Raportul anual al Consiliului Fiscal

Cheltuielile cu asistența socială au înregistrat în 2024
                                                              Graficul 17: Asistența socială în anul 2024
un nivel semnificativ superior celui planificat în                             (mld. lei)
bugetul inițial. Astfel, deși estimate în propunerea de
buget pentru anul 2024 la un nivel de 209,5 mld. lei,        240
execuția efectivă a cheltuielilor cu asistența socială a
fost de 223,9 mld. lei, cu 6,9% (echivalentul a circa        220
14,4 mld. lei) mai mult decât în programul inițial. În
comparație cu execuția anului precedent, această             200
categorie de cheltuieli a crescut cu 17,2%
(echivalentul a 32,9 mld. lei), în principal ca urmare a     180
aplicării noii legi a pensiilor începând cu 1 septembrie

2024. Dinamica acestui agregat a fost recunoscută cu         160                     219,3         223,9
                                                                       209,5
ocazia rectificării bugetare, alocarea pentru
cheltuielile cu asistența socială fiind majorată cu circa    140
9,8 mld. lei, însă CF a atenționat că persistau riscuri
de depășire, având în vedere incertitudinile                 120
referitoare la impactul recalculării pensiilor în
sistemul public. Execuția pe anul 2024 a relevat             100
concretizarea acestor riscuri, nivelul stabilit la                 Program iniţial    R1          Execuţie

rectificarea bugetară fiind depășit cu 4,6 mld. lei. Sursa: MF (standarde cash) Începând cu anul 2009, deficitul bugetului de asigurări sociale, considerând și pensiile speciale/de serviciu, s-a adâncit semnificativ, atingând nivelul de 39,7 mld. lei în 2024 (Graficul 18), în creștere cu 15,2 mld. lei față de anul precedent. În anul 2018, acesta se redusese până la nivelul de 11,6 mld. lei, în principal ca urmare a adoptării măsurilor fiscale privind reașezarea structurii de impozitare a veniturilor din salarii, pensii, activități independente și drepturi de autor prin transferul contribuțiilor de la angajator la angajat. Astfel, deși totalul cotelor de contribuții s-a diminuat de la 39,25% la 37,25%, transferul acestora de la angajator la angajat a determinat o creștere semnificativă a salariului brut, conducând practic la o majorare a nivelului impozitării prin contribuții de asigurări cu circa 13,9%. Pe lângă majorarea impozitării muncii prin CAS, reducerea deficitului în 2018 este explicată și de reducerea cotei de contribuții către Pilonul II de pensii (de la 5,1% în 2017, la 3,75% în 2018). În anul 2019, deficitul

bugetului de asigurări sociale a continuat să scadă, ajungând la valoarea de 9,7 mld. lei, ca urmare a creșterii numărului de salariați din economie. Însă, în anul 2020, acesta s-a adâncit semnificativ atât pe seama majorării pensiilor, cât și din cauza evoluției nefavorabile a veniturilor, ca urmare a recesiunii generate de pandemie.

Estimările MF pentru anii următori proiectează un trend ascendent pentru deficitul bugetului de asigurări sociale, până la un nivel de 54,9 mld. lei în 2028, pe fondul impactului noii legi a pensiilor, dar având și în vedere ca generația „decrețeilor” se apropie de momentul pensionării.

61