Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO6_Dobrogea_Litoral_2019.pdf

produse pe durata evenimentului, cât și a relevanței consecințelor în cazul în care astfel de fenomene se vor repeta. Principalele cauze care pot provoca inundații de tip fluvial pot fi:  viituri produse pe areale hidrografice mari (bazine și subbazine hidrografice), cauzate de precipitații sau topirea zăpezii;  viituri punctuale (viituri rapide) produse pe zone restrânse, cauzate de precipitații cu intensitate mare;  blocaje naturale (zăpoare, zai, pornire de zăpor);  blocaje artificiale la poduri sau avarii ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri) sau deversări (de regulă controlate la baraje). 21  Principalele documente (rapoarte, studii, planuri, proiecte etc.) utilizate / valorificate în E.P.R.I. au fost:  Rapoartele operative care se elaborează pe toată perioada producerii fenomenelor și Rapoartele de Sinteză care se întocmesc în termen de 30 zile de la încetarea fenomenului și cuprind pe lângă descrierea fenomenului, cauza producerii acestuia și pagubele fizice și valorice înregistrate;  Studiile hidrometrice anuale din perioada 2010-2016 ale stațiilor hidrometrice din rețeaua națională;  Baza de Date Hidrologică și Hidrogeologică;  Planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, existente la nivel bazinal, județean și local;  Studii elaborate în cadrul Administrațiilor Bazinele de Apă și a Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor;  Informații conținute în hărțile topografice, scara 1:25.000, Direcția Topografică Militară;  Imagini satelitare și Ortofotoplanuri;  Alte baze de date GIS și studii de specialitate. Identificarea și evaluarea inundațiilor istorice care au avut efecte negative semnificative Articolul 4.2.b din Directiva Inundații 2007/60/C.E. prevede necesitatea realizării unei descrieri a inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut efecte negative semnificative asupra sănătății umane, a mediului, a patrimoniului cultural și a activității economice și pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, inclusiv în ceea ce privește dimensiunile inundațiilor și traseele acestora, precum și o evaluare a efectelor negative pe care le-au produs. În vederea identificării inundațiilor istorice, au fost parcurse următoarele etape principalele:  Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice,  Organizarea informațiilor în fișiere tabelare (MS Excel); acestea reprezintă baza informațiilor ce urmează să fie raportate la CE;  Analiza și evaluarea datelor în vederea identificării evenimentelor istorice și selectarea evenimentelor semnificative;  Cartografierea locațiilor inundațiilor istorice (GIS), adaptată cerințelor de raportare WISE. Analiza inundațiilor istorice a plecat de la datele incluse în Rapoartele de Sinteză. Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice a inclus date privind cauza producerii, pagubele fizice și valorice înregistrate la nivel de localități / Unități Administrativ Teritoriale - U.A.T. - (fizice pe tipuri de consecințe și valorice la nivel de total localitate / U.A.T.), data de producere etc. Toate aceste date au fost organizate în fișiere tabelare MS Excel. 22  Principalele tipuri de consecințe negative ale inundațiilor se referă la:  victime;  sinistrați;  case distruse sau case avariate;  anexe gospodărești distruse sau avariate;  obiective socio-economice sau administrative afectate;  obiective culturale afectate;  poduri și podețe avariate;  drumuri (naționale, județene, comunale, forestiere) sau căi ferate distruse sau avariate;  terenuri arabile, pășuni, fânețe sau păduri afectate;  rețele de alimentare cu apă sau de canalizare avariate;  fântâni afectate;  animale moarte;  construcții hidrotehnice afectate;  rețele electrice, de telefonie sau de alimentare cu gaze naturale afectate. Aceste informații sunt integrate și în Planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale. Ulterior, stabilirea inundațiilor istorice semnificative a continuat pe baza analizei datelor hidrologice (debite maxime, probabilitatea de depășire a acestora, distribuția stațiilor hidrometrice care au înregistrat debite maxime semnificative etc.). În Rapoartele de Sinteză sunt menționate următoarele cauze de producere a inundațiilor:  revărsări;  blocaje cu gheață;  scurgeri pe versanți;  torenți;  băltiri;  accidente la construcții hidrotehnice;  incapacitatea de transport a albiilor minore;  alte cauze. Au fost parcurși următorii pași: a) Identificarea evenimentelor istorice semnificative preliminare; b) Identificarea tronsoanelor afectate de evenimente istorice semnificative preliminare în mediul GIS; 23  c) Analiza și delimitarea în format GIS a tronsoanelor afectate de evenimente istorice semnificative; d) Delimitarea în format GIS a versiunii finale a tronsoanelor afectate de evenimente istorice semnificative. a) Identificarea evenimentelor istorice semnificative preliminare Inventarul inundațiilor istorice produse în perioada 2010-2016, realizat la nivel de localitate afectată, a fost analizat mai întâi pe baza unor criterii pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative preliminare. Identificarea / selectarea viiturilor istorice semnificative s-a făcut luând în considerare atât criteriile hidrologice (din punct de vedere al hazardului), cât și cele referitoare la amploarea efectelor acestora (din punct de vedere al consecințelor). Din punct de vedere al consecințelor, criteriile pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative (tabelul 4.2.1.1) au fost definite în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. și au fost menținute ca etapă de lucru și în ciclul II. Au fost definite categorii de criterii în funcție de clasificarea consecințelor provocate de inundații, realizată la nivelul UE, precum și de datele disponibile la nivel național și bazinal (criterii referitoare la consecințe asupra sănătății umane, asupra activității economice, asupra mediului și asupra patrimoniului cultural). Au fost reținuți acei indicatori din Rapoartele de sinteză pentru care există suficiente informații și a căror aplicare să se facă fără dificultate (abordare pragmatică). Fiecărui indicator i s-a atribuit o valoare prag. În tabelul 4.2.1.1 sunt prezentați indicatorii și valorile- prag ale acestora, pe baza cărora un eveniment de tip inundație se desemnează, într-o primă etapă (preliminar) ca fiind „semnificativ” din punctul de vedere al consecințelor produse. Tabelul 4.2.1.1 Criterii preliminare pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative la nivel național Categorie criterii / Tipul Indicator Valori prag consecințelor Număr de pierderi de vieți Minim 10 persoane decedate / dispărute Consecințe asupra omenești sănătății umane Număr de obiective sociale Minim 2 obiective sociale afectate (primării, școli, afectate spitale etc.) Număr de obiective Minim 10 obiective economice afectate economice afectate Consecințe asupra Număr de km de drumuri Minim 200 km de drumuri afectate (DN, DJ, DC) activității afectate economice Minim 100 case per eveniment sau minim 30 Număr de case afectate pentru zone / localități care au făcut obiectul unor evenimente punctuale, de intensitate mare Consecințe asupra Număr de obiective IPPC Minim 1 obiectiv IPPC afectat mediului afectate Consecințe asupra Număr de obiective culturale patrimoniului Minim 1 obiectiv cultural afectat afectate – biserici, mănăstiri cultural 24  Inventarul inundațiilor majore care s-au produs în perioada 2010-2016 s-a realizat pe baza informațiilor culese din surse documentare precum Rapoartele de sinteză ale A.N.A.R., arhiva I.N.H.G.A. etc. Au fost selecționate inundațiile semnificative preliminare fie din punct de vedere al hazardului, fie din punct de vedere al impactului (consecințele înregistrate). În general, inundațiile pentru care probabilitatea de apariție este mai mare de 10% nu au fost luate în considerare, accentul punându-se, în general, pe evenimentele de mare intensitate (cote și/sau debite maxime). Au fost luate în considerare și cursurile de apă mici cu pagube însemnate, deși nu îndeplineau criteriul hidrologic. Selectarea preliminară a evenimentelor semnificative s-a efectuat de către I.N.H.G.A. pe baza următoarelor criterii principale:  debite maxime produse care depășesc debitul maxim cu probabilitatea de depășire de 10% (Qmax10%);  debite maxime produse care depășesc debitul actual corespunzător cotei de inundație (QCI);  viituri produse la stații hidrometrice cu suprafețe de bazin hidrografic mai mari de circa 100 km2 și/sau care sunt amplasate în zone unde s-ar fi putut produce inundații relativ mari;  viituri produse în special pe râul principal și pe afluenții importanți, la un număr cât mai mare de stații hidrometrice;  viituri mari, produse pe afluenții râului principal. Viiturile locale au fost selectate, din punct de vedere hidrologic, funcție de datele hidrometeorologice existente sau reconstituite pe baza deplasărilor pe teren. Au fost luate în considerare acele viituri pentru care au existat întocmite rapoarte tehnice, ulterior producerii acestora, inclusiv reconstituiri de debite maxime și estimarea frecvenței de apariție a acestora. Toate valorile criteriilor prezentate anterior sunt valabile la nivel de eveniment. Pentru încadrarea evenimentului în categoria evenimentelor istorice semnificative, au fost luate în considerare, cu prioritate, criteriile privind numărul de victime și cele economice (număr de case, număr de kilometri afectați de drumuri etc.). Pentru perioada 2010-2016, au rezultat 78 de evenimente istorice semnificative preliminare la nivel național de tip fluvial, la care s-au adăugat 22 evenimente locale de tip pluvial. b) Identificarea tronsoanelor afectate de evenimente istorice semnificative preliminare în mediul GIS Cele 78 de evenimente istorice semnificative preliminare au fost prelucrate în aplicații de tip GIS, rezultând câte o bază de date pentru fiecare eveniment istoric semnificativ preliminar, bază de date care s-a relaționat spațial cu stratul tematic „localități” utilizând câmpul SIRUTA (codul localităților). În urma legăturii spațiale a rezultat, pentru fiecare eveniment istoric semnificativ preliminar, câte un strat tematic al localităților afectate. După selecția localităților afectate de inundații semnificative preliminare în perioada 2010-2016, au fost identificate și delimitate tronsoanele de râu afectate de evenimentele istorice semnificative preliminare. 25  În concluzie, identificarea și evaluarea inundațiilor care s-au produs în trecut și care au avut efecte negative semnificative asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice și pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este încă relevantă (Pasul a și Pasul b), s-a realizat ținând seama în principal de:  numărul de clădiri afectate;  suprafața afectată folosită în scop comercial sau industrial;  perioada de revenire sau probabilitatea de apariție a inundației;  infrastructura de transport afectată;  bunuri afectate ale comunității. Identificarea și evaluarea inundațiilor semnificative care s-au produs în trecut, care au avut consecințelor semnificative negative / adverse, și care ar genera astfel de consecințe dacă s- ar produce în viitor Evident, nu este suficient să cunoaștem doar aspectul istoric al inundațiilor, ci este necesară și analiza evenimentelor în vederea identificării tronsoanelor de râu sau arealelor care ar genera consecințe semnificative dacă s-ar produce în viitor. Având în vedere că au fost analizate inundațiile istorice dintr-o perioadă recentă, 2010-2016, putem concluziona că relevanța acestora în perioada următoare rămâne aceeași cu cea de la data producerii, dacă nu se intervine cu măsuri de reducere a riscului. Consecințele viitoare sunt în strânsă relație cu magnitudinea evenimentului și receptorii la risc existenți. Prin urmare, criteriile legate de consecințe și cele hidrologice utilizate în pasul a) și pasul b) au fost detaliate și dezvoltate în pasul c) și pasul d), astfel încât, pe baza informațiilor legate de evenimentele istorice, să poată fi identificate tronsoanele de râu / arealele unde s-au produs în trecut inundații semnificative care ar avea consecințe adverse negative semnificative dacă s-ar produce în viitor. c) Analiza și delimitarea în format GIS a tronsoanelor afectate de evenimente istorice semnificative După identificarea și transpunerea în mediul GIS a celor 78 de evenimente istorice semnificative preliminare, acestea au fost analizate atât din punctul de vedere al consecințelor provocate de inundații, cât și al debitelor maxime produse. Pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative, consecințele provocate de inundații au fost analizate cu ajutorul unor indicatori de evaluare a mărimii pagubelor (tabelul 4.2.1.2), respectiv un Indicator al populației Ip (considerat criteriu prioritar) și un Indicator socio-economic Is-e. Definirea acestor criterii a constat în identificarea obiectivelor afectate de inundații și atribuirea unor ponderi care să reflecte importanța acestor obiective. 26  Tabelul 4.2.1.2 Criterii de evaluare a consecințelor pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative la nivel național Nr. Consecințele negative ale inundațiilor / Obiectivele afectate Ponderea Indicator populație - Ip 𝑶𝒑𝒊 𝒑𝒑𝒊 1 Număr victime 60 2 Număr sinistrați 15 3 Număr case distruse 25 Indicator socio-economic – Is-e 𝑶𝒔−𝒆𝒊 𝒑𝒔−𝒆𝒊 4 Număr case avariate 9 5 Număr anexe gospodărești distruse 7 6 Număr anexe gospodărești avariate 1 7 Număr obiective socio-economice administrative 13.5 8 Număr obiective culturale 5 9 Număr poduri 7 10 Număr podețe 2 11 Număr kilometri de drumuri naționale avariate 4 12 Număr kilometri de drumuri naționale distruse 12 13 Număr kilometri de drumuri județene avariate 3 14 Număr kilometri de drumuri județene distruse 9 15 Număr kilometri de drumuri comunale 2 16 Număr kilometri de străzi 6 17 Număr kilometri de drumuri forestiere 0.3 18 Număr kilometri de căi ferate 11 19 Număr hectare de teren arabil 0.2 20 Număr hectare de pășuni - fânețe 0.1 21 Număr hectare de păduri 0.1 22 Număr kilometri de rețele de alimentări cu apă 1 23 Număr kilometri de rețele de canalizare 1 24 Număr fântâni 1 25 Număr animale moarte 0.1 26 Număr construcții hidrotehnice 0.3 27 Număr kilometri de rețele electrice