Raportul anual al Consiliului Fiscal

din fonduri europene au reprezentat un sprijin important pentru activitatea economică internă în anul 2024, având în vedere ratele de dobândă încă ridicate și presiunile legate de anul electoral.

În acest context, CF pledează în favoarea aplicării ferme a cadrului legal existent privind managementul investițiilor publice și apreciază că o bună prioritizare a investițiilor, orientarea acestora spre activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare în domenii strategice, în infrastructura fizică și cu precădere în cea digitală pot contribui la eliminarea decalajelor de infrastructură, la reducerea polarizării și a disparităților regionale, precum și la îmbunătățirea nivelului de competitivitate al economiei românești.

Totodată, având în vedere volumul însemnat de fonduri europene de care beneficiază România, CF recomandă accelerarea eforturilor privind implementarea măsurilor de reformă în domeniul investițiilor publice pentru a profita cât mai mult de finanțările alocate prin CFM 2021-2027 și prin PNRR în vederea realizării obiectivelor investiționale prioritare ale țării noastre. O absorbție cât mai înaltă a fondurilor europene alocate constituie premisa esențială pentru ca trendul investițional ascendent din ultimii ani să se mențină și pe termen mediu, având în vedere necesitatea stringentă de reducere a deficitului bugetar în anii ce vin.

III.5.4. Fondul de rezervă bugetară și fondul de intervenție la dispoziția Guvernului În conformitate cu art. 30 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, în bugetul de stat se includ fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și fondul de intervenție la dispoziția Guvernului.

Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar. Alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale pentru investiții finanțate parțial din împrumuturi externe, după caz.

Utilitatea unui fond de rezervă (engl. contingency reserve fund) constă în flexibilitatea pe care o conferă Guvernului în executarea bugetului anual, în special pentru acoperirea unor cheltuieli neprevăzute sau urgente. Fondul de rezervă se poate constitui ca un fond separat de buget (extrabugetar) sau ca o componentă integrată în buget, fiind întâlnit în marea majoritate a țărilor OCDE 45 . Oportunitatea fondului de rezervă este confirmată de literatura de specialitate privind programarea bugetară care, totodată, subliniază necesitatea identificării unui echilibru privind dimensiunea unui astfel de fond. Prin urmare, un nivel prea scăzut al fondului de rezervă ar putea fi insuficient pentru a acoperi în mod operativ cheltuielile neprevăzute, în timp ce supradimensionarea acestuia ar putea conferi o autoritate prea mare Executivului în angajarea unor cheltuieli în exces, fără aprobarea Parlamentului.

45 OCDE. 2020. Government at a Glance: Latin America and the Caribbean 2020, disponibil la https://www.oecd- ilibrary.org/governance/government-at-a-glance-latin-america-and-the-caribbean-2020_13130fbb-en.

72