Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Date deschise privind mediul

Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO1_Banat_2019.pdf

Instituția sau publicația sursă
Date deschise privind mediul
Data preluării
26.09.2026 18:38
Dimensiunea materialului
7.078,8 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

Inundații 2007/60/C.E. fiecare etapă de implementare trebuie revizuită și dacă este necesar actualizată și raportată la C.E. conform recomandărilor legislative. Termenele de finalizare și de raportare ale Directivei Inundații 2007/60/C.E. sunt redate în figura 1.1. Figura 1.1 Etape de implementare ale Directivei Inundații și termene de finalizare 1 E.P.R.I. are drept termen de finalizare 22 decembrie 2018, cu termen de raportare la Comisia Europeană 22 martie 2019. Elaborarea H.H. și H.R. are drept termen de finalizare 22 decembrie 2019, cu termen de raportare la Comisia Europeană 22 martie 2020. Elaborarea P.M.R.I. are drept termen de finalizare 22 decembrie 2021, cu termen de raportare la Comisia Europeană 22 martie 2022. Raportul de față are în vedere evaluarea preliminară a riscului la inundații în bazinul hidrografic Banat conform articolului 4 al Directivei; pe baza acesteia urmează să se realizeze (tot în cadrul acestei prime etape de implementare) identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații. Mai departe, zonele cu risc potențial semnificativ la inundații vor deveni subiectul următoarelor două etape de implementare a Directivei, respectiv elaborarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații și întocmirea Planului de management al riscului la inundații. În esență, la nivelul A.B.A. Banat, evaluarea preliminară a riscului la inundații a presupus parcurgerea următoarelor etape:  Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice din perioada 2010 - 2016 și asamblarea informațiilor în fișiere unitare de tip spreadsheet create de Institutul Național de Hidrologie și Gospsodărire a Apelor (I.N.H.G.A.); informațiile înregistrate în fișierele excel reprezintă baza informațiilor ce urmează să fie raportate la C.E.;  Corectarea informațiilor transmise de A.B.A. Banat către către Administrația Națională ”Apele Române” (A.N.A.R.) / Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.), identificarea evenimentelor istorice și selectarea evenimentelor istorice semnificative pe baza criteriilor propuse de I.N.H.G.A. și agreate la nivel național;  Cartografierea în mediu GIS a zonelor afectate de inundațiile istorice semnificative realizată la nivelul A.B.A. Banat de către I.N.H.G.A. și adaptată ulterior cerințelor de raportare WISE;  Identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pe baza datelor, studiilor și rezultatelor proiectelor disponibile și cartografierea acestora în mediu GIS, realizată la nivelul A.N.A.R. - I.N.H.G.A. 2 2. Cadrul legal și instituțional Aderarea României la Uniunea Europeană impune, printre altele, orientarea politicii naționale în domeniul apelor în direcția conformării cu strategiile și politicile europene pe termen mediu și lung. Astfel, România ca Stat Membru al Uniunii Europene și-a asumat implementarea Directivei 2007/60/C.E. privind evaluarea și managementul riscului la inundații. Transpunerea în legislația națională a acestei directive s-a realizat prin:  OUG 3/2010 pentru modificarea și completarea Legii Apelor 107/1996 - transpune integral prevederile Directivei 2007/60/C.E.;  HG 846/2010 privind aprobarea Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung. Secţiunea 51 din Legea Apelor 107/1996 Art. 761 (1) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin. (6) se realizează o evaluare preliminară a riscului la inundaţii, în conformitate cu alin. (2). Art. 761 (4) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură evaluarea preliminară a riscului la inundaţii şi raportarea către Comisia Europeană, până la data de 22 decembrie 2011. Art. 762 (1) Pe baza evaluării preliminare a riscului la inundaţii, prevăzută la art. 76 , pentru fiecare district de bazin hidrografic prevăzut la art. 6 alin.(6) se identifică arealele unde există risc potenţial semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabilă. Art. 769 (1) Evaluarea preliminară a riscului la inundaţii este revizuită şi, dacă este necesar, actualizată până la data de 22 decembrie 2018 şi apoi reactualizată la fiecare 6 ani. În prezent autoritatea publică centrală din domeniul apelor este Ministerul Apelor și Pădurilor (M.A.P.), autoritate cu personalitate juridică din subordinea Guvernului și care își desfășoară activitatea în domeniile: planificare strategică, managementul fondului forestier și cinegetic, gospodărirea apelor, hidrologie, hidrogeologie, protecția, conservarea și refacerea capitalului natural din domeniul apelor și pădurilor. Ministerul Apelor și Pădurilor a fost înființat în baza OUG nr. 1/2017 și a HG nr. 20/2017. Astfel, managementul riscului la inundații în România este asigurat, în principal, de către Ministerul Apelor și Pădurilor, la nivel central, și de către Administrația Națională „Apele Române” prin cele 11 Administrații Bazinale de Apă (figura 2.1 - A.B.A. Someș- Tisa, A.B.A. Crișuri, A.B.A. Mureș, A.B.A. Banat, A.B.A. Jiu, A.B.A. Olt, A.B.A. Argeș- Vedea, A.B.A. Buzău-Ialomița, A.B.A. Siret, A.B.A. Prut-Bârlad, A.B.A. Dobrogea-Litoral) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. 3 Figura 2.1 Delimitarea teritorială la nivel național a Administrațiilor Bazinale de Apă Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivel central, și prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență, la nivel local (la nivelul celor 41 de județe și a municipiului București), coordonează intervenția în caz de situații de urgență generate de inundații care afectează siguranța publică. Pe lângă instituțiile cu rol primordial în managementul riscului la inundații, mai sunt implicate și alte autorități la nivel central (ministere) precum și o serie de instituții la nivel național, județean și local, care au responsabilități și sarcini specifice, etc. În România funcționează Sistemul național de management al situațiilor de urgență generate de inundații cu următoarea structură:  Comitetul Național pentru Situații de Urgență condus de ministrul afacerilor interne sub coordonarea primului-ministru;  Comitete Ministeriale pentru situații de urgență - conduse de ministrul de resort aferent, între acestea o importanță deosebită revenind Comitetului Ministerial pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor;  Comitete județene pentru situații de urgență, conduse de prefecți;  Comitete locale pentru situații de urgență, conduse de primari;  Administrația Națională „Apele Române” și unitățile sale teritoriale - care asigură intervenția la lucrările hidrotehnice din administrare, precum și asistența tehnică de specialitate pentru celelalte cazuri de intervenție; 4  Ceilalți deținători de lucrări cu rol de protecție împotriva inundațiilor;  Persoanele fizice sau juridice care au în proprietate acumulări mici. Conform legislației naționale, E.P.R.I. este în responsabilitatea M.A.P. și A.N.A.R. (prin A.B.A.-uri și I.N.H.G.A.), care au următoarele responsabilități:  M.A.P. - autoritatea publică centrală din domeniul apelor elaborează strategia și concepția de apărare împotriva inundațiilor; asigură evaluarea preliminară a riscului la inundații și raportarea către Comisia Europeană.  A.N.A.R. - instituție publică de interes național, în coordonarea autorității publice centrale din domeniul apelor; asigură aplicarea politicii naționale de management al riscului la inundații, coordonează colectarea datelor necesare raportărilor.  A.B.A. - instituții publice, unități subordonate direct Administrației Naționale "Apele Romane"; oferă datele necesare raportărilor periodice către C.E. privind implementarea Directivei Inundații.  I.N.H.G.A. - instituție publică, subordonată Administrației Naționale "Apele Romane"; realizează studii ce stau la baza elaborării metodologiilor necesare și coordonează, într-o manieră unitară, raportarea către C.E. a informațiilor primite de la A.N.A.R. și A.B.A. 5 3. Prezentare generală a spaţiului hidrografic Banat 3.1 Context fizico-geografic Spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat, cuprinde bazinele hidrografice ale râurilor Aranca, Bega, Timiş, Caraş, Nera, Cerna, situate în extremitatea de Sud–Vest a României, precum şi sectorul fluviului Dunărea situat aval de confluenţa cu râul Nera – amonte de confluenţa cu râul Cerna (inclusiv afluenţii de stânga ai Dunării situaţi în acest sector). Suprafaţa totală a spaţiului hidrografic este de 18.393,15 km2. Spaţiul hidrografic Banat se caracterizează prin prezenţa tuturor treptelor de relief. Zona montană este redusă ca suprafaţă (13%) reprezentată de Munţii Godeanu, Munţii Cernei, Munţii Banatului, ce fac parte din Carpaţii Meridionali. Culmile acestor munţi au înălţimi cuprinse între 2.229 m şi600-700 m. Munţii Mehedinţi se continuă cu Podişul Mehedinţi, piemont cu altitudini mai reduse. Zona dealurilor (Dealurile Lipovei, Dealurile Sacos-Zagujeni, Dealurile Tirolului, Dealurile Oraviƫei, Dealurile Bozoviciului) se află în prelungirea munţilor şi au o răspândire relativ restrânsă. Înălţimea lor variază între 170 şi 800 m şi ocupă 25 % din suprafaţa spaţiul hidrografic Banat. Zona de câmpie este întinsă fiind reprezentată de Câmpia Banatului ce acoperă 60% din suprafaţa spaţiul hidrografic Banat, fiind o câmpie joasa (altitudinea minimă 77 m). O altă unitate geomorfologica distinctă este Defileul Dunării, cel mai spectaculos defileu european, cu o lungime totală de 134 km. Din punct de vedere geologic, în spaţiul hidrografic Banat predomină rocile de tip silicios. Rocile calcaroase se regăsesc în special în fâşii transversal iar rocile organice ocupă suprafeţe restrânse. Formaţiunile montane aparţin cristalinului autohton şi Pânzei Getice. La câmpie se regăsesc nisipuri, argile, argilă roşie, loessuri, calcare, gresii, marne, marne nisipoase, pietrișuri. În figura 3.1.1 se prezintă harta hipsometrică a spaţiului hidrografic Banat. 6 Figura 3.1.1 Harta hipsometrică la nivelul A.B.A. Banat 7 3.2 Context climatic Spaţiul hidrografic Banat are o climă temperat continentală moderată cu influenţe submediteraneene. Temperaturile variază astfel: în zona de câmpie temperaturile medii multianuale sunt cuprinse între 10-11oC, iar în zona montană ajung la -2oC. Temperatura medie multianuală este cuprinsă între 10°C - 11°C, în zonele de câmpie, 9°C - 10°C în zona dealurilor joase şi 5°C - 8°C în zona dealurilor înalte. În zona montană temperatura medie multianuală variază între 9°C - 4°C şi 0°C. În ceea ce priveşte precipitaţiile, acestea au valori de 500 mm în zonele de câmpie, în zonele înalte din Munţii Poiana Ruscă, Munţii Semenic şi Munţii Anine se înregistrează 1.000 – 1.200 mm iar în zona aferentă afluenţilor Dunării sunt de 500 – 600 mm. 3.3 Resursele de apă Lungimea reţelei hidrografice aferente spaţiului hidrografic administrat de Administraţia Bazinală de Apă Banat este de 6.705 km. Resursele de apă de suprafaţă ale spaţiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat, cuprinde resursele de apă ale celor 6 bazine hidrografice: Aranca, Bega, Timiş, Caraş, Nera, Cerna, plus resursele de apă ale fluviului Dunărea. Râul Aranca (cod cadastral IV.2.), are o lungime de 76 km pe teritoriul românesc şi mai parcurge încă alƫi 41 km până la vărsarea în Tisa. Izvorăște la Sud - Vest de municipiul Arad, după care își începe parcursul spre vest, prin județul Timiș. Râul Bega (cod cadastral V.1.) este situat în partea de vest a ţării şi are o orientare generală Est - Vest. Râul Bega izvorăşte din Carpaţii Apuseni (Munţii Poiana Ruscă) şi are lungimea (până la graniţa) de 170 km. El cuprinde 80 de cursuri de apă codificate. Lungimea totală a reţelei hidrografice este de 1.418 km densitatea medie fiind de 0,38 km / km2. Suprafaţa totală a bazinului este de 4.470 km2, din care cursului principal îi revin 2.362 km2. Principalul afluent al Begăi este râul Bega Veche (L = 107 km, S = 2.108 km2) punctul de confluenţa situându-se pe teritoriul Serbiei. Râul Timiș (cod cadastral V.2.) este situat în partea de vest a ţării având orientarea generală Est–Vest. Râul Timiş izvorăşte din Carpaţii Meridionali (Munţii Semenic) şi are o lungime de 244 km pe teritoriul românesc. Râul Timiş colectează – pe teritoriul României – apele unui număr de 150 afluenţi (cursuri de apă codificate), lungimea totală a reţelei hidrografice fiind de 2.434 km, iar densitatea medie de 0,33 km / km2. Suprafaţa totală a bazinului este de 7.310 km2. Principalii afluenţi ai Timişului sunt Bistra (L = 60 km, S = 919 km2) şi Bârzava (L = 154 km, S = 1.202 km2), punctele de confluenţa cu aceste două râuri situându-se pe teritoriul sârbesc. Râul Caraș (cod cadastral V.3.) este situat în partea de Sud - Vest a ţării şi are o orientare Nord Est - Sud Vest. Răul Caraş izvorăşte că şi răul Timiş din Carpaţii Meridionali (Munţii Semenic) şi are o lungime de 72 km pe teritoriul României. Colectează apele unui număr de 31 cursuri de apă codificate, lungimea reţelei hidrografice este de 502 km iar densitatea medie de 0,39 km/km2. Suprafaţa bazinului de recepţie este de 1.280 km2. Râul Nera (cod cadastral VI.1.) este situat în partea de Sud - Vest a ţării şi are orientarea generală Est–Vest. Râul Nera izvorăşte din Carpaţii Meridionali (Munţii Semenic) 8 şi se varsă direct în Dunăre. Lungimea cursului său este de 143 km. Adună 36 cursuri de apă codificate, lungimea reţelei hidrografice este de 574 km, densitatea fiind de 0,42 km/km2. Suprafaţa bazinului este de 1.380 km2. Râul Cerna (cod cadastral VI.2.) este situat în partea de sud a ţării având orientarea generală Nord - Sud. Răul Cerna izvorăşte din Carpaţii Meridionali (Munţii Vâlcan), are lungimea de 79 km şi se varsă direct în Dunăre. Cuprinde 42 cursuri de apă codificate, cu o lungime totală de 524 km şi are o densitate de 0,39 km/km2. Bazinul acoperă o suprafaţă de 1.360 km2. Singurul afluent important al Cernei este Bela Reca (L = 36 km, S = 713 km2). În tabelul 3.3.1 se prezintă principalele staţii hidrometrice de monitorizare a reţelei hidrografice şi parametri hidrologici caracteristici ai bazinului hidrografic Banat. Tabelul 3.3.1 Principalele staţii hidrometrice şi parametri hidrologici caracteristici Nr. F H Qmax 1% Râul Staţia hidrometrică crt. (km2) (m) (m3/s) 1 Bega Balint 1002 335 265 Bega Veche 100 2 Cenei 1592 126 (Beregsău) 3 Timiș Lugoj 2827 666 1225 4 Timiș Șag 4493 477 1425 5 Bârzava Partoș 933 293 205 6 Caraș Carasova 131 615 190 7 Caraș Varadia 897 347 450 8 Nera Mocerniș - Dalboșeț 817 676 605 9 Nera Sasca Montană 1160 626 685 10 Nera Naidaș 1264 590 700 Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică acestui spaţiu hidrografic; se regăsesc doar 9 lacuri cu o suprafaţă mai mare de 0,5 km2 dar toate sunt lacuri de acumulare (Gozna, Timiş Trei Ape, Secul, Poiana Mărului, Valea lui Iovan, Herculane, Surduc, Murani, Greoni). Pe teritoriul spaţiului hidrografic Banat au fost delimitate 20 corpuri de apă subterană: 9 corpuri sunt de tip poros permeabil, 8 corpuri sunt de tip fisural - carstic şi 3 corpuri sunt de tip mixt (poros permeabil şi fisural). 3.4 Zone protejate În conformitate cu cerinţele Directivei Cadru Apăi şi a Legii Apelor (107/1996, modificată şi completată prin Legea 310/2004) s-a elaborat registrul zonelor protejate care au strânsă legătură cu mediul acvatic. Registrul zonelor protejate elaborat de A.N.A.R. cuprinde toate categoriile de zone protejate conform cerințelor articolului 6 si anexei IV a Directivei Cadru Apă 2000/60/C.E. Registrul include următoarele categorii de zone protejate:  Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării - la nivelul Spaţiului Hidrografic Banat, în anul 2013 au fost inventariate: 27 captări de apă din sursele de suprafaţă pentru potabilizare (din care 26 pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi 1 pentru alimentarea cu apă a industriei alimentare) şi respectiv 289 captări de apă din sursele subterane pentru
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

7315d8543847f91181fd4614fc823f249908ecc4b10bc65e288e01e2c757134f