaţiile istorice semnificative reprezintă unul din principalele criterii care stau la baza stabilirii zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.). Astfel, se recomandă ca informaţiile despre inundaţiile semnificative să fie utilizate ca bază pentru identificarea tronsoanelor / zonelor / arealelor în care pot apărea inundaţiile în viitor. În acest fel, o serie de informaţii de bază, relativ uşor de obţinut cu costuri reduse, pot contribui la prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundaţii. În vederea îndeplinirii obligaţiilor pe care România şi le-a asumat ca stat membru al Comisiei Europene, respectiv implementarea Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii, s-a realizat un inventar al inundaţiilor istorice produse în perioada 2010-2016 în vederea identificării evenimentelor istorice semnificative necesare în cadrul ciclului II de raportare. 4.2.1. Identificarea şi evaluarea inundaţiilor istorice semnificative din sursă fluvială România este predispusă în special inundațiilor provocate de revărsarea cursurilor de apă (inundații de tip fluvial), acestea producând pagubele cele mai importante. În continuare se prezintă metodologia care stă la baza procesului de identificare a inundațiilor istorice și de desemnare a celor semnificative atât din punct de vedere a consecințelor produse pe durata evenimentului, cât și a relevanței consecințelor în cazul în care astfel de fenomene se vor repeta. Principalele cauze care pot provoca inundații de tip fluvial pot fi:  viituri produse pe areale hidrografice mari (bazine şi subbazine hidrografice), cauzate de precipitaţii sau topirea zăpezii;  viituri punctuale (viituri rapide) produse pe zone restrânse, cauzate de precipitaţii cu intensitate mare;  blocaje naturale (zăpoare, zai, pornire de zăpor);  blocaje artificiale la poduri sau avarii ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri) sau deversări (de regulă controlate la baraje). 21  Principalele documente (rapoarte, studii, planuri, proiecte etc.) utilizate / valorificate în E.P.R.I. au fost:  Rapoartele operative care se elaborează pe toată perioada producerii fenomenelor şi Rapoartele de Sinteză care se întocmesc în termen de 30 zile de la încetarea fenomenului şi cuprind pe lângă descrierea fenomenului, cauza producerii acestuia şi pagubele fizice şi valorice înregistrate;  Studiile hidrometrice anuale din perioada 2010-2016 ale staţiilor hidrometrice din reţeaua naţională;  Baza de Date Hidrologică şi Hidrogeologică;  Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, existente la nivel bazinal, judeţean şi local;  Studii elaborate în cadrul Administraţiilor Bazinele de Apă şi a Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor;  Informaţii conţinute în hărţile topografice, scara 1:25.000, Direcţia Topografică Militară;  Imagini satelitare şi Ortofotoplanuri;  Alte baze de date GIS şi studii de specialitate. Identificarea şi evaluarea inundaţiilor istorice care au avut efecte negative semnificative Articolul 4.2.b din Directiva Inundaţii 2007/60/C.E. prevede necesitatea realizării unei descrieri a inundaţiilor care au survenit în trecut şi care au avut efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane, a mediului, a patrimoniului cultural şi a activităţii economice şi pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, inclusiv în ceea ce priveşte dimensiunile inundaţiilor şi traseele acestora, precum şi o evaluare a efectelor negative pe care le-au produs. În vederea identificării inundaţiilor istorice, au fost parcurse următoarele etape principalele:  Colectarea informaţiilor referitoare la inundaţiile istorice,  Organizarea informaţiilor în fişiere tabelare (MS Excel); acestea reprezintă baza informaţiilor ce urmează să fie raportate la CE;  Analiza şi evaluarea datelor în vederea identificării evenimentelor istorice şi selectarea evenimentelor semnificative;  Cartografierea locaţiilor inundaţiilor istorice (GIS), adaptată cerinţelor de raportare WISE. Analiza inundaţiilor istorice a plecat de la datele incluse în Rapoartele de Sinteză. Colectarea informaţiilor referitoare la inundaţiile istorice a inclus date privind cauza producerii, pagubele fizice şi valorice înregistrate la nivel de localităţi / Unităţi Administrativ Teritoriale - U.A.T. - (fizice pe tipuri de consecințe şi valorice la nivel de total localitate / U.A.T.), data de producere etc. Toate aceste date au fost organizate în fişiere tabelare MS Excel. 22  Principalele tipuri de consecințe negative ale inundațiilor se referă la:  victime;  sinistraţi;  case distruse sau case avariate;  anexe gospodăreşti distruse sau avariate;  obiective socio-economice sau administrative afectate;  obiective culturale afectate;  poduri şi podeţe avariate;  drumuri (naţionale, judeţene, comunale, forestiere) sau căi ferate distruse sau avariate;  terenuri arabile, păşuni, fâneţe sau păduri afectate;  reţele de alimentare cu apă sau de canalizare avariate;  fântâni afectate;  animale moarte;  construcţii hidrotehnice afectate;  reţele electrice, de telefonie sau de alimentare cu gaze naturale afectate. Aceste informaţii sunt integrate şi în Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale. Ulterior, stabilirea inundaţiilor istorice semnificative a continuat pe baza analizei datelor hidrologice (debite maxime, probabilitatea de depășire a acestora, distribuţia staţiilor hidrometrice care au înregistrat debite maxime semnificative etc.). În Rapoartele de Sinteză sunt menționate următoarele cauze de producere a inundațiilor:  revărsări;  blocaje cu gheaţă;  scurgeri pe versanţi;  torenţi;  băltiri;  accidente la construcţii hidrotehnice;  incapacitatea de transport a albiilor minore;  alte cauze. 23  Au fost parcurși următorii pași: a) Identificarea evenimentelor istorice semnificative preliminare; b) Identificarea tronsoanelor afectate de evenimente istorice semnificative preliminare în mediul GIS; c) Analiza şi delimitarea în format GIS a tronsoanelor afectate de evenimente istorice semnificative; d) Delimitarea în format GIS a versiunii finale a tronsoanelor afectate de evenimente istorice semnificative. a) Identificarea evenimentelor istorice semnificative preliminare Inventarul inundaţiilor istorice produse în perioada 2010-2016, realizat la nivel de localitate afectată, a fost analizat mai întâi pe baza unor criterii pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative preliminare. Identificarea / selectarea viiturilor istorice semnificative s-a făcut luând în considerare atât criteriile hidrologice (din punct de vedere al hazardului), cât şi cele referitoare la amploarea efectelor acestora (din punct de vedere al consecințelor). Din punct de vedere al consecințelor, criteriile pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative (tabelul 4.2.1.1) au fost definite în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundaţii 2007/60/C.E. şi au fost menţinute ca etapă de lucru şi în ciclul II. Au fost definite categorii de criterii în funcţie de clasificarea consecinţelor provocate de inundaţii, realizată la nivelul UE, precum şi de datele disponibile la nivel naţional şi bazinal (criterii referitoare la consecinţe asupra sănătăţii umane, asupra activităţii economice, asupra mediului şi asupra patrimoniului cultural). Au fost reţinuţi acei indicatori din Rapoartele de sinteză pentru care există suficiente informaţii şi a căror aplicare să se facă fără dificultate (abordare pragmatică). Fiecărui indicator i s-a atribuit o valoare prag. În tabelul 4.2.1.1 sunt prezentaţi indicatorii şi valorile- prag ale acestora, pe baza cărora un eveniment de tip inundaţie se desemnează, într-o primă etapă (preliminar) ca fiind „semnificativ” din punctul de vedere al consecințelor produse. Tabelul 4.2.1.1 Criterii preliminare pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative la nivel naţional Categorie criterii / Indicator Valori prag Tipul consecinţelor Număr de pierderi de vieţi Minim 10 persoane decedate / dispărute Consecinţe asupra omeneşti sănătăţii umane Număr de obiective sociale Minim 2 obiective sociale afectate (primării, şcoli, afectate spitale etc.) Număr de obiective economice Minim 10 obiective economice afectate afectate Consecinţe asupra activităţii economice Număr de km de drumuri afectate Minim 200 km de drumuri afectate (DN, DJ, DC) Număr de case afectate Minim 100 case per eveniment sau minim 30 24  Categorie criterii / Indicator Valori prag Tipul consecinţelor pentru zone / localităţi care au făcut obiectul unor evenimente punctuale, de intensitate mare Consecinţe asupra Număr de obiective IPPC afectate Minim 1 obiectiv IPPC afectat mediului Consecinţe asupra Număr de obiective culturale Minim 1 obiectiv cultural afectat patrimoniului cultural afectate – biserici, mănăstiri Inventarul inundaţiilor majore care s-au produs în perioada 2010-2016 s-a realizat pe baza informaţiilor culese din surse documentare precum Rapoartele de sinteză ale A.N.A.R., arhiva I.N.H.G.A. etc. Au fost selecționate inundaţiile semnificative preliminare fie din punct de vedere al hazardului, fie din punct de vedere al impactului (consecințele înregistrate). În general, inundaţiile pentru care probabilitatea de apariţie este mai mare de 10% nu au fost luate în considerare, accentul punându-se, în general, pe evenimentele de mare intensitate (cote şi/sau debite maxime). Au fost luate în considerare şi cursurile de apă mici cu pagube însemnate, deşi nu îndeplineau criteriul hidrologic. Selectarea preliminară a evenimentelor semnificative s-a efectuat de către I.N.H.G.A. pe baza următoarelor criterii principale:  debite maxime produse care depăşesc debitul maxim cu probabilitatea de depăşire de 10% (Qmax10%);  debite maxime produse care depăşesc debitul actual corespunzător cotei de inundaţie (QCI);  viituri produse la staţii hidrometrice cu suprafeţe de bazin hidrografic mai mari de circa 100 km2 şi/sau care sunt amplasate în zone unde s-ar fi putut produce inundaţii relativ mari;  viituri produse în special pe râul principal şi pe afluenţii importanţi, la un număr cât mai mare de staţii hidrometrice;  viituri mari, produse pe afluenţii râului principal. Viiturile locale au fost selectate, din punct de vedere hidrologic, funcţie de datele hidrometeorologice existente sau reconstituite pe baza deplasărilor pe teren. Au fost luate în considerare acele viituri pentru care au existat întocmite rapoarte tehnice, ulterior producerii acestora, inclusiv reconstituiri de debite maxime şi estimarea frecvenţei de apariţie a acestora. Toate valorile criteriilor prezentate anterior sunt valabile la nivel de eveniment. Pentru încadrarea evenimentului în categoria evenimentelor istorice semnificative, au fost luate în considerare, cu prioritate, criteriile privind numărul de victime şi cele economice (număr de case, număr de kilometri afectaţi de drumuri etc.). Pentru perioada 2010-2016, au rezultat 78 de evenimente istorice semnificative preliminare la nivel naţional de tip fluvial, la care s-au adăugat 22 evenimente locale de tip pluvial. b) Identificarea tronsoanelor afectate de evenimente istorice semnificative preliminare în mediul GIS 25  Cele 78 de evenimente istorice semnificative preliminare rezultate la nivel naţional au fost prelucrate în aplicaţii de tip GIS, rezultând câte o bază de date pentru fiecare eveniment istoric semnificativ preliminar, bază de date care s-a relaţionat spaţial cu stratul tematic „localităţi” utilizând câmpul SIRUTA (codul localităţilor). În urma legăturii spaţiale a rezultat, pentru fiecare eveniment istoric semnificativ preliminar, câte un strat tematic al localităţilor afectate. După selecția localităţilor afectate de inundaţii semnificative preliminare în perioada 2010-2016, au fost identificate şi delimitate tronsoanele de râu afectate de evenimentele istorice semnificative preliminare. În concluzie, identificarea şi evaluarea inundaţiilor care s-au produs în trecut şi care au avut efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice şi pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este încă relevantă (Pasul a şi Pasul b), s-a realizat ţinând seama în principal de:  numărul de clădiri afectate;  suprafaţa afectată folosită în scop comercial sau industrial;  perioada de revenire sau probabilitatea de apariţie a inundației;  infrastructura de transport afectată;  bunuri afectate ale comunităţii. Identificarea şi evaluarea inundaţiilor semnificative care s-au produs în trecut, care au avut consecinţelor semnificative negative / adverse, şi care ar genera astfel de consecinţe dacă s- ar produce în viitor Evident, nu este suficient să cunoaştem doar aspectul istoric al inundaţiilor, ci este necesară şi analiza evenimentelor în vederea identificării tronsoanelor de râu sau arealelor care ar genera consecinţe semnificative dacă s-ar produce în viitor. Având în vedere că au fost analizate inundaţiile istorice dintr-o perioadă recentă, 2010-2016, putem concluziona că relevanţa acestora în perioada următoare rămâne aceeaşi cu cea de la data producerii, dacă nu se intervine cu măsuri de reducere a riscului. Consecinţele viitoare sunt în strânsă relaţie cu magnitudinea evenimentului şi receptorii la risc existenţi. Prin urmare, criteriile legate de consecințe şi cele hidrologice utilizate în pasul a) şi pasul b) au fost detaliate şi dezvoltate în pasul c) şi pasul d), astfel încât, pe baza informaţiilor legate de evenimentele istorice, să poată fi identificate tronsoanele de râu / arealele unde s-au produs în trecut inundaţii semnificative care ar avea consecinţe adverse negative semnificative dacă s-ar produce în viitor. c) Analiza şi delimitarea în format GIS a tronsoanelor afectate de evenimente istorice semnificative După identificarea şi transpunerea în mediul GIS a celor 78 de evenimente istorice semnificative preliminare, acestea au fost analizate atât din punctul de vedere al consecințelor provocate de inundaţii, cât şi al debitelor maxime produse. Pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative, consecințele provocate de inundaţii au fost analizate cu ajutorul unor indicatori de evaluare a mărimii pagubelor (tabelul 4.2.1.2), respectiv un Indicator al populaţiei Ip (considerat criteriu prioritar) şi un Indicator 26 socio-economic Is-e. Definirea acestor criterii a constat în identificarea obiectivelor afectate de inundaţii şi atribuirea unor ponderi care să reflecte importanţa acestor obiective. Tabelul 4.2.1.2 Criterii de evaluare a consecințelor pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative la nivel naţional Nr. Consecințele negative ale inundațiilor / Obiectivele afectate Ponderea Indicator populaţie – Ip 𝑶𝒑𝒊 𝒑𝒑𝒊 1 Număr victime 60 2 Număr sinistrați 15 3 Număr case distruse 25 Indicator socio-economic – Is-e 𝑶𝒔−𝒆𝒊 𝒑𝒔−𝒆𝒊 4 Număr case avariate 9 5 Număr anexe gospodărești distruse 7 6 Număr anexe gospodărești avariate