Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO1_Banat_2019.pdf

potabilizare (din care 240 pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi 49 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare). Volumul total de 9  apă pentru potabilizare captat din sursele de suprafaţă a fost de 126.458,88 m3/an, iar cel captat din sursele subterane a fost de 33.670.987,20 m3/an.  Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic – la nivelul Spaţiului Hidrografic Banat în anul 2013 nu au fost înregistrate capturi semnificative pentru peşti şi nu au fost raportate zone în care se practică pescuitul comercial. În ceea ce priveşte zonele cu specii de peşti cu potenţial economic, acestea sunt localizate pe cursurile de apă şi lacurile din zona montană în care predomină speciile de salmonide (păstrăv şi lipan), cu o lungime totală de 1176,2 km (râuri).  Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde apa este un factor important – în spaţiul hidrografic Banat, ariile naturale protejate care au legătură cu apa identificate au fost grupate în 30 zone pentru protecţia habitatelor şi speciilor dependente de apă cu suprafaţa totală1de 447.812,27 ha. Lungimea corpurilor de apă care se află în aceste zone protejate reprezintă aproximativ 25% din lungimea totală a corpurilor de apă, adică 1844,92 km. În ceea ce priveşte lacurile naturale şi acumulările, aproximativ 80,23% din suprafaţa totală a acestora fac parte din arii naturale protejate care au legătură cu apa. În ceea ce priveşte corpurile de apă subterană, din cele 6 corpuri de apă subterană freatică, un număr de 3 au fost identificate cu dependenţă probabilă de ecosisteme terestre din 7 situri de importanţă comunitară.  Zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți. Programul de Acțiune privind implementarea Directivei Nitrați se aplică fără excepție pe întreg teritoriul României începând cu luna iunie 2013. România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă la nutrienți; 3.5 Context socio-economic Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spațiul hidrografic Banat include teritorii administrative din doua regiuni: 2,8 % din regiunea Sud-Vest şi 55,1 % din regiunea Vest. Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Banat ocupă integral judeţele Timiş şi Caraş-Severin şi parţial judeţele Arad, Mehedinţi şi Gorj. Populaţia totală din spațiul hidrografic Banat era conform recensământului din 2011 de 1.000.617 locuitori, din care 593.338 locuitori în mediul urban (59,3 %) şi 407.279 locuitori în mediul rural (40,7 %). Ponderea populaţiei din spaţiul hidrografic Banat faţă de populaţia totală a României este de 4,97 %. În ceea ce priveşte situaţia aşezărilor umane, în componenţa spaţiului hidrografic Banat se întâlnesc 5 municipii şi 14 oraşe (în a căror componenţă intră în afara localităţilor de reşedinţă şi un număr de 45 de sate) şi 161 de comune (având în componenţă 516 de sate). În cadrul spaţiului hidrografic Banat predomină pădurile, care reprezintă cca. 45% din total. Pe locurile următoare se situează terenuri arabile care ocupă cca. 27% şi apoi de arii agricole eterogene (păşuni 1,89%, ape şi zone umede 0,45%, culturi perene 21,5%). De remarcat este faptul că zonele urbane şi industriale ocupă şi ele o suprafaţă de 3,89% din totalul spaţiului hidrografic Banat. Suprafaţa totală agricolă este de cca. 12 mii ha. În figura 3.5.1 se prezintă utilizarea terenului din spaţiul hidrografic Banat. În spaţiul hidrografic Banat activităţile economice variate: industria minieră, tratarea şi prelucrarea lemnului, industria metalurgică de prelucrare a metalelor feroase, industria chimică, alimentară, fabricarea celulozei şi a produselor din hârtie, producerea energiei electrice,extracţii petroliere etc. 10 Figura 3.5.1 Utilizarea terenului din spațiul hidrografic Banat 11 3.6 Patrimoniu cultural Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul A.B.A Banat sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu Muzeul Satului Bănăţean, Mănăstirea Nera, Muzeul Locomotivelor cu abur Reşiţa, Castelul Huniade,Catedrala Mitropolitană Timişoara, Muzeul Traian Vuia, Mănăstirea Partos, Castelul Reginei Elisabeta Banloc; Castelul Contelui Mercy Carani şi multe altele. 3.7 Infrastructura de protecție împotriva inundațiilor Spaţiul hidrografic Banat deţine lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând diguri, regularizări, derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul, acumulări permanente şi nepermanente. O caracteristică principală a acestei zone, o reprezintă faptul că, Banatul este zona geografică cea mai îndiguită din România. Cea mai mare parte a lucrărilor de apărare ȋmpotriva inundaţiilor sunt realizate ȋn bazinele râurilor Bega şi Timiş (550 km ȋndiguiri şi 480 km regularizări, suprafaţa apărată fiind de 230.000 ha). În cadrul acestor lucrări se include şi derivaţia de ape mari (canalul descărcător) Bega - Timiş - destinat apărării ȋmpotriva inundaţiilor a municipiului Timişoara şi a localităţilor limitrofe canalului Bega aval Topolovăţ (L = 5,9 km, Qcapabil = 560 m3/s). Ca principale lucrări de apărare ȋmpotriva inundaţiilor ȋn spaţiul hidrografic Banat există 29 de acumulări nepermanente însumând un volum destinat atenuării viiturilor de 211 mil.m3, 1.118 km de diguri, 1.037 km de regularizări de albii şi 150 km de apărări de maluri. Acumulările cu scop complex au prevăzut un volum de atenuare a viiturilor ce însumează cca. 69,6 mil.m3 (figura 3.7.1). Se face precizarea că pe teritoriul spaţiului hidrografic Banat se află în exploatare un număr de 8 baraje de categorie A şi B, respectiv un număr de 55 baraje de categorie C şi D. Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic Banat este prezentată schematic în figura 3.7.1. Un rol important în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră îl constituie sistemul informaţional meteorologic și hidrologic. Informaţiile de bază necesare sistemului informaţional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafaţa Administraţiei Bazinale de Apă Banat, provin de la: radare meteorologice, stații hidrometrice clasice și automate, stații pluviometrice clasice și automate și de la stații meteorologice. 12 Figura 3.7. 1 Amenjări hidrotehnice existente la nivelul A.B.A. Banat 13 Figura 3.7.2 Schema de gospodărire a apelor aferentă spațiul hidrografic Banat 14 4. Aspecte metodologice privind revizuirea și actualizarea E.P.R.I. 4.1. Actualizarea procesului de identificare a evenimentelor istorice semnificative şi a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Pentru revizuirea inundațiilor istorice semnificative si definirea zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost parcurse în principal etapele menționate în Raportul - Evaluarea preliminară a riscului la inundații A.B.A. Banat – ciclul I http://www.rowater.ro/EPRI%20Rapoarte/RO1_ABA_Banat_PFRA_Report.pdf metodologia utilizată în acest ciclu fiind menținută în termeni generali (la nivel de principii de analiză), dar cu o detaliere și o îmbunătățire a metodologiei impusă de disponibilitatea informațiilor mult mai detaliate referitoare la consecințele negative produse de inundații, a rezultatelor unor proiecte și studii realizate în perioada 2010-2017, precum și a unor surse de date spațiale cu acuratețe mai mare și actualizate (spre exemplu ortofotoplanuri în loc de imagini SPOT). Principalele etape parcurse în elaborarea E.P.R.I. în cadrul ciclului I au fost următoarele:  Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice, respectiv identificarea evenimentelor istorice și selectarea evenimentelor istorice semnificative;  Structurarea informațiilor în fișiere spreadsheet; informațiile înregistrate în fișierele excel reprezintă baza informațiilor ce urmează să fie raportate la C.E.;  Cartografierea în mediul GIS a zonelor afectate de inundații istorice, realizată la nivelul A.B.A., verificată/corectată la nivelul I.N.H.G.A. și adaptată cerințelor de raportare WISE;  Identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.) pe baza datelor, studiilor, rezultatelor proiectelor disponibile. Se menţionează alte două surse de date (documentații, rapoarte și rezultate GIS), respectiv două proiecte, care au fost intens utilizate în ciclul I de raportare, în special pentru definirea A.P.S.F.R.-urilor, nemaifiind necesare în ciclul II:  Proiectul PHARE 2005/017-690.01.01 - Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar – M.M.P. și A.N.A.R.);  Proiectul DANUBE FLOODRISK - Stakeholder oriented flood risk assessment for the Danube floodplains (South - East Europe Transnational Cooperation Programme). Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I se prezintă schematic în figura 4.1.1. 15  Figura 4.1.1 Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul I Referitor la prima etapă de implementare a Directivei Inundații 2007/60/C.E. în România, Comisia Europeană a analizat acest aspect şi a prezentat rezultatele în Raportul special Directiva privind inundațiile: s-au realizat progrese în evaluarea riscurilor, însă este nevoie de ameliorări în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare, punctând următoarele aspecte:  buna coordonare la nivel național (abordare similară în toate cele 11 subunități) și la nivel internațional (sub îndrumarea ICPDR - Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, existența acordurilor bilaterale);  România a raportat evaluarea riscului de inundații pentru toate tipurile de inundații care se pot produce: fluvială, pluvială, din ape subterane, din accidente/ avarii ale infrastructurii de apărare la inundații, în funcție de condițiile specifice ale sub- bazinelor;  Nu a fost luat în considerare impactul schimbărilor climatice asupra dezvoltării pe termen lung, tendințele impactului schimbărilor climatice asupra apariției și magnitudinii inundațiilor la nivel național nu sunt clar descrise. Spre deosebire de ciclu I, când au fost identificate inundații istorice semnificative din sursă fluvială, în ciclu II a fost luată în considerare și analizată și sursa pluvială a inundațiilor, identificând zonele urbane afectate în perioada 2010-2016 de ploi abundente de scurtă / lungă durată. Într-o primă etapă, s-a realizat o analiză a inventarului de inundații istorice la nivel de evenimente istorice, prin aplicarea criteriului hidrologic (probabilitatea de depășire a debitului viiturii) și cel privind cele patru categorii de consecințe (stabilite în cadrul Directivei Inundații 2007/60/C.E.: sănătate umană, activitate economică, mediu și patrimoniu 16 cultural), acestea păstrându-și pragurile de valori stabilite în ciclul I. Se face mențiunea că în cazul râurilor nemonitorizate hidrologic, specialiștii din cadrul A.B.A. au estimat magnitudinea evenimentelor istorice ținând cont de precipitațiile înregistrate și de alte informații avute la dispoziție (radarele meteorologice, avertizări de tip nowcasting). Spre deosebire de ciclul I de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE, când au fost analizate inundații istorice petrecute într-o perioada mai îndepărtată față de momentul prezent, pentru care nu s-au identificat informații foarte detaliate în legătură cu consecințele negative produse de acestea, în ciclul II, informațiile referitoare la consecințele din perioada analizată, respectiv 2010-2016, sunt mult mai bine documentate. Acest fapt a permis o analiză mai amănunțită cu privire la consecințele negative semnificative produse de inundațiile istorice. Astfel în ciclu II, ulterior identificării evenimentelor istorice semnificative preliminare, s-a urmărit o selecție a localităților și a sectoarelor / tronsoanelor de râu / afluenților afectați de evenimentul istoric semnificativ considerat prin aplicarea la nivel de tronson a aceluiași criteriu hidrologic și a unui nou set de criterii privind consecințele. Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul II, în ceea ce privește evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială şi pluvială, se prezintă schematic în figura 4.1.2. 17 Figura 4.1.2 Sinteza etapelor parcurse pentru a răspunde cerințelor E.P.R.I. din ciclul II, în ceea ce privește evenimentele istorice semnificative din sursă fluvială 18  4.2. Aspecte metodologice privind procesul de identificare a evenimentelor istorice semnificative În acest capitol se prezintă aspectele metodologice care au stat la baza identificării inundaţiilor istorice semnificative din România, metodologie elaborată şi aplicată unitar la nivel naţional, pentru a răspunde articolului 4 al Directivei Inundaţii, care “solicită tuturor statelor membre o descriere a inundaţiilor care au survenit în trecut şi care au avut impact negativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice şi pentru care probabilitatea de apariţie a unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, incluzând informaţii referitoare la zonele inundate precum şi o evaluare a efectelor negative pe care acestea le-au produs”. De asemenea, având în vedere scopul evaluării inundaţiilor istorice semnificative, şi anume acela de a fundamenta decizii de management al riscului la inundaţii, este necesară analiza relevanţei consecinţelor negative semnificative produse de evenimente viitoare similare cu cele din trecut. Inundaţiile istorice semnificative reprezintă unul din principalele criterii care stau la baza stabilirii zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (A.P.S.F.R.). Astfel, se recomandă ca informaţiile despre inundaţiile semnificative să fie utilizate ca bază pentru identificarea tronsoanelor / zonelor / arealelor în care pot apărea inundaţiile în viitor. În acest fel, o serie de informaţii de bază, relativ uşor de obţinut cu costuri reduse, pot contribui la prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundaţii. În vederea îndeplinirii obligaţiilor pe care România şi le-a asumat ca stat membru al Comisiei Europene, respectiv implementarea Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii, s-a realizat un inventar al inundaţiilor istorice produse în perioada 2010-2016 în vederea identificării evenimentelor istorice semnificative necesare în cadrul ciclului II de raportare. 4.2.1. Identificarea şi evaluarea inundaţiilor istorice semnificative din sursă fluvială România este predispusă în special inundațiilor provocate de revărsarea cursurilor de apă (inundații de tip fluvial), acestea producând pagubele cele mai importante. În continuare se prezintă metodologia care stă la baza procesului de identificare a inundațiilor istorice și de desemnare a celor semnificative atât din punct de vedere a consecințelor produse pe durata evenimentului, cât și a relevanței consecințelor în cazul în care astfel de fenomene se vor repeta. Principalele cauze care pot provoca inundații de tip fluvial pot fi:  viituri produse pe areale hidrografice mari (bazine şi subbazine hidrografice), cauzate de precipitaţii sau topirea zăpezii;  viituri punctuale (viituri rapide) produse pe zone restrânse, cauzate de precipitaţii cu intensitate mare;  blocaje naturale (zăpoare, zai, pornire de zăpor);  blocaje artificiale la poduri sau avarii ale lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri) sau deversări (de regulă controlate la baraje). 19  Principalele documente (rapoarte, studii, planuri, proiecte etc.) utilizate / valorificate în E.P.R.I. au fost:  Rapoartele operative care se elaborează pe toată perioada producerii fenomenelor şi Rapoartele de Sinteză care se întocmesc în termen de 30 zile de la încetarea fenomenului şi cuprind pe lângă descrierea fenomenului, cauza producerii acestuia şi pagubele fizice şi valorice înregistrate;  Studiile hidrometrice anuale din perioada 2010-2016 ale staţiilor hidrometrice din reţeaua naţională;  Baza de Date Hidrologică şi Hidrogeologică;  Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, existente la nivel bazinal, judeţean şi local;  Studii elaborate în cadrul Administraţiilor Bazinele de Apă şi a Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor;  Informaţii conţinute în hărţile topografice, scara 1:25.000, Direcţia Topografică Militară;  Imagini satelitare şi Ortofotoplanuri;  Alte baze de date GIS şi studii de specialitate. Identificarea şi evaluarea inundaţiilor istorice care au avut efecte negative semnificative Articolul 4.2.b din Directiva Inundaţii 2007/60/C.E. prevede necesitatea realiză