Raportul anual al Consiliului Fiscal

Proiectele cu finanțare din sumele reprezentând
                                                        Graficul 26: Evoluția cheltuielilor cu proiectele cu
asistență financiară nerambursabilă și împrumut           finanțare din sumele reprezentând asistență
aferentă PNRR au fost estimate în bugetul inițial       financiară nerambursabilă și împrumut aferentă
al anului 2023 la un nivel de 41,4 mld. lei. Cu                    PNRR în anul 2024 (mld. lei)
ocazia rectificării bugetare, alocarea a fost
diminuată semnificativ la 26,7 mld. lei, iar
                                                         50
execuția efectivă a anului 2024 a consemnat un
nivel de doar 23,5 mld. lei, reprezentând
                                                         40
aproximativ 57% din suma bugetată inițial.

CF atrage atenția că împrumuturile din PNRR pot          30
exercita un impact suplimentar asupra                               41,4
deficitului bugetar în măsura în care nu se
                                                         20
reușește      acomodarea       acestora      prin                                    26,7
                                                                                                     23,5
restrângerea altor categorii de cheltuieli și/sau
prin creșterea veniturilor bugetare.                     10
                                                               Program inițial       R1            Execuție

Sursa: MF (standarde cash)

O analiză a eficienței cheltuielilor de investiții pe ansamblul ultimilor 10 ani relevă un rezultat nesatisfăcător pentru țara noastră raportat la celelalte state membre UE. În condițiile în care România a avut, în ultimul deceniu, una dintre cele mai ridicate ponderi în PIB a cheltuielilor de capital, în comparație cu media UE, infrastructura este insuficientă atât în termeni cantitativi, cât și calitativi, semn al unei eficiențe scăzute a cheltuielilor publice de investiții, dar trebuie remarcate progresele efectuate în ultimii ani, în special în cazul infrastructurii rutiere. În perioada 2015-2024, ponderea în PIB a cheltuielilor de capital (Graficul 27) a plasat România în prima jumătate a clasamentului (locul 11 în UE), cu o pondere medie de 4,1% din PIB, cu aproximativ 0,8 pp peste media UE. Raportat la prima clasată, Estonia, decalajul este de 1,4 pp, și față de a doua clasată, Ungaria, de 1,2 pp. În ceea ce privește clasamentul realizat la nivelul anului 2024, România se situează pe poziția a doua, la egalitate cu Letonia, cu o pondere de 5,7% din PIB, doar în urma Estoniei (decalaj de 0,4 pp).

Analizele elaborate în ultimii ani de CE și diverse instituții financiare internaționale42 arată că, în mod sistematic, calitatea infrastructurii în România este printre cele mai scăzute la nivel european, în special în sectoarele critice, precum infrastructura rutieră, feroviară și energetică, din cauza performanțelor modeste înregistrate de majoritatea întreprinderilor de stat – principalii furnizori de infrastructură în aceste domenii – și lipsei unor progrese în sensul restructurării întreprinderilor care înregistrează pierderi. Conform celei mai recente analize a CF privind performanța companiilor de stat, rata investițiilor noi (% din total active) din aceste companii a avut o evoluție fluctuantă în ultimii ani (9,5%

42 De exemplu, Evaluarea guvernanței infrastructurii (Banca Mondială, 2020), Raportul Competitivității globale (World Economic Forum, 2019), Romania Diagnostic (Milatovic și Szczurek, 2020) etc.

70