( descarcă fișier în format „pdf” )

în corelare cu evoluția fenomenelor din domeniul ordinii și siguranței publice; - Asigurarea suportului metodologic instituțiilor prefectului; - Asigurarea participării la Consiliile JAI, la misiuni de evaluare Schengen și la activități de cooperare internațională derulate în cadru bi și multilateral; - Dezvoltarea relațiilor de cooperare la nivel internațional în scopul realizării schimbului de date și informații cu privire la procesul de identificare și protecție a infrastructurilor critice naționale/europene; - Asigurarea participării personalului MAI la activități sportive internaționale. II. Politicile publice și instituționale aflate în implementare la nivelul Ministerului Afacerilor Interne în anul 2020 1.Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 779/2015 Strategia națională de ordine și siguranță publică pentru perioada 2015-2020 vizează: ➢ eficientizarea sistemului de ordine și siguranță publică printr-o abordare proactivă, orientată către nevoile de securitate în serviciul cetățeanului; ➢ asigurarea unui mediu caracterizat prin ordine, libertate și justiție. În scopul declarat, strategia propune soluții menite să eficientizeze măsurile pentru protejarea economiei naționale împotriva infiltrărilor de natură infracțională, a spațiului cibernetic, pentru creșterea nivelului de securitate al cetățenilor, precum și pentru securizarea frontierelor, inclusiv a celor externe Uniunii Europene. Strategia națională de ordine și siguranță publică 2015-2020 urmărește atingerea următoarelor obiective generale: - Prevenirea şi combaterea criminalității organizate, transfrontaliere şi terorismului; - Prevenirea şi combaterea macrocriminalității, în special a criminalității economico-financiare şi corupției; - Creșterea gradului de siguranță şi protecție a cetățeanului; - Creşterea nivelului de securitate a persoanelor fizice/juridice şi entităților statului în spațiul cibernetic; - Consolidarea frontierei de stat, gestionarea problematicii migrației ilegale, azilului şi integrarea străinilor. Implementarea strategiei se realizează prin Planul de acțiuni pentru perioada 2015-2020, aprobat prin Dispoziția secretarului de stat nr. 970/2016, actualizat cu modificări și completări, aprobate prin Dispoziția Secretarului de Stat pentru Ordine și Siguranță Publică nr. 1452/2018. 2.Strategia Națională Antidrog pentru perioada 2013-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 784/2013, cu modificările și completările ulterioare Strategia națională antidrog pentru perioada 2013-2020 urmărește să: ➢ reducă nivelul consumului și dependenței de droguri, precum și consecințele generate de acestea la nivelul sănătății, ordinii și siguranței publice; ➢ contribuie la reducerea disponibilității drogurilor pe piață; ➢ promoveze cunoașterea fenomenului prin evaluarea sistematică a tendințelor și provocărilor din domeniul drogurilor, în vederea fundamentării răspunsului instituțiilor și structurilor societății civile; ➢ asigure cadrul necesar dialogului și cooperării între instituțiile implicate și sectorul neguvernamental. Strategia abordează integrat reducerea cererii și ofertei de droguri, concomitent cu dezvoltarea coordonării, cooperării internaționale, cercetării, evaluării și informării în domeniu, vizând atingerea următoarelor obiective generale: - Reducerea cererii de droguri, prin consolidarea sistemului naţional integrat de prevenire şi asistență, în concordanţă cu evidenţele ştiinţifice, ce cuprinde totalitatea programelor, proiectelor şi intervenţiilor universale, selective şi indicate de prevenire implementate în şcoală, familie şi comunitate, precum şi intervenţiile de identificare, atragere şi motivare a consumatorilor de droguri în vederea furnizării de servicii de asistenţă specializată ce au ca finalitate integrarea socială; - Reducerea ofertei de droguri prin identificarea şi destructurarea reţelelor de trafic, reducerea disponibilităţii drogurilor pe piaţă şi utilizarea eficientă a sistemului de aplicare a legii, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme instituţionale de monitorizare şi control, coordonate şi adaptate nevoilor actuale şi situaţiei reale a fenomenului şi care să susţină în mod viabil măsurile de luptă împotriva acestuia; - Coordonarea în domeniul drogurilor, urmăreşte asigurarea unui concept unitar de acţiune în domeniul problematicii drogurilor şi precursorilor, monitorizarea implementării politicilor naţionale în domeniul drogurilor, utilizarea eficientă a resurselor şi maximizarea rezultatelor intervenţiilor realizate; - În domeniul cooperării internaţionale, se urmăreşte reafirmarea angajamentului României, asumat prin documentele internaţionale şi prin cele bilaterale sau multilaterale la care ţara noastră este parte şi consolidarea poziţiei ca partener activ în efortul mondial de reducere a cererii şi ofertei de droguri precum şi a traficului de precursori; - Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a problematicii drogurilor la nivel naţional pornind de la evidenţe ştiinţifice, prin monitorizare, cercetare şi informare. Implementarea obiectivelor și măsurilor concrete din Strategie au fost/sunt prin: - Planul de acțiune pentru perioada 2013-2016, aprobat prin HG nr. 784/2013; - Planul de acțiune pentru perioada 2018-2020, aprobat prin H.G. nr. 853/2018; 3. Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2018-2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 861/2018 Strategia naţională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 are ca scop reducerea impactului şi a dimensiunilor traficului de persoane la nivel naţional prin prioritizarea şi eficientizarea activităţilor în lupta împotriva acestuia. În scopul declarat, strategia urmărește atingerea următoarelor obiective generale: - Consolidarea şi diversificarea demersurilor de prevenire a traficului de persoane; - Îmbunătăţirea calităţii protecţiei şi asistenţei acordate victimelor traficului de persoane în vederea reintegrării sociale; - Dezvoltarea capacităţii de investigare a infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori; - Creşterea calităţii informaţiilor diseminate privind fenomenul traficului de persoane;  - Dezvoltarea şi extinderea procesului de cooperare între actorii relevanţi, naţionali şi internaţionali, implicaţi în lupta împotriva traficului de persoane, precum şi dinamizarea eforturilor de acţiune diplomatică de prevenire şi combatere a traficului de persoane şi de protejare a cetăţenilor români în ţările de destinaţie. Implementarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 se realizează prin Planul național de acțiune 2018-2020, aprobat prin H.G. nr.861/2018, prin care sunt stabilite măsurile concrete de aducere la îndeplinire a obiectivelor și direcțiilor de acțiune din strategie. 4. Strategia Națională de Management Integrat al Frontierei de Stat a României în perioada 2018-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 486/2018 Strategia națională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2018-2020 vizează dezvoltarea conceptului de management integrat al frontierei de stat, având drept scop îmbunătăţirea capacităţii de a asigura un nivel înalt de securitate la frontiera externă a UE, precum şi adoptarea şi implementarea politicilor comune în domeniu. Obiectivele Strategiei naţionale sunt în acord cu prevederile Catalogului Schengen - Controlul la frontierele externe, returnarea şi readmisia, actualizat în anul 2009, reunind următoarele dimensiuni: ➢ controlul şi supravegherea frontierelor, inclusiv analiza de risc; ➢ depistarea şi investigarea criminalităţii transfrontaliere prin cooperarea tuturor autorităţilor de aplicare a legii; ➢ modelul celor patru filtre (măsurile în ţările terţe, cooperarea cu ţările învecinate, controlul la frontiere, măsurile de control în spaţiul de liberă circulaţie, inclusiv returnarea); ➢ cooperarea dintre agenţii pentru realizarea managementului integrat al frontierelor şi cooperarea internaţională; ➢ coordonarea şi coerenţa activităţilor statelor membre UE, ale instituţiilor şi ale altor organisme ale UE. Obiectivele specifice urmărite, în vederea asigurării implementării documentului programatic, în orizontul temporal 2018- 2020 sunt: - Asigurarea şi menţinerea unui nivel înalt de supraveghere şi control la frontieră şi în spaţiul de liberă circulaţie, inclusiv prin introducerea şi utilizarea unor tehnologii moderne, la nivelul standardelor europene, în funcţie de necesităţile operative; - Consolidarea capacităţilor de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere; - Consolidarea cooperării la nivel naţional între instituţiile/ autorităţile cu competenţă în domeniul managementului frontierei pentru asigurarea unei coerenţe sporite în domeniul legislativ, operativ şi instituţional; - Consolidarea cooperării internaţionale dintre autorităţile române cu competenţă în domeniul managementului frontierei şi cele din statele membre ale UE, precum şi din ţări terţe; - Dezvoltarea contribuţiei României în cadrul iniţiativelor de cooperare locale, regionale şi internaţionale, în special în cadrul agenţiilor europene cu atribuţii în domeniul managementului frontierei, combaterea criminalităţii etc. (AGENŢIA, EUROPOL, BESA, CEPOL, EUBAM, SELEC); - Asigurarea resurselor umane, materiale şi logistice necesare implementării managementului integrat al frontierei; - Dezvoltarea managementului resurselor umane, a competenţelor profesionale şi a pregătirii personalului instituţiilor implicate în managementul integrat al frontierei; - Asigurarea finanţării pentru dezvoltarea managementului integrat al frontierei. Principalul instrument care asigură implementarea şi monitorizarea Strategiei naţionale este Planul de acţiune privind implementarea Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat, aprobat prin Decizia nr.1/2019 Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIPS), în cuprinsul căruia sunt evidenţiate acţiunile asumate de autorităţile şi instituţiile publice cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu şi care descrie măsurile ce se derulează pentru realizarea managementului integrat al frontierei, urmând modelul celor cinci obiective strategice descrise în strategie. 5. Strategia Arhivelor Naționale ale României 2015-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 865/2015 Strategia Arhivelor Naționale ale României pentru perioada 2015 -2021 urmărește: ➢ să asigure administrarea, supravegherea și protecția specială a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Național; ➢ să pună bazele unei politici a arhivelor în concordanță cu interesele actuale și de perspectivă medie ale societății românești și ale unei instituții a Arhivelor Naționale capabile să gestioneze problematica arhivelor în acord cu legislația în vigoare și la nivel comparativ cu practicile din Uniunea Europeană. Strategia Arhivelor Naționale ale României 2015-2021 are drept obiectiv general restabilirea capacității funcționale a Arhivelor Naționale ale României de administrare, supraveghere și asigurare a protecției speciale a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Național. Implementarea strategiei se realizează prin intermediul Planului de acţiuni al Strategiei Arhivelor Naţionale 2015- 2021, aprobat prin HG nr. 865/2015. 6. Strategia Dezvoltării Aviației Ministerului Afacerilor Interne 2010-2020, aprobată prin Hotărârea CSAT nr. 91/2010 Strategia Dezvoltării Aviației Ministerului Afacerilor Interne pentru perioada 2010-2020 are drept obiectiv general creșterea capacității operative a Inspectoratului General de Aviație, în scopul sprijinirii structurilor MAI și a altor componente din sistemul public, pentru îmbunătățirea climatului de ordine și siguranță publică, precum și pentru asigurarea unor servicii publice de înaltă eficiență în domeniul umanitar și al sănătății. Strategia este implementată prin Planul de acțiuni al Strategiei Dezvoltării Aviației Ministerului Afacerilor Interne pentru perioada 2010-2020, aprobat prin Hotărârea CSAT nr. 91/2010. 7. Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru perioada 2016- 2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.951/2016 Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru perioada 2016-2025 urmărește: ➢ consolidarea și dezvoltarea IGSU în vederea creșterii capacității operaționale și de răspuns; ➢ reducerea impactului efectelor situațiilor de urgență asupra comunităților și îmbunătățirea calității misiunilor executate în folosul populației. Strategia vizează atingerea următoarelor obiective generale: - Consolidarea rolului de autoritate în domeniul situațiilor de urgență; - Consolidarea capacității de pregătire în situații de urgență a populației, autorităților, precum şi instituțiilor şi operatorilor privați, în special a celor care gestionează infrastructura critică; - Consolidarea şi dezvoltarea capacității operaționale şi de răspuns; - Consolidarea capacității umane, logistice și administrative. Implementarea Strategiei se realizează prin Planul de acțiune pentru perioada 2016-2025, aprobat prin OMAI nr. 70/2017, în cadrul căruia sunt stabilite măsuri concrete de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute în cuprinsul strategiei.  8. Strategia Ministerului Afacerilor Interne în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației pentru perioada 2015- 2020, aprobată prin OMAI nr. 2/2015 Strategia MAI în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației pentru perioada 2015-2020 vizează atingerea următoarelor obiective generale: - Asigurarea dezvoltării şi sustenabilităţii domeniului TIC în scopul acordării suportului de specialitate necesar îndeplinirii misiunii MAI în domeniile din competenţă, implementarea prevederilor europene cu privire la Agenda Digitală şi consolidarea capacităţii instituţionale; - Eficientizarea utilizării resurselor materiale, financiare și umane din domeniul TIC de care dispune MAI. Punerea în aplicare a strategiei se realizează prin Planul de acțiune pentru perioada 2015-2020, aprobat prin Dispoziția Secretarului General al MAI nr. 5608/11.06.2015. 9. Strategia de modernizare a componentei navale a Ministerului Afacerilor Interne 2016-2030, aprobată prin Hotărârea CSAT nr. 173/2016 Strategia de modernizare a componentei navale 2016-2030 vizează modernizarea componentei navale a Ministerului Afacerilor Interne, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, cu costuri reduse, de către fiecare instituție subordonată MAI. Strategia urmărește atingerea următoarelor obiective generale: - Creșterea nivelului de reacție și a capacității operaționale a componentei navale; - Modernizarea sistemului de formare şi perfecționare, a personalului de marină precum şi pentru scafandrii; - Dezvoltarea capacității de asigurare a mentenanței navelor și sistemelor de observare și supraveghere la Marea Neagră și fluviul Dunărea, aparținând MAI. Implementarea strategiei se realizează prin Planul de acțiune, aprobat prin HCSAT nr. 173/2016. III. Priorități instituționale pentru anul 2021 Prioritățile instituționale pentru anul 2021 la nivelul MAI sunt elaborate și monitorizate la nivelul D.G.M.O. Priorități pentru perioada Programul de guvernare 2021-2024 – Capitolul II Afaceri interne: următoare ”Obiective generale 1. Adaptarea și modernizarea instituțiilor MAI, pentru a răspunde nevoilor cetățenilor și societății, într-un sistem coerent, guvernat de principii și responsabilitate; 2. Consolidarea capacității de intervenție și de reacție a MAI, pentru impunerea respectării legii; 3. Implementarea unui sistem modern de recrutare, formare și evoluție profesională a personalului MAI. 4. Simplificarea administrativă și transformarea digitală a serviciilor publice și procedurilor interne de lucru. Obiective specifice 1) Inspectoratul General al Poliției Române, pentru componenta națională a Sistemului centralizat privind cazierele cetățenilor terți (ECRIS-TCN); Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, pentru componenta națională a Sistemului de Intrare/ Ieșire (EES) și a Sistemului european de informare și autorizare privind călătoriile (ETIAS); Inspectoratul